Page 6 - Bunul_Econom_1900_09
P. 6

Pag.  6                                             B U N U L  ECONOM                                                  Nr.  9


       merge  nainte  până  şterg  de  pe  faţa  pămân­  este  cel  mai'mare  isvor  de  câştig,  cum  sunt
       tului  aceste  două  state  care  le  fac  acolo   şi  multe  ţinuturi  din  comitatul  Caras-Severin,
       mereu  griji  şi  nelinişte.   Burii  ric,-. că.  decât   ♦ Reuniunea  agricolă  a  comitatului  Caţaş-Se-   Caii.
       se  şe  lase  sub  stăpânire  engleză,  mai  bine,   verin«,  ne  spune  «Foaia  Diecesanâ«,  ,a  nu-
                                                                                                   Utr  cal  frumos  de  câiârie  văzu  într’o
       de-or  fi  bătuţi,  îşi  adună  tot,  îşi  ard  oraşele   mit-un  măiestru  în  această  lucrare,  care  in   zi  un  cal  de  ţăran  trăgând,-la  plug.
       şi  satele  şi  pleacă  din  ţară  mai  departe  spre   decurs  de  o  lună  va. instrui  pe  economi  in   Se  uită  la  el  cu  mândrie, şi  zise:
       Mează-Noapte,  pe  unde nu mai  sunt  Englezi./.  împletftul  corfelor  la Caransebeş, şi  se  va con-  —  "Ce  urît  eşti!  La  tine  nu  se  uită  lu­
                                                                                              mea-cti  admirare  ca  la  mine,  nici  se  miră
                                                 I  tinua  în  comunele  din  jur.
            Târgul  de  vite  din  cetatea  Bistriţa,  s’a                                    de  fmmseţt  mişcărilor,  cutn  se  miră  de  a
                                                                                              mişcărilor-  mele!
       început  numai  în  4  Martie  şi  a  ţinut  două  !   In  urma  tratărilor  urmate  între .guver­
                                                                                                   —   Taci,  răspunse  calul  dela  ţflug,  şi
       zi c.  Din.  causa  timpului  urvt,  fiind  tină  mare   nul  român  şi  guvernul  otoman,  convenţia co-   lasâ-mă  să  muncesc  în  pace,  căci  de  n’aşi
       şi  ninsoare,  din  partea  vânzătorilor  târgul  nu   mercia’ă  ce  o  are  România  cn  Turcia  şi  al   lucra  eu  pământul,  nu  şti ii  zău  de  unde  ai
       a  fost  aşa  bine  cercetat .ca  altă-dată,  dar’ pe   cărei  termin  expiră  zilele  acestea,  va  fi  re-   lua  tu orzul  care  te  îngraşă  şi  te  face  frumos.
       cât  au  fost  vite  de  puţine,  cu  atât  s tm  plă­  înoită  încă  pe  doi  ani.
                                                                                                   Mitică  cu  Titi  stau  de  vorbă.  Vorbesc
       tit  mai  bine.
                                                                                              despre  militari  şi  gendarmi.
            Vitele  cornute  şi  în  specie  boii  graşi şi
                                                      întrebări                                    .—  Tu  ce  ai  vrea  să  fii,  Titi,  întrebă
       frumoşi,  precum  şi  vacile  bine  gfîjite,  s'au
                                                                                              Mitică,  gendarm  pe  jos  ori  gendarm  călare?
       j endut  pe  lângă  preţurile  cele  yiai  mari  po­       .Şi  V
                                                                                                   —  Mai  bine  gendarm  călare,  lăspunse
       sibile,  asemenea 'şi  caii .frumoşi.-              :. .■■•■R-esp-aus.uri'.            Titi,  aş putea  să  iug  când  aş  vedea  nişte hoţi!*
            Viţe lele.  şvaiiere,  au  fost  bine  căutate,                                                      -  * ■   '
       dur’  de  acelea  au  fost  puţine.  Preţul  cu  care                                       ■ !)£■ ■ dimineaţă.  Un  magistrat  englez  ce­
                                                        Întrebarea  6.  Sunt  strein  dc  vre-o  3
       s'au  vândut,  a  fost  de  tot  mare!                                                 lebru  care  avea  prilej  se  vadă  la  tiibunal
                                                   ani  în  comuna  S.   Mi-să  cere  se  plătesc  .4: fl.
