Page 1 - Bunul_Econom_1900_09
P. 1

Anul  I                                Orăştie,  26  Febr.  v.  (10  Martie  n.)  1900                               Nr.  9















                     A B O N A M E N T E :                          ORGANUL                                   I N S E R Ţ  I*V NI :
                                                      „Reuniunii  economice  în  Orâştie"
        , Pe: an  4  coroane'  (2  11.):  jianet i!e  ;an  2  Cor,:  (1  fl.)                   i se  socotesc '(iapă  tarift,  eu  preţwrR in Ode r at e.
              :   l’cntm  R o m â n i a   15. franci.   ,    Apare în fiecare  Sâmbătă ,  .     / : :   . [biitnimcnteie >'i insefţiliniU se plătesc  înainte.

                                                     şi  deci  şi  pentru  poporul  nostru  româ­  tem  Raiffeisen).  L e  arată  în  ce  stă  bu­
                D e l a   R e u n i u n e
                                                     nesc,  un  isvor  de  căpetenie  de  bogăţie,   nătatea  şi  puterea  acestor  însoţiri,  cari
                                                     dacă.e  raţional  (cuminte)  folosit,  şi  arată   sunt  binecuvântatele  roade  pe  care  ea,
              Premiile  Reuniunii pentru
                                                     cum  vite bune  putem  ţinea  numai  având   condusă  de  mâni  harnice,  le  poate  re­
                        anul  1000.
                                                     nutret  mult  si  bun,  ear’  nutret  mult  si   vărsa  asupra  comunei, etc.  Arătându-să
                          ■  1                                                                  oamenii  foarte  aplicaţi  şi  voioşi  a  îrl-
                   ■   ■                             bun  nu  prea  putem  avea  lăsându-ne  tot
              Doar premii de  10 coroane în aur pen­  în  voea  sorţii,  cu  ce  ne a  da  pământul  fiinţa  o  atare  însoţire,  şi  anume  a  pur­
         tru  acei  membri  ai  lieuniunii,  cari  vor  do­  de  bunăvce,  ci  da,  yom  avea  de  vom   cede  la  constituirea  ei  chiar  azi,  —   dl
         vedi  eă  au pus  de  nou în primăvara  de faţă
                                                     face  ca  alte  popoare   mai  luminate*   Dr.  Mihu  le-a  cetit  şi  explicat  statutele
         cel puţin  50  de  altoi  în  ţ/rădinite  lor.
                                                     cultivând  plante  dr  nutreţ  alese,  cum  e   pe  care  să  le  primească  întemeetorii  şi
                         ■■■■■  11.
                                                     trifoiul  şi  luţerna,  care  ne  dau  3—^4   apoi  se  purceadă,  în  sensul  lor, da  con­
              Un premiu de  10 coroane în  aur, pen­  cosituri  bogate  pe  an,  în  loc  de  două   stituire.
         tru  acea  scoală  de  pomi,  respective  pentru
                                                     cât  ne  dau  fânatele,  si  si  două  numai    Statutele  au  fost  primite  şi  votate
         acel  membru  al  lieuniunii,  care  va  dovedi
                                                     când  le  putem  ţinea  de  otavă.   Reco­  întocmai  după  modelul  celor  de  cari  se
         mai  mult  spor  in  primăvara  aceasta  în 'o
         asemenea  scoală.                           mandă  dar’  cu  căldură  cultivarea  t r l    serveşte  Reuniunea  agricolă  din  Sibiiu,
                 .  ■  ’  •   •   111               fo iu lu i  şi  luţernei,  arătând  cum  e  a  se   cu  deosebirea  numai,  că  părtaşii  (tova­
              Cinci  premii  de  câte  20  coroane pen-   sămăna,  a  să  usca  ori  păstra  verde,   răşii)  însoţirii*  nu  să obligă,  ca  acolo, cu
        - tru  acei. membri ai lieuniunii,  —   de aproape   cum  a  să  lăsa  de  sămânţă,  etc.  Doreşte   toată  averea  lor  pentru  eventualele  psr-
         sau  de  departe  —   cari 'vor  dovedi  că  şi-au   oamenilor  ca  prin  cultivarea  acestor   deri  ale  însoţirii,  ci  numai  cu  de  2  ori
         cumpărat  în  anul  acesta  câte  o  viţeluşă  de
                                                    plante  să  poată  ajunge la  îmbunătăţirea   aţâţ  pe  cât  au  depus  ca  parte  funda-
         prăsită  de  soiu  curat  I ’inzţ/au'sau  liern.
