Page 5 - Bunul_Econom_1900_09
P. 5

Pentru  „Masa  studenţilor"  . din  Brad,  ' 100.000  lei  ca  fond  de  zestre  pentru  fetele   telor-Unite  sunt:  bumbacul,  cerealele,  vitele,
          căreia: zelosul  corp  profesoral  dela  gimnasiul  |  de  măritat  din  ■mai  multe  comune a judeţului   petroleul  şi  manufactura.   -
          nostru  de  acolo, ’i-a  pus tetneiu  unui  fond. —   (comitatului)  Ialomiţa.  .  O  comisie  de  50  de   Acum  americanii  mai  pun  la  cale  ca
          au  dăruit de  curând,  dna  Z  Roman (Făgăraş)  bărbaţi,  in  frunte  cu preoţii  şi  învăţătorii,  vor   să  inundeze  Europa  şi  cu.  cărbuni,  profitând
          3  cor.,  ear'  dl  I.  Perian, preot (Criscior)  2 cor.   judeca  an  de  an  în   Dumineca   dinaintea   de  criza  minieră  şi  de  preţurile  prea  ridicate
          Bine  ar  face  fiecare  Român  cu  tragere  de   Crăciunului,  că  între . fetele  mari’  serace  ale   ale  cărbunilor.
          inimă  de  şi-ar  aduce  cât  de  des  aminte  de   comunelor,  cari  sunt  ce!e  mai  harnice'  şi. de
                                                                                                      Bunăstarea  Statelor-Unite  americane  o
          acest  gimnasiu  nouă  preţios  şi  de  masa  p!ă-s   omenie,  deci  vrednice  de a  fi  dăruite  cu  ceva
                                                                                                 arată  şi  următoarea  cifră:  In  Februarie  au
         .tiuită  pentru  studenţii  săraci  din  el.  zestre,  - -   şi  acelea  vor  primi  apoi  din  veni­
          •- •               'r“  ...  -  '           tele  fundaţiunii  numite,  multe  lucruri  de casă   curs  în  vistieria  ţerii  din  feluritele  venite  de
               O  schimbare  se  pare-că  e  în  ajun  a  se   trebuincioase  şi  folositoare  căsniciei  în  care   stat:   631.265  dolari,  in  vreme-ce  cheltue-
          întâmpa  în  ministerul  r.  unguresc,  având  se   vor  întră.                        lile  au  fost  numai  j ţ ,827.000  dolari.
          între  in  el  şi  Horânszky,  un  om  de  încredere
                                                                                                       Cărbuni  de  peatrâ,  concurenţi  celor dela
          al  Iui  Szell  şi  bărbat  politic  de  frunte  între   Din  Ura  se  scrie nrîta  faptă,  că in  noap­
                                                                                                 Petroşeni.   Dl  C.  G. Vernescu,  mare  proprie­
          Ungur’.                                     tea  de  23  spre  24  Febr.  răufăcători  nedes­
                                                                                                 tar  şt  industriaş,  va  începe  în curând  exploa­
               Fostul  ministru  Bănffy e  cătrănit  foc pe   coperiţi  au  spart  sfânta  biserică  şi-au jefuit-o.   tarea  sistematică  a  minei  de  cărbuni  Ciobă­
          miniştrii  de  acum,  şi  prin  o  foaie  nouă  ce   Multe  lucruri  le-au  .răsturnat  şi  risipit  prin   naşi,  din  jud.  Bacău  (România).
          ’şi-a  înfiinţat,  îi  loveşte  neîndnrat,  că  nu  pur­  biserică,  căutând,  se  vede,  obiecte  de  preţ   Calitatea  cărbunilor  din  această  locali­
          ced  în  conducerea  ţerii  întocmai  cum  el  pur-   ori  bani,  ce  n’au  putut  afla.   De  urma  pă­  tate  s’â  dovedit  că  este  mai  bună  ca  cea  a
          cedea.                                      cătoşilor  nu  s’a  putut  da.             cărbunilor  din  Petroşeni.

