Page 4 - Bunul_Econom_1900_09
P. 4

Pag.  4                                             B U N U L  EC ONO M                                                 Nr.  9

      i-se  face  dreptate,  se  recureze  la  tri­  mare  sîrguinţă  şi-a  însuşit  multe  şi  frumoase   suită  de  public.  Dl  prclegetor  a  fost  ascu’cat
                                                  cunoştinţe  din  toţi  ramii  economiei,  mai  ales   şi  urmărit  în  expunerile  D-Sale  cu  cea  rhai
      bunalul   administraţiei  financiare  r.  u.,
                                                  însă  în  stupărit  e  adevărat  meşter.   Mai  are   mare  atenţiune,  şi  Ia  fine  răsplătit  cu  puter­
      din  Budapesta.
                                                  şi  frumosul  dar,  că  cunoştinţele  sale,  le poate   nice  urări  de  îtrâiascâ*.
           Dela  darea  de  câştig  clasa  IlI-a
                                                  împărtăşi  în  chip  fericit,  fie  prin  graiu,  fie   Viul  interes  ce-l  [ioană  publicul  de  aici
      sunt  scutiţi:                              prin  peană,-  aşa  încât  se  fie  de  toţi  înţeles.   faţă  de  aceste  prelegeri  e  de  lăudat  şi ar tre­
           1.  Supuşii  Turci  cari  trag  folos  Cetitorii  „Bunului  Econom“  îl  cunosc  deja   bui  urmat  pretutindenca.
      din  dusul  şi  adusul  de  mărfuri,  între  şi  vor  avea  prilegiu  a  cunoaşte  şi  reuşita   Duminecă  va  prelcge  tot  dl  Simu.
                                                  prelegere  dela  Selişte, de-oare-ce  D-Sa  a  pro
      Turcia  şi  Austro-Ungaria.                                                                                         D.  A M .
                                                  mis  scriitorului  acestor'  şire,  că  materialul
           Supuşii  streini  locuitori  în  ţară,  în
                                                  spus  nouă  în  Săli.te  prin  graiu,  în  curând
      primul  an  când  se  aşează,  apoi  agenţii
                                                  prin  acest  preţuit  ziar  îl  va  face  cunoscut   Ş t i r i   d e   t o t   f e l u l
      efc.,  streinii,  dacă  şi  statul  de  unde   publicului.
      sunt  aceştia  scutesc  de  dare  pe  ai  noş­   D-Sa  a  preles  pe  larg  despre  folosul
                                                                                                  A   cincea  prelegere  econom ică  a
      tri,  pe  cei  duşi  de  aici  în  ţara  aceea.  cel  marc  al  stupă ritului  în  agricultură  şi  po-   Reuniunii  noastre,  va  avea  loc  Duminecă  la
           3.  Instituţiile  culturale  ale  statului.  mărit,  despre  bunătatea  şi  folosul  mierei  ca   j   iii  Martie  in  Vinerea.   .
                                                  nutremânt  şi  medicină,  şi  prin   înlocuirea
           4.  Instituţiile  de   binefaceri,  cum
                                                  acesteia  în  locul  zăharului  şi  ca  articlu  pre­  Iama  ce s’a lăsat peste  aproape  întreagă
      sunt:  spitalurile,  casele  de  orfani,  de
                                                  ţios  de  negoţ  românesc.  -Foarte  preţioasă   ţeara,  de  azi  săptămâna,  nu  vrea  să  mai  în­
      seraci,  de  nebuni,  societăţi  de  ajutorare   a  fost  partea  prin  care  ne-a  dovedit,  că  prin   ceteze.'  Mai  ales  noaptea  e  ger  ca  de  Bobo­
                                                                                             tează.  Norocul  că zăpada  căzută  fereşte  sămă-
      s.  a.  m.  d.                              stupărit  avem  şi  folos  nioral-spiritual.  Anume
                                                                                             turile  încât  nu  se  aud  încă  plângeri  că  gerul
           5.  Călugării  cerşitori  şi  îngrijitorii   dându-ni-se  prilegiu  de  a  vedea  zilnic  la   ar  fi  stricat.
      de  bolnavi.                                aceste  mici  fiinţe  cât  de  puternic  este  des-
                                                  voltat  simţul  de  muncă,  ordine,  pace,  curăţe­
           6.  Toţi  câţi  se  ocupă  cu  pregăti­                                                Şoarecii  şi  gărtlTurmat  după  umalaez
                                                  nie,  unire  şi  jertfă  chiar,  e  cu  neputinţă  ca   din  toamnă,  au  pustiit  cu  totul  trei  din patru
      rea  articolilor  din  industria  de  casă.