                                                    stării  vitelor  lor,  la  înmulţirea-  şi  nobili-, i .-"mentală. Ca parte fundamentală, cât să plă­
                                                    tarea  lor,  deci  ajungerea  la ■ stare  ma-  *  tească  cpl-ce  vrea  să  între în  Reuniune,
         ' ]1 - .  : Teii  Membrii. cari.  sau  înştiinţat pentru
                                                    terialâ  mai  înfloritoare  ca  cea  de  azi.  I  s’â  statorit  suma  de1  25  coroane.
         a  prim i  sj.miuţă  dev  trJidiCxu J r e ţ  scăzut,
         Sau a'te seminţe,; se: grăbească: a  trimite  banii,  Dl  D .  D ar iii  a  ţinut  apoi.,prele-  i   In  urma  stăruiriior  celor  din  co­
                                                    gere  din  viicrit,  stăruind  mai  ales  asu-  |  mună,  s’au  fost  înscris: 20  de inşi  ca do-
        ■ iutăiigenâ şi pentru  porto Sfios lat.  altfel in  săp­
                                                    pra  sporirii,  îmbunătăţirii  viiei  prin  aA   ‘rind  a  întră  în  tovărăşie,   înţelegând
         tămâna ji st a  te  'trimcteinsemînţd cu  rainburşă.  1
            :  Cei  diii  comit ne le -vecină,  se se .înţeleagă, :    toii,  şi  asupra  stropirii  ei  cu  soluţie-  de  I   acum  şi  mai  bine  de  ce  e  vorba,  s’au
         dând  unuia  dm  ci, care ?■,   uind  aici,  se  poala  peatră  venătâ  şi  var  stins,  pentru  stîr-  i   înscris  aci  îndată  încă  42,  aşa  că  deja
        duce  pentru  tatii:-  - ■ 'r,". ' ■   7 v :  pirea  peronosporei "ce  a  cuprins  şi  pe  i   în  decursul  şedinţei  de  CQnstityire  nu­
                        -------------------         aici  viile.  Le-a  arătat  oamenilor  o  ma-  i   mărul  membrilor  însoţirii  a  trecut  peste
           PRELEGEREA  A.4-a  ECONOMICĂ            j şină  mică  de  stropit  viia  (fabricaţia  unui   cifra  60.   In  însoţire  vor  fi  primiţi  şi
                                                    maestru  de-aici  din  Orăştie),  făcându-le  |   membri  din'  comunele  vecine  Cama.,
              Dumineca  trecută  la  orele  12  au  j
                                                    în  calculi  socoata  cât  dobândesc  prin   Acntariu,  Târtăria  si  Cioara.  ;
         sosit  în  - comuna . rŞibot:   Preşedintele, i
                                                    stropire,  şi  cât  perd  (aproape  tot!)  dacă   S’a  trecut  la  alegerea  direcţiunii
        Reuniunii  noastre  economice  D r.  Joan  |
                                                    nu  o  vom  stropi.  —   Oamenii  au  ră-  \  şi  a  comitetului  de  supraveghiere,  şi  s’a
        Mihu,  însoţit  de  membrii  comitetului:  !
