Page 2 - Bunul_Econom_1900_09
P. 2

Pag-  2 ___ _____   "  _____ __________             B U N U L  E C O N O M                                             Nr.  9


     reşte, şi hârtiile  de  lipsă,  şi  se vor înainta   însoţirii,  care  vi-ar  lega  mânile  de a lua   două   tăişuri,   deoare-ce  bine  folosiţi,
     la  tribunal  spre  întărire.               bani  împrumut  pentru bancă  numai din-    ajutor  îţi  aduc,  ear’  rău  întrebuinţaţi,
           Gând  vor  fi  toate  gata  şi  se  va                                            perirea  ţi-o  fac  —   trebue  purtat  de
                                                 tr’un  loc,  —   căci  atunci  mai  curând
     face  începutul  activităţii  acestei  întâie                                           grije,  ca  ei  s i  se  dee  numai  acolo,  unde
                                                 faceţi  un  lucru  riti,  ca  unul  bun.
     însoţiri  de  credit  Raiffeisen,  înjghebate                                           trebuinţă  adevărată  este  de  ei,  si se  dee
                                                      Dacă  însoţirea  e  alcătuită  neatîr-
     cu  colaborarea  Reuniunii  noastre,  vom                                               în  suma  de  lipsă,  la  vremea  de  lipsă,
     avisa  si  vom  dori  de  nou  tot  binele   nătoare  de  nimenea,  ea  când  are  lipsă   şi  s i  j>oa!ă  fi  câştigaţi  şi  cu  puţină
     fraţilor  din  Balomir.                     de  bani  împrumut  spre  a-’i  da  mai  de­  chcllucală.  însoţirea,  odată  alcătuită,  pe
           Cu  trenul  de  10  sara  ne-am  în­  parte,  merge  şi  se  împrumută  de  acolo   chizăşia  părtaşilor  (membrilor),  de  bani
     tors  acasă.  _ -■                                                                      a  văzut,  şi  a  şi  căpătat  dela  ori-care
                                                 de  unde  îi  căpiţă  mai  ieftini,  pe  când
                                                                                             bancă  dela  oraş,  care  a  fost  bună  bu­
       M e m b ri  la  R eu n iu n e.           |  altfel  trebue  se  primească  dela  acela   curoasă,  că  în  locul  droaei  de  datoraşi
                                                 de  care  s’a  legat  la  înfiinţare.
           Din  Almaşul-de-mijloc:   Petru  Demian                                           din  sat,  unii  mai  slabi  platnici  decât
     şi  Ioan  Giurgiu-,  membri  ordmari.            Când  e  la  împărţirea  dobânzii,  ea   alţii,  acum  avea  un  singur  datoraş  şi
           Din  Glod:  Petru  Hancheş,  preot,  mem-   face  cu  dobânda  ce  crede  mai  de  fo­  hun  şi-  şi  Ia  v-terne  plătitor.   Părtaş
      bru  ordinar.                    1         los  pentru  membrii  sei  şi  pentru  co­  adecă  membru  la  insoţire,    s’a   scris
           Din  Şibot,  afară  de  cei  publicaţi  deja:   muna,  biserica  ori  şcoala  din  loc,  şi nu   (băgat)  toată  gazda  de  dai  Doamne
     dl  Li viu Friedman  membru  pe yieaţă  j(25 cor.)                                      din  satuP primarului  Raiffeisen:  cel  bo­
                                                 înstrăinează  o parte din venit  ce ştiu cui.
     Gonst.  T.  Viorel,  m.  ordinar  cu  4  cor.   |                                       gat  cu  bunul şi  creştinescul  gând,  că în
           Din  llo n d o l:   „ Hondoleana“  însoţire   Când  e  şă-’şi  aleagă  membri  în  j  ajutor se  sară  deaproapelui  seu  lipsit  de
     de  credit,  membru  pe  vieaţă  (cu  25  cor),   direcţiune  ori  în  comitetul  de  subrave-  I bogăţie,  cel  sărac  cu  gândul,  ca  cu  aju­
                                                      J     .                       <
     ear'  dnii  Petru  A.  Mihuţ,  preot,  Pompiliu,   ghiere,  tovarăşii  îşi  aleg  pe  cine  le  mai   torul puţinului  credit, se-’şi  uşureze,  să-’şi
     Piso,  S,bin  I.  Piso,  membri  ordinari,  Ioan   place,  în  cine  au  mai  multă  încredere,   îndulcească  neajunsul,  traiul  vieţii.