                                                  acestea  se  nu  aibă  înrîurire  şi  asupra  inimei   părţi’  a  semănăturilor  de  toamnă  în  multe co­
           7.  Câştigul  caselor  de  măcelării,   şi  sufletului  nostru  şi  astfel  a  nu  ni-le  însuşi   mune  din  Bănat.   -   .   '
      dacă  acele  sunt  proprietatea  vre-unei   şi  noi.
      comune  (şi  nu  a  privaţilor).                 A   mai  vorbit  despre  cine  s’ar  putea   Joi. în  9/22  Martie a.  c.  are • loc  la  Orăş-
                                                  ocupa  cu  stupăritul,  davedindu-ne  că  fiecine :   tie  sinodul protopopcsc  al  tractului  Orăştie,  în
        (Va  urma.)                 J  .  ()•  O.
                                                  sărac  şi  bogat,  bărbat  şi  femee,  tiner  şi  bă­  cancelaria, protopresbiterală.
                                                  trân,  fiind  această  ocupaţie  mai  mult  o  dis­
                                                                                                   Contra  Jidanilor  începe  a  creşte  o  miş­
       A   cincea  prelegere  economică           tracţie,  plăcere,  şi  nu  se  recere  aproape  nici
                                                                                             care mare  în  România.   S’a  înfiinţat  o  ligă
                    în  Seliste.                  o  jertfă  sau  muncă  grea.
      ■                      )                                                               anume  care  scoate  o foaie numai  pentru  apă­
                                                       A   vorbit  despre  traiul  şi  viaţa  albine­
                        Se liste,  6  Martie  n.  1900.                                      rarea  ţerii  de  năpasta  cotropirii  Jidovimei.
                                                  lor,  despre  coşniţă  şi  stupină.   Cerinţele  mai
           După  cele  patru  prelegeri  economice   de  frunte  ale  unei  stupine  sunt:  a  fi  adăpos­
      din  pomărit,  ţintite  de  dl  D.  Comşa,  Dumi­  tită  împotriva  vânturilor  şi  furtunilor,  a  fi   Archiduc.esa  Stefania,  văduva  prinţului
      necă  în  20  I..  tr.  s’a  ţinut  a  cincea  de  'cătră   aşezată , la  loc  scutit  de  larmă.   E ir’  posiţia   de  coroană  Rudolf,  se  cunună  la  21  Martie
      dl  Romul  Simu  cu  subiect  din  stupărit.  cea  mai  bună  la  aşezarea  coşniţelor  e  a  fi   n. cu contele  Lonyai,  perzându-’şi  înse  pentru
                                                                                             asta  mult  din  rangul  şi  drepturile  pe  cari  le
           Dl  Simu  este  unul  dintre  acei  puţini   acestea  aşezate cu  eşuile  cătră  miază-zi.
                                                                                             avea  ca  fostă  principesă  moştenitoare.
      cărturari   ai  poporului   nostru,   care  prin  Sala  cea  festivă  a  şcoalei  a  fost  înde-

                  F  O  I  T   A                  decât  la  zece  sate  câte-un  dascăl  şi  câte-o   Am  voit  odată,  într’un  sat  de  pe  Târ-
                                                  bucoavnă.   Soarele  luminos,  care  cu  suliţele   nave,  se  ine  conving,  cam  ce  ceteşte  ţăranul
                                                  sale  aurii  împrăştie  negurile  neştiinţei,  a  ră­  nostru.  Şi  am  umblat  satul  întreg,  din  casă
                      Scriptură.