                                                    mas  foarte  mulţumiţi  de  indigitărilc  date  i  ales  o  direcţiune  de  7  membrii în  frunte
        N i col au  l  Iad,   Joan  Mihaiu,  :D aN U  j
                                                    şi  au  făgăduit  a  încerca  şi  ei  cu  altoi-  i  cu  dl  preot  Nicolae  Sur iu,  ca  director^
        Daria’,  A ir o Iau  Mi/idilă  .şiş: secreJarul y
                                                    tul,  până  aci  necunoscut  lor,  şi  cu  stro-  t  ear’  comitetul  de  supraveghiere  de  9
        Ioan  Moţa,  —   şi  în  curând  după  sosire  |
                                                    pitoarele,  de  care  încă  nu  aveau  nici  i  în  frunte  cu  dl  paroch  A viron  Balom iri
        s’a  început'  prelegerea  economică,  în  i
        frumoasa  şcoală  gr.-or.  Erau  de  faţă  ca j   unii,  deşi  au  vii  multisoare.    ca  preşedinte.
                                                         Preşedintele  Dr.  Mihu  mai  dă  unele  i   In'  direcţiune  ■au  întrat:   Nicolae
        la  150  de  ţărani  şi  fruntaşii  comunei:!
                                                    desluşiri  oamenilor  privitor  şi  la  una  şi   Suciu,  Ioan  Adam  I  Tacob,  Ioan  Adam
        dl  notar,  dl  preot,  dl  învăţător,  etc.   i
                                                    la  alta  din  prelegerile  desvoltate,  apoi  i  lui  Petru,  Avram  Bonţa,  Avram  Adam,
              Dl  D r.  M ihu  a  deschis  şedinţa  în
                                                    între  aclamaţiile  numerosului  popor  a  i  jum,  Nicolae  Popa  şi  Avram  Muntean,
        câteva  cuvinte,  explicând poporului  ros-  i
                                                    declarat, la  2  d,  a.  adunarea  de  încheiată  i   In  comitetul  de  supraveghiere:  A.
        tul  înfiinţării  Reuniunii  economice  dela  i
                                                    şi  am  plecat,  având  încă  cale  şi  lucru.  I Balomiri,  Ioan  Yăidean,  Avram  Fleşer
        Orăştie,  scopurile  urmărite  de  ea:  aju-  !
                                                                                               lui  Ilie,  Adam  Nicolae  Lazaroiu,  Dra-
        tarea  poporului  nostru  de  a  porni  pe ş
        drumul  unui  avânt  material  ca  temeiu  i   însoţirea  de  credit  în  Balomir.  ! goş  Fleşeriu,  Ioan  Mihăilă,  Achim  Cris-
        necesar  avântului  cultural,  apoi  scopul      Pe  la  3  ore  d.  a.  eram  cu  toţii,   tea,  Avram  Lăpâdat  şi  Ioan  Cristca
        venirii  în  această  comună  fruntaşă,  de   şi  la  noi  s’a  alăturat  şi  dl  preot  SăcăT  i   lui  Ioan.
        a  slugi  oamenilor ,  cu  unele  îndegetări   rea,  în  comuna  vecină  Balomir.     |      Poporul  s’a  depărtat  foarte  mulţu-  1
        pentru  o  desăvârşire  mai  bună  în  ale       Adunându-să  şi  aci  popor  mult,  i   mit  de  bunul  început,  dorind  ca  D-zeu
        economiei-,  —   şi  a  invitat  pe. dl  I.  Mihaiu   dl  Dr.  Mihu  a  explicat  oamenilor  că  |   să-’l  conducă  la  mare  şi.  la  înflorire.
        să-’şi  ţină  prelegerea  sa  despre  plantele   după-ce  prelegere  economică  aici  am  i   Acum  cu  ajutorul  conducătorilor
        de  nutreţ.                                 ţinut  de  curând,  azi  am  venit  aflând  de  i  Reuniunii  noastre  economice,  se  pregă­
             Dl  Ioan  Mihaiu  arată,  cat de mult   buna  aplicare-  a  fruntaşilor  din  comună,  j  teşte  protocolul  adunării  constituante
        vitele  sunt  pentru  ori-ce  popor  agricol,  de  a  înjgheba  o  însoţire  de  credit  (sis­  acesteia;  statutele,  în  româneşte  şi  ungu-
   1   2   3   4   5   6