Page 3 - Bunul_Econom_1900_09
P. 3

Nr.  9                                             BUN UL    ECONOM                                                   Pag.  3


        i ar  întrebuinţa  pentru  alte  lucruri  ne­  moşii  întinse,  aţi  putea  plăti  un  dascăl,   Darea  -aceasta  să  aruncă  pe  temeiul
        folositoare:  nu  are  să-’i  dee  împrumutul.   aţi  putea  îngrădi  cimiterul,  aţi  putea   datelor,  ce  le  dau  obligaţii  la  dare  prin
        Hotărîrile  direcţiunii   le  duce  la  înde­  cumpăra  odăjdii,  ba  aţi  putea  plăti  dă­
                                                                                               coaiele  de  mărturisire  anume  întocmite
        plinire  cassarul,  care  nare  vot în  direc­  rile,  şi,  ce  e  mai  mult,  v’aţi  scăpa  de
                                                                                               spre  scopul  acesta.  Aceste  date  de obi­
        ţie,  şi  care,  avend  la  mâna  sa  banii  în­  multele  datorii,  ce  le aveţi  la banca  din
                                                                                               cei u  să  dau  prin  luna  Ianuarie,  şi  să
        soţirii,  îşi  pune  sau  2  chizeşi  pentru   Sebeşul  săsesc,  Mercurea,  Poiana,  Sibiiu,
        sine,  sau  o  cauţiune  după  mărimea,  ce   Orlat,  Sălişte,  ba  chiar  şi  din  depărtata   referă  la  capitalul  fundamental,  la  câş­
        adunarea  generală  a  membrilor  va  ho­  Orăştie,  de  unde  luaţi  bani.  cu  cambii   tigul  brut  şi  apoi  cel  curat,  la  cheltueli
        tărî.   Feste  direcţiune  şi  cassar  stă  aşa   (vecksele),  cu  2  chizeşi,  cu  multă  trudă,   etc.  ce  le  are  obligatul  la  dare.
        numitul  comitet'  (consiliu)  . de  supra-   osteneală  -şi  cu  multă  cheltueală  şi  şi   Negustorii  şi  meseriaşii,  cari  lucră
       vcghicre,  care  are  dreptul  şi  datorinţa   cu  mai  multă  perdere  de  vreme?!
                                                                                               cu  calfe,  pe  lângă  coala  de  mărturisiră
        a  veghia  asupra  tuturor  afacerilor,  ear’   Vorbirea  dlui Tordăşian  aflat-a  viu
                                                                                               trebue  să  mai  dee  şi  o  listă  despre
        peste  toţi  stă  adunarea  generală  a  În ­  răsunet  în  inimile  noastre  şi  pe  îndată
       soţiri^  adecă a  tuturor  părtaşilor  (mem­  peste  40  fruntaşi  înscrisune-am  la  înso­  calfele  ce  le  ţin,  în  care  trebue  se
       brilor).   Ea  alege  direcţiunea,  pe  cas­  ţire  "şi  alesune am  direcţia  astfel:  presi-   spună  numărul  şi  numele  calfelor,  apoi
       sar  şi  consiliul  de  supraveghiere;  ea   dent  loau  Bilca,  paroch;vice-pres  Io an   timpul  când  a  intrat  în  slujbă  şi  plata
       hotăreşte  plata  cassarului,  unicul'  plătit   D icu Decanu,  înv. pens.;  cassar  Clemente
                                                                                               ce  o  au.
       şi  unicul,  care  are  mai  mult  de  lucru   Vasilca,  care  e  şi  cassar  comunal;  ear’
                                                                                                    In  coala  de  mărturisire  se  arată
       cu  scrisul.   (Cassarii  însoţirilor  noastre   de  membri  pe  George  Vasilca  I.  Gligor,
                                                                                               câştigul  curat  pe  3  ani  înainte.