                                                  sărit  şi  pentrn  noi  şi  ne-a  trezit.   Dar’  ne-a   în  casă,  dela  preot  până  la  c-ârcîmarul  din
                In  sfânta  Scriptură             trezit  numai,  căci  somnul  cel  greu  ca  plum­  capul  satului.  Şi  ştiţi  ce  am  aflat?  La  preot
                           E  scris,              bul îl  simţim  încă apăsând  pe pleoapele  noas­  neşte  călindnre,  la  două  bunici  câte  un  » V i­
                Că  viaţa  e  umbră
                                                  tre  întredeschise.   Popor  cu  carte  departe  a   sul  Maicii  Domnului',  la  un  bătrân  o  păşcă-
                         -  Şi  vis.
                Nu  cunosc  vorba  cum            ne  putea  numi  încă!   Şi  ştiţi  de  ce?  lie  şi  în  sfîrşit  povestea  beţivului  Leonat  din
                          Umblă,                       Fiind-că  tot  mai  avem  sfială  de  carte   Langobarda.   Asta  din  urmă  am  găsit-o- la
                Dar’  place-’mi  visarea  la      ca  de  alte  alea,  —   ca  de ori-ce  lucru  nou  şi   cârcîmar.  încolo  abecedare  la  băieţi.  Şi  alt­
                          Umbră.                  necunoscut.  Nu  cetim  nimic,  sa ti  prea  de  tot   ceva  nimic.  Aceste  câteva  cărţulii  deci  alcă­
           Câmpeni,  1899.
                                                  puţin.  Eşind  din  şcoală,  închidem  cartea  şi   tuiau  în  întreaga  comună,  tot  nutremântul  su­
                             M ăria  C ioban      o  închinăm  în  grija  moliilor.  Ne  vedem  nu­  fletesc  a  şase  sute  de  Români!...  Veţi  înţe­
                                                  mai  de  trup,  ear'  sufletul,  —   poate  fiind-că   lege,  că  în  acest  chip,  cu  un  asemenea  sub­
             Hrana noastră sufletească,           nu-’l  vedem,  —   îl  lăsăm  pradă  sorţi1.  Şi  ast­  strat,  nu  ajunge  neamul  la  lumină  şi  mărire.
                                                  fel  gândirea  ni-se  leneveşte,  sufletul  ni-se  în­  Până-i  hăul  nu  ajunge!
                          r.
                                                  tunecă  şi  simţirile  ne  rămân  ascunse  şi  tîm-   Dar’  mirarea  mea  a  ajuns  culmea,  vă­
                      B i b l i a .               pite,  încât  suntem  siliţi  se  stăm  legaţi  de   zând  că  în  satul  întreg  nu  se  găseşte  nici
           Suntem  noi,  Românii  din  ţara  asta,  un   glie,  pe  când  alte  popoare  de  pe  pământul   măcar  o  singură  biblie.   Inchipuiţi-ve:  sfânta
      popor  cu  carte?                           nostru  dau  mândru  înainte,  tot  înainte.  şi  marea  carte,  ocrotitoare  omenirii,  dirigui­
           Negreşit  că  puţini  mai  sunt  în  rându­  Deci:  carte,  carte,  popor  deşteptat  din   toare  destinelor  unui  popor,  să  lipsască  din
      rile  noastre,  cari  se  nu  cunoască  slova  ro­  somn!  Hrană  sufletească  se  căutăm,  —   ori   sinul  unei  mulţimi  de  şase  sute  suflete!  Şi
      mânească;  puţini  moşnegi  cari  să  mai  iscă­  apoi  se  nu  mai  cârtim,  se  nu  mai  spunem   nu  e  numai  satul  meu  de  pe  Ternavep  sunt
      lească  punând  degetul  pe  crucea de  cerneală.   lumii  că  suferim,  căci  spusele  noastre  vor  fi   ţinuturi  româneşti  întregi,  rn  cari  nu-’i  dai
      Am  înaintat  şi  noi  şi  slavă  Domnului,  nu   luate  în  batjocură  şi  rîs.  Cei-ce  nu-’şi  iubesc   de  urmă.  Bine,  oameni  sunt  aceştia,  creştini
      mai  trăim  în  timpul  când  cormanul  plugului   sufletul  şi  fug  de  carte,  vrednici  sunt  de   sunt,  Români  sunt,  Români  cu  credinţa  în
      şi  grapa  erau  numai  din  lemn  şi  nu  găsiră  osândă  şi  de  jug.                Dumnezeu  şi  în  viitorul  lor ?...
   1   2   3   4   5   6   7   8