               Listele  de  alegStcri  ţia  dietă,  comitat,   Afacerea  Iancu  pare-că" va  aprinde  încă   E  vorbă  ca  şi  piesele  de  2  bani  (fileri)
          comună)  se  întocmesc  an  de  an  în  Martie.   mult  sufletele  şi  în  ţară  la  noi  şi  în  afară.   se  fie  scoase  din  folosinţă  şi  lăsaţi  întrebu­
          Estan  încă  se  întregesc  şi  îndreptează  până   La  Bucureşti  se  pregăteşte  o  mare  adunare   inţării  numai  bănuţii  (filerii).  de  câte  1.
          la  15  Martie,  şi  e  bine  ca  fiecare  cetăţean   de  protestare  în  chestie.
          se  se  intereseze  de  ele,  se  vadă  de  e  luat  în                                   -   llezboiul între  Buri  şi  Englezi
          ele.  sau  nu,  şi  unde  pe  nedrept  e  vre-unul   O  mare  nenorocire s’a  întâmplat  la Var­  e  urmărit  de  lume cu  încordată  luare  aminte.
          lăsat  afară,  se-’şi:  ceară  dreptul,  se  fie  scris.   şovia:  Ciocnindu-se  2  trenuri  s’au  sdrobit de   După-ce  Cronje,  viteazul  general  bur  s’a  dat
          Res anţa  de  dare  acum  nu mai  e  pedecă!  Şi   tot  6  vagoane,  omorând  pe  25  de  călători  şi   prins cu 4114 Buri, fraţii sei de  sub conducerea
          aşa  sute  de  Români  pot  intra  între  alegă­  rănind  pe  32.             .        lui  Joubert  şi  a  altora,  cari  ţineau  împresurat
          tori  în  fiecare  cerc.   Se-’şi  vadă  de  treaba                                    Ladismilh-ul,  au  părăsit  şi  ei  acest  loc,  au
          asta  tot  insul  şi  se  ceară  a  fi  scris,  dacâ i-se   Comercfol  exterior  al  Statelor-Unite. |  predat  oraşul,  şi  s’au  retras, cu  totul  de  pe
          cuvine!                                    Totalul  exportului  şi  a  importului  pe  anul   pământul  englez în  lăuntrul  hotarelor  ţerii  lor.
                                                      1899  a  atins, cifra  de.  2.075.321.000  dolari.   Aci  să  întăresc si  n’au  gând  se  se  predee'cu
               Lucreţia  Suc iu  măr.  Radina,  cunoscuta   Aceasta  este  cifra  cea  mai  ridicată  pe  care  o   cu  una  cu  două.   Dar'  au  lăsat  vorbă  zilele
          scriitoare  română,,  a  încetat  din  vieaţă-  în   ţară  a  juitut'o  ajunge,  îti  mişcarea  comercială,   astea>  că  ei  sunt  aplecaţi  a  face  pace,  dacă
          Qradea-mare  la.  5  Martie, n.  Domnul o odich-   în  toată'desvoltarea  economică  a  lumii!  li-să  lasă  neatinsă neatârnarea  republicelor lor
          nească  în  pace.                    ,    i      In  anul  1898,  cifra.comerciului  total  era   Ţrănsvaşl  şi  Oranje.  Atunci  şi ei  dau  Engle­
                                                     numai  un  miliard 890  jum.  milioane,  de  unde   zilor  locuitori  în aceje teri,  drepturile  pe  care
               Lucruri  prea  frumoase  cetim  adesea   resu'tă .că  în  anul  1899  sporul  a  fost  enorm   le  cerea  Anglia  nainte  de  rezboiu,  şi  pentru
          dela  fraţii’din  România.  Ca  mat  nouă e  fapta   mărit,  cu  185  milioane.        cari,  nevoind  Burii  să  le dee,  s’a  pornit  acest
         ’aJor  trei  trati  bogaţi,  Harocopul  can  au  pus  Principalele  articole  de  export  ale  Sta­  crâncen  rezboiu.   Dar’  Englezii  zic,  : că .  vor


               Ascultă  ţăran  român!                 Evangelia.  apostolul,  cazania,  cântările  din   în  tipăritura  unei  tovărăşii,  engleze,  care  cum
               Biblia  sau  Sfânta  Scriptură  este  începu­  strana,  toate ) sunt  scoase  din  sfânta  Scrip­  se  ştie.  răspândeşte  biblia  in  toate  limbile
          tul  începuturilor.  Până la cnnoaşterea  ei,  omul   tură.  Dar’  vedeţi,  mulţimea  noastră  ascultă’   din  lume.  Un  cusur  mare  fireşte că  au  aceste
          rfu  este  om,  ci  fiară.   Dela  ea  pornesc  toate   nufnai,  ear’ urechea  nici  când  nu  prinde  ade­  biblii  ieftine.  E!e  sunt  scrise  în  o  limbă  prea
          ca  dintr’un  isvor  puternic şi  nesecat.  Ea  este   vărul  ca  ochiul.  Cu  mult mai  adânc  pătrunde   puţin  românească.   Se  ştie  că  în  timpul  dih