       pe  anul  dintâiu  nu  cer  plată).  Tot  adu­  Ioan' Bria  şi  Nicolae  Galaţe;  în  comite­
       narea  hotăreşte  cele  2  soroace,  în  cari   tu l  de  supraveghiere:  1.  L iviu   Albim ,   Dela  câştigul   curat   (format  de
       au  se  se  ţină  în  cursul  anului  adunări   presid.,  Voina  Gnsan,  înv.  v.-preş.-  ear’   suma  venitului   rămas  după  substra-
       generale,   la   care   iau   parte   toţi   de  membrii  7  economi.                  gerea  tuturor  cheltuelilor)  să  iau  10%
       membrii,  ear’  pentru  cei-ce  din  pricini     Intre  hotărîrile   adunării  noastre
                                                                                              (10  fileri  la  o  coroană)  ca  dare  de  câş­
       nebinecuvântate,  nu  ar  lua  parte,  croeşte   generale  mai  de  căpetenie  socot  a  fi
                                                                                              tig  clasa  IlI-a.   Ca  dobândă  curată  se
       suma  pedepsei,  ce  au  s’o  plătească  la   aceea,  că  direcţia  s’a  împuternicit  a  lua
                                                                                              socoteşte:
       Însoţire;  ea  hotăreşte  mai  departe  cele   dela  alte  bănci  un împrumut  de  5000 fl ,
       4  soroace  de  peste  an,  la  care  au  se   ear’  membrii  nu  pot  căpăta  împrumut      1.  La  arândaşi  , 25%   dela  suma
       se  întruneâsă  toţi  membii  consiliului  de   mai  mare  ca  200  fl.                totală  ce  o  plăteşte  ca  arândă.
       supraveghiere;    tot  ea  hotăreşte  suma,      Hârtiile  însoţirii  noastre  s’au înain­   2.  La  măcelari  se  măsură  venitul
       pe  care  însoţirea  o  ia  ca  împrumut    tat  la  tribunalul  r.  din  Alba-Iulia  spre
                                                                                              după  vitele  tăiate  peste  an.
       dela  alte  bănci,  şi  care  are  se  se  ridice   întărire  şi  mari   binefaceri,  aşteptăm
                                                                                                   3.  La  birjari  (ţinători  de  trăsuri
       dela  bancă  pe  rând  şi  în  sume,  de  care   dela  însoţirea  noastră,  mai  ales,  că  după
                                                                                              date  pe  plată)  să  ia ca  venit  curat  120
       direcţiunea  are  trebuinţă.  Cum la  înso­  adunarea  dela  Bobotează  s’au  mai  în­
       ţire  se  pot  pune  şi  bani  pe  carnete   scris  la  însoţire  vre-o  60  de  ecoftomi:.  coroane  după  fiecare  cal.
       (creştere),  adunarea  generală  hotăreşte       Mulţumesc  onor.  Redacţiuni  pentru       4.  La  fabricanţi  şi  meseriaşi  cu
       dela  ce  sumă  m ai mică  se  pot  face  de­  publicare  şi  semnez  cu  toată  cinstea  calfe  să  ia  ca  venit  curat  chiria  ce  o
       punerile.  Ca  de  însoţire  se se  poată  fo­
                                                                        „învingătorul         plăteşte  pentru  casă  de  1 V2— 8-ori,  şi
       losi  toţi membrii,  deoare ce  numai  mem­
                                                                                              chiria  cancelariei  cu  25— 100%.
       brii  pot  lua  împrumuturi,  adunarea  ge­
                                                                                                   Din  chirie  să  scade  pentru  fiecare
       nerală  hotăreşte  mărimea  sumei  unui.            D ări  şi  A runcuri
       împrumut,  ce  se  poate  da  unui  membru                                             copil minorean  1.0%,  în  total  însă  scă­
       şi  peste  care  direcţia  nu  are  voe  se         Darea  de  câştig  clasa  III.     derea  asta  nu  poate  fi  mai  mare  de
       treacă;  tot  ea  statoreşte  sorocul  de  re-
                                                        Darea  aceasta  o  plătesc:           40°  o  (-10  fileri  la  1  coroană).