     Peternel,   Andron  Murza,   Petru  Cunclnan  i                                              Ca  să  fiu  mai  bine  înţeles în  cele
                                                 şi  nu  sunt  siliţi  a  primi  pe  cutare  ori
     Gligcr  Crainic,   Moise  Furd-ui  şi  Iosif  Al-                                       ce  am  se  Vă  mai  spun,  iubiţilor  eco­
                                                 cutare  necunoscut  trimis  lor  de  acela
      măşan,  membri,  ajutători.                                                            nomi,  zice  dl  Tordăşian,  am  să  Vă  pun
                                                 cu  care  s’au  cununat  când  au  înfiinţat
           Din  Cerlcjul-de-sus:  Petru  Gabor,  preot                                       în  vedere,  că  însoţiri  de  felul  acesta  în
      membru  ordinar.                           însoţirea.           ,                      SGurtă  vreme  s’au  alcătuit  aproape  în
           Din  Şibişel:  Ioan Samoilesc,  preot,  Si-   Si  altele,  si  altele.            toate  ţerile  mai  înaintate.   La  noi  în
     mion  Samoilesc,  Simion  Bâldea,  membri  or­    Scurt:  înfiinţând  însoţirile  neatîr-   Transilvania  de  vre-o  câţiva  zeci  de
     dinari  şi  Ioan  Adămesc,  m.  ajutător.                                               ani,  s’au  'întemeiat  în   aproape  fiecare
                                                 nătoare,  cei-ce  le  înfiinţează  sunt,  pre-
           Cu totul-222  membri,  cu  1117  coroane’                                         sat  săsesc,  si de  vre-o  câtva  ani  încoace,
                                                 cum  se  şi  cade,  «'.'■stăpâni  pe  ele,  pe
                   .    =  '  =^ =“                                                          mulţumită  ostenelelor  aduse  de  cârmacii
                                                 conducerea  lor,  pe  averea  lor,  pe  do­
                   Un  sfat                    j bânda  lor,  —   pe  când  altfel  le  înfiin­  Reuniunii  noastre  economice  din  Sibiiu,
                                                                                             asemenea  însoţiri stau alcătuit  şi în vre-o
            la  înfiinţarea  de  bănci  săteşti.   {
                                                 ţaţi  voi,  dar’  —   pentru stăpânirea  şi  pe .  io   sate  româneşti-{fim  comitatul  Sibiiu­
           Un  preţios  sprijinitor  al  Reuniunii  noastre   sama...  altora!               lui).  Cunosc  vieaţa  şi isprăvile  lor  şi  de
     economice,  bărbat  care  multe  a  văzut  şi  a  învăţat                             !
     pe  terenul  economic,  —  ne  trimite  următorul  sfat,   De  aceea  sfatul  meu  din  inimă  :   ele  îmi  leg  firul  vorbirii  mele  de  mai
     -asupra  căruia  atragem  luarea aminte  tuturor  celor-qe                              departe.
     înfiinţează  bănci  prin  sate  sau  au  de  gând  se  înfiin­  binevoitoare  isvorît  e:  nici  voi  cari  în-  i
     ţeze.  Eată  Cuvâtjtul  lui,  bun şi  temeinic.   -  demnaţi  poporul  să  înfiinţeze,  nici  voi   La însoţirile  din comitatul  Sibiiului,
                         —   5  Martie  n.  1900.                                            alcătuite  după  mari  şi  multe  greutăţi,
                                                 cari  întraţi  ca  membri  în  aceste  înso- .:
           Mai  ales  în  zilele  noastre,  când                                             deoarece  ţăranul  nostru  cuprins  este
                                                 ţiri,  spre  binele  vostru  propriu,  nu  lă­  de  temeri, de  multe-ori  întemeiate,  dar’
     mişcarea  economică  pare  a  fi  la  înce­
                                                 saţi  ca  însoţirii  să  i-se  scurte  nimic din   în  cele  mai  de  multe-ori  neîntemeiate,
      putul  unui  frumos  avânt,  când  la  Cut
                                                 această  preţioasă  neatîrnare  a  ei!      când  vorba  ei te  s i  pui  la  cale  vre’nn
               7  ,
      se  înfiinţa  o  nouă  însoţire  de  credit                               Dr.  V,  L.  lucru  nou,  s’o  rupi  cum s’ar  zice,  cu  da-
                               7
      Raiffeisen,  şi  d-voastră  dela Orâştie, pre­                                         tinele  erezite  dela  moşi-strămoşi,  zic  la
      cum  cetesc,  plecaţi  la  Jialomir  se  în­                                           însoţirile  noastre  la .  început  s’au  în­
                                                        însoţirea de credit din Cut.