            Causa  acestei  urcări  de preţ  â  fost  mul­                                    lume  multă,  întreba  totdeauna  pe  bătrâni,,
                                                 i  pe  an  pentru  dreptul  de  a  locui  in  comună
       ţimea  neguţătorilor  veniţi  din  mari  depărtări.                                    cum  trăiseră  de. ajunseră  la  bătrâneţe?  Un
                                                   ori  50  fl.  pentru  a  fi  încetăţănit.  E  cu  cale
            Vitele  să  preţuesc.  Economi  românij                                           lucru  îi  spuneau  toţi,  şi  antime că:rse  sculau
                                                  această  cerere?                   V.  S.
       urmaţi  sfatul  celor-ce  vă  îndeamnă  la  spori­                                     de  dimineaţă!
       rea  şi  îmbunătăţirea  soiului  de  vitei       Răspuns.    Da,  trebue  că  e  statut     ♦ Culcarea  de  vreme  şi  scularea  de  di­
                                                 i  comunal.   Aici  în  Orăştie  încă  e  aşa.
                                                                                              mineaţă,  dă  omului  sănătate,  bogăţie  şi  înţer
            Concert  împreunat cu  teatru şi  joc, aran-   Vre-o  2  ani  plăteşti  o  „taxă  de  suferite11   lepciune»,  zicea  Wesley,  care a trăit 98  de ani..
       giază  în  10  Martie  n.  Reuniunea  de  cetire  şi   (în  comună),  apoi  te poţi  încetăţeni  sol­
       cântări  din  Coşteiu,  în   favorul  bibliotecii   vind  taxa  prescrisă  (după  posiţia  ce  o   Birjarului  i-se  răstoarnă  trăsura  în  care
       Reuniunii.                                 ai.  D-ta  plăteşte  cei  4  fl.  pe  anii  trecuţi   ducea  un  gazetar.
                                                                                                   —  Ce  taci,  dobitocele ?
                                                  şi  pe  cel  de  faţă  cere-’ţi  încetăţenirea  [
            Frumos  dar.  Dl  Ioan  Oncescti,  notar  în   solvind  cei  50  fl.  şi  ai  în  viitor  pace,  !   —  Materie  de  o  noutate  pentru  ga­
      pens.  din  Răhău,  cu stimabila  sa soţie  Flofica   avend  drept  şi  la  toate  favorurile  (pă-  i   zeta  d-tale.
       s’au  îndurat  a  da  pentru  biserica  noastră  cea  i
                                                  sunat,  lemne  dela  sat,  etc.)  ee  locuitorii
       nonă  din  PeLroşeni  suma  de  2Q0  coroane                                                        Posta  Redacţiei.
       (100  fl.)  Pentru  această  faptă  marinimoasâ,   moşteni  le  au.
       comuna  noastră  bisericească  li-aduce  şi  pe                -*> •                        Dlui  Cr.S,  în  C—du.  Adresa-ă-tc cu  o reisoare
                                                                                              de-adreptul  la  lubrică.  Cum  se  cultivă;  în.ce  pământ,
      această  cale  mulţămita  şi  recunoştinţa  sa  fer-   ...  Întrebarea  J.  b.Sunt  om  sărac - şj  cam   reuşesc,  etc.  vom  desrie  şi  noi  în  ,,B.  Ecom m“ ...
      binte.  D-zeu  se  le  primească  binefacerea!  In   departe  de  oraş  si  n'âtn  prindere  să  .aduc   Fabrica  iţ;  va  trimite  instrucţiune  şi,  de .ceri,  an'ici-
      numele  -corn.  bis.  .gr.-or.  din  Petroşani   i                                      păţie. de  bani.                      ■  -.