          temeiul,  pe  care  omul  clădeşte  apoi  mai  de­  în  sufletul  nostru  ori-ce  adevăr,  când  îl  ce­  urmă  dulcea  noastră  limbă  românească a  fost
          parte.  Şi  având  odată  acest  temeiu,  viforul   tim  cu  ochii  noştri,  când  ceasuri  întregi  ne   foarte  mult  stricată,  fie  prin  cărţi  de  şfcoală,
          cel  mai  turbat,  duşmanul  cel  mai  semeţ,  de­  oprim  asupra  lui,  căci  atunci  nu  simţim  nu­  scrise  de  dascăli  neştiutori  ai  graiului  popo­
         monul  cel  mai  împeliţat,  nu  te  va  doborî,   mai.  cucernicia  creştină  şi  farmecul  ceresc,   rului,  fie  de gazete  reu  scrise.  Astfel  popo­
          căci  biblia  este  semnul  biruinţei,   -  ■  ■  '  ci  însăşi  mintea  şi  gândirea  noastră  ni-să   rul  nostru  dela  sate  şi. mai  ales  aceia  -cari
               Streinii  eu  biblia  în  inimă  şi  în  minte   lărgeşte.   Aşadar’  nu  numai  ascultată,  ci  ce­  îşi  zic  fruntaşi,  au  tristul  obiceiu  rte-a  mes­
          au  făcut  şl  fac  minuni.  Pliviţi  numai  la  con­  tită trebue  biblia,  cetită  din  scoarţă  în scoarţă,   teca  in  vechea  noastră  limbă  tot  felul  de
          locuitorii  nostţi  Saşi.  La  ei  nu-’i  casă,  nu-’i   cu  toată  încordarea  puterilor  noastre  sufle­  cuvinte  streine,  mai  ales  latineşti,  pe  cari  nu
          bordei,  în  Care  biblia,  dulcea  lumină,  se  nu   teşti,  sorbită  cu  trup  şi  suflet.  le  înţeleg,  încât s’a  născut  un chip  pocit  de-a
          fie  podoaba  cea  mai  strălucitoare.  Saşii  sunt   Cuvine-se  deci  a  şti,  că  cea  dinţăm   vorbi  şi  a se înţelege  între  sine.  Această  stare
          cu  multă  carte  şi  totuşi  cârtea  lor  cea  din-   carte  de  cetire  a  poporului  roman  trebue  se   de  lucruri  trebue  să  înceteze  şi  avem  dato­
          tâiu  şi  cea  de  pe  urmă,  aceea  care  o  cetesc   fie  biblia.  Preoţii  şi  dascălii  români,  asupra   ria  să  revenim  Ia  limba  noastră  strămoşască,
          înaintea  tuturor  şi  o  pun  mâi  pe  sus  de   cărora  apasă  greutatea  datoriei  de  luminători,   aşa cum o găsim  în cărţile noastre vechi. Limba
          toate,  este  biblia.  Şi  adevărurile  bibliile  îi   trebue  să  se  nisuiască  din  toate  puterile  a   poporului  e  unica  limbă  care  trebue  vorbită
          fac  să-’şi  iubească  neamul,  se  voiască  a  lui   încetăţeni  această  carte, a-i  face  locul  ce  i-Se   şi  scrisă.  Biblia  ne  va  aduce  şi  în  privinţa
          mărire  si  să  meargă  înainte  cu  suflet  cald  şi   cuvine  în  sufletul  poporului.  Numai  după   asta  la  calea  cea  bună.
                                                                                                      Şi  dacă  în  felui  acesta  biblia  îşi  va face
         cu  minte  luminată),  Nici  certuri  înjositoare,   biblie,  are rost  cetirea  altor  cărţi  de credinţă.
                                                                                                 intrarea  sărbătorească  în  lăcaşul  fiecărui  Ro­
          nici  alte  pătate  sufleteşti  nu-’i  împedecă.  Astăzi,  când  preţurile' băneşti  ale  căr­
                                                                                                 mân  până  la  cea  din  urmă  hurubă,---- să
               Acum  este  adevărat,  că  una  este  slujba   ţilor  sunt  atât  de  mici  faţă  de  trecut,  biblia
                                                                                                 ştiţi  că  be-am  înfipt  steagul  biruinţei  vecînice
          bisericească  la  Nemţi  şi  alta  la  noi,  creştinii   se  poate  cumpăra  şi  de  câtră.  cel  mai  obij-
                                                                                                 pe  cetatea  neamului  nostru.
          ortodoxi.  In  biserica  noastră  se  ceteşte  şi  se   duit  ţăran.  In  ori-ce  piaţă  de  Cărţi  o  găseşti
                                                                                                                            II .  C h endi
          cântă  mai  mult  din  biblie  ca  în  alte  biserici.  şi  în  limba  noastră,  dacă  nu  altfel,  cel  puţin
   1   2   3   4   5   6   7   8