      fiinţaţi  una  asemenea,  —   dar’  când  şi          .1                               scris  numai  puţini  membri, cam 20— 30,
                                                   ,   (Dare  de  seamă  pentru  „Bunul  Econom).  .  dar’  nu  a  trecut  anul  dela  întemeiere
      din  altă  parte  se  fac  mişcări  de  înfiin­
                                                                       Cut,  în  Eebr.  1900.  şi  nu  a  rămas  gazdă  cu  ceva  prindere,
      ţare  de  atari  bănci  mici  printre  noi, —
                                                                                             care  să nu  între  si  el  in  şirurile  fraţilor
      datori  sunteţi  voi  cari  îndemnaţi  la  în­                (Fine):  -               lor,  cari  au  înţeles  dintru  început  rostul
      fiinţarea  de  atari  însoţiri,  si  mai  ales   »Şi  era  fericit  cumintele  Neamţ   aşezământului  folositor
      voi  cari  intraţi  ca  părtaşi  în  ele,  se ţi­  Raiffeisen  cu   «Însoţirea  lui  de  con­  In  fruntea  însoţirii  stă  o  direcţiune
      neţi  înaintea  ochilor  aceea,  ca  nonele   sum»,  şi  cu  cea  pentru  cumpărarea  de   din  5  membri,  un  comitet  de  supra-
      însoţiri sd-’şi păstreze deplina lor nea­  pământ şi  vite»,  — ne  spunea mai încolo   veghiere  din  7—-9  membrii  şi  1  cassar,
                                                 dl  Tordăşianu.  Trebile  însoţirilor  mer-   cari  toţi  sunt  aleşi  dintre  cei  mai  buni
      târnare,  aşa  cum  o  au  cele  săseşti  şi
                                                 giau  strună,  şi  tot  ce  pedecă  era  în   din  sat.   Toţi  aceştia  poartă  slujbele
      cele  româneşti  din  comitatul  Sibiiului!
                                                 mersul  bun,  era  învălmăşala  afacerilor,   lor,  afară  de  cassar,  cam  fără  de  plată,
           înţeleg:  nici  voi  cari  îndemnaţi  la   pe  care  un  singur  om  cu  carte  nu  le   privindu-le  ca  slujbe  de  încredere,  de
      înfiinţare,  nici  voi  cari  intraţi  în  înso­  putea  ţinea  în  samă.  Această  învălmă-   cinste.
      ţire,  s i  nu.  p rim iţi  odată  cu  capul  ca   şală  ’i-a  dat  mai  în  urmă gândul  să  al-   Direcţiunea  are  să  hotărască  cui
                                                 cătueascâ  o  singură  însoţire  de  credit   să  se  dee  împrumuturi  şi  cui  nu,  şi  are
      însoţirea  voastră  si fie  făcută  alîrnă-
                                                 pentru  câştigarea  banilor,  căci  şi-a  zis   să  chibzuească  asupra  vredniciei  şi  în-
      toare  de  nimenea,  afară  de  voi  înşive!
                                                 el:  dacă  ai  bani  »ai  tată  şi  mamă«,   încrederii,  de  care  se -  bucură  în  sat
      Sâ  nu  primiţi  statute  de  acelea,  cari
                                                 adecă  poţi  să  ai  şi  pâne  şi  pământ  şi   fiitorul  datoraş.   Dacă  ea  va   afla  că
      v’ar  înjumătăţi  în  dreptul  vostru  de  a   vite  şi  de toate.  D a r  încât  pentru  bani,   cel-ce  cerey  împrumut,  nu  are  lipsă  de
      hotărî  ce se  faceţi cu averea, cu dobânda  cari  sunt  pentru  ţărani  ca- o  armă  cu  bani,  sau  având, lipsă,  fiind om  uşuratic,
   1   2   3   4   5   6   7