                                                  medie,.,  şi  am  o ; fetiţă, ’de  8 duni,  care  dtn  zi
                         Avram  Stanca,  paroch.   f                                               Drtti'.'Gf.  M.  în  Tic,  rom,  -.X-am  primit.  Scuză,
                                                  în  zi  ne  merge  slăbind,  şi  ce-’i  dăm  de mân­  că  din'îmbulza’ă  de ..material,,  nu  i-a  venit  încă  rân­
                                                                                              dul.  Dar’  acuşi-Şi  pân-atunci  mulţumim.   -
            Se  dă  ca  sigură  ştirea,  că  încă în  vată   care  tot  varsă.  Bătrânele-  spun  ca  nu-i  mo-
                                                                                                 .  . Dlui  A.  I.  în  Maidan.  Cu  ideea  compunt rii»
      sau  cel  mult  în  toamnă,  or  să  se  facă  ale­  dru  de-a-’i -'-ajuta,  că  îi  ci esc  dinţii  şi  de-a-   unor  stitute  de  aielea  ne  ocupăm şi  noi.  Când  vom
      geri  noue  pentru  dieta  din  Pesta.      ceea  e  aşa   N ’nş  putea  căpăta  vre-o  învăţă­  ti  putut  încirit a  ceva  ce  se  credem  că  e  destul  de
                                                                                              bun,  publicăm- In  foaie.-  Pân'atunei  n’avem  unde  Ve -
                                                  turăadela  D-Voastră  prin  tonic,  ce  se  cred şi   îndrepta  pentru  a  afla  model.  .   .“
            Minune.   Din  Oieşdea  se  scrie  »Tn-  I  ce  să  tac ?          /.  -S'.  in  B.    Dlui.. T.  D.  în  Pust....  Tot  aşteptăm  trimiterşâ..
      bunei» :  »In  comuna  noastră  se  află  o  femee  !                                  sch’ţelor pcbmise,  dar'  n'a  sodt  încă. nici  una..
                                                       Răspuns.    E  drept  că  copiii  când
      văduvă  în  etate  de  vre-o  80  de  ani,  care  de
                                                  capotă  dinţii  sunt  mai  schimbaţi,  mai          Comitetul  de  redacţie:
      mult  timp  nu  mai  avea  nici  un  dinte  şi  nici
                                                  fără  voe,  mai  răi,  dar’  nu  urmează  să
      O  măsea.   Acum  inse,  letci  Onita  îi  cresc                                             Preşedinte:  />»*.  Ioan  Mihu.
                                                  fie  şi  bolnavi.   Dacă-'s  bolnavi,  pricina
      dinţii  dinainte V   .                    i                                                 Membrii:  De. St: Erdelyi,  Ioa n  M ihaiu
                                                  e  alta,  nu  creşterea  dinţilor,  şi de  aceea
                                                                                             Dami.il  David  si  Constantin  lîaicu.
                                                  nu  e  iertat  se-’i  lăsăm  fără  îngrijire,) în  j
           ,,Curierul  Comercial'1  din  Bucureşti  arc
                                                  credinţă  că  «n'ai  ce-’i  iace,  că-’i  cresc  i
      ştire,  că  guvernul  român  ar  voi  să  dee  în                                          Proprietar - editor:  I oan  M ihaiu
                                                  dinţii»...  In  felul  de-faţă  credem  că co-
      exploatare  unei  societăţi  streine  căile  ferate                                        R edactor  respons.:  I oan  M oţa
                                                  piliţa  şi-a  stricat stomacul eu  prea multă
      române.   Numitul  ziar  presentă  ideea  ca  o
                                                  mâncare.   Ca  se  i-se  dreagă,  e  bine ca
      idee  nenorocită.   Pe  când  alte  state  iau  din
                                                  mama  se-şi  ţină  copila  la  post,  adecă
      mâna  privaţilor  şi  societăţilor,:  căile  ferate,
                                                  se  nu-’i  dee  o  zi  întreagă  de  mâncare,   Moartea cloţanilorî
      statul  român  se  le  chiar  dee  şi  pe  ale  sale?
                                                  numai  din  când  în  când  apă,  dar’  şi
      Motivul  pare  a  fi,  Că drumurile  ferate  române
                                                  apa  să  fie  întâi  feartă  într’o  ulcică  cu­
      n’au  adus  atâta  cât  se  aştepta.   Dar’  acest
                                                  rată,  pe  care  apoi  o  recim  (punend       (Felix  Immisch,  Delitzsch)
      rău  se  poate  înlătura  prin  cicnfarea prea  mul­
                                                  bună-oarâ  ulcica  eu  apa  cea  feartă  în-
      telor  favoruri  de  tot  felul  ce s’au  dat-pentru                                   este  materia  cea  mai  b u n ă   pentru  a
                                                  tr’un  vas  cu  apă  rece).   După  ziua  de
      dusul  pe  aceste  căi.                   j                                            otrăvi  repede  şi  sigur  cloţani  şi  şoareci.
                                                  post  a  bolnavei,  îi  dăm  de  mâncare,
                                                                                                  Nu  e  vătămător  oamenilor  şi  ani­
          "împletirea  de  corfe.  Dintre ramurile in-  j  dar’  numai  lapte  din  3  în  3  ciasuri,