       plătire  a  împrumuturilor,  ea  statoreşte
                                                        1.   Toţi  negustorii   şi  meseriaşii     Listele  (făcute  pe  temeiul  coaielor
       mărimea  carnetelor,  pe  care  datoraşii
                                                  cari  lucră  cu  calfe  şi  nu  sunt  supuşi  la   dc  mărturisire)  în  care  se  arată  darea
      au  să  le  plătească   (cam  8—~ 1 0 % )-şi
      ca  membrii  din  direcţiune  în  taină  se   darea  de  câştig  cl.  I.                ce  trebue  să  o  plătească  fiecare  obli­
      ţină  holărîrile  direcţiei,  adecă  se  nu      2.   Arendaşii   de   pământ,  casă    gat,  trebue  să  fie  pusă la vedere  publică
      umplă  satul,  că  la  cutare  nu  i-s’a  dat   moară,  vânat  şi  altele.              la  primărie.   Când  un  obligat  la  dare
      împrumut  fiind  beţiv,  cărţalăş  şi  altele,                                          să  crede  neîndreptăţit  cu  darea  impusă,
                                                       3.   Toţi  fabricanţii  şi  Întreprinză­
      şi  că.  cutare  a  pus  pe  creştere  atât  şi
                                                  torii  (architecţi,  comisioneri,  agenţi  etc.)  drept  are  să  facă  recurs  în  scris  la  di­
      atât  de  mare  sumă;  —   adunarea  ge­
                                                       4.   Persoanele  cari  să . ocupă  cu   recţiunea  financiară.
      nerală  hotăreşte  mărimea  pedepsei,  ce
      au  s’o  solveascâ  şi  care  e cam  2— 5  11.,   munca  intelectuală,  cum  sunt:  advocaţii,   In  lista  de  dare  pe  „ lângă  aceea
      cei-ce  nu  ţin  taină.  Tot  adunarea  gene­  inginerii,  învăţătorii  privaţi,  institutele   că  să  arată  câtă  dare  are  de  plătit
      rală  hotăreşte  suma  (cuota)  pe  care    culturale,  medicii,  şcoalele de musică,  ş. a  fiecare,  să  mai  spune  şi  ziua  când  co-
      fiecare părtaş al însoţirii are' s’o  plătească,                                        misiunea  pentru  măsurarea  dării  per-
                                                       5.   Societăţile  obligate  la  darea
      şi  care,  la goi,  e  cu  10  fl.  plătiţi  de­
                                                  de  seamă  publică  (băncile,  soc.  comer­  tractează  darea  fiecărei  meserii  sau  in-
      odată  sau  în  părţi,  după-cum  membrii
                                                  ciale  pe  acţii  -etc),  apoi  directorii  şj   treprinderi.  Cel  neîndreptâţit  se se  pre-
      se  învoesc.
                                                  membrii  în direcţiunea  acestor  societăţi,   sinte  dar’  în  ziua  aceea  la  comisie  orj
           Multe  şi  multă  vreme  V ’âşi  putea
      vorbi,  iubiţilor  economi,  despre  aceste   dacă  nu  trag  leafă1  statorită  (plătesc   a  făcut  ori  n’a  făcut  recursul,  şi  acolo
      însoţiri, dar’  nevoind  se  Vă obosesc,  ter­  atât  după  marcele  de  presenţă  cât  şi   şe  lămurească  şi  să spună  comisiei  pen
      mină  di  Tordăşian  —   Ve  întreb  dacă                                              tru  ce  se crede  neîndreptăţit.  Dacă  co
                                                  după  tantiemele  primite.)
      n’ar  fi  bine  şi  fosositor  se  întemeiem
                                                       6.   Vânzările  ele  licuidaţiune.   i misia  cu  toate  aceste  nu-i  scade  darea
      şi  aici  în  Cut  o  asemenea  însoţire;  din
                                                       Măsurarea  dării  acesteia  să  face  poate  să  recureze  la  comisiunea  pentru’
      al  cărei  venit  cu  vreme  aţi  putea  cum­
      păra  maşini  şi  unelte  trebuincioase  la   totdeauna  pe  câte  3  ani  (acuma  s’a   reclamaţie  de  dare  ce  se  află  la  di­
      lucrarea  pământului,  aţi  putea  cumpăra  făcut  pe  anii  1899,  1900  ş>   1901).  j recţiunea  financiară.  Daca  nici  aici  n TI
                                                                                                J
   1   2   3   4   5   6   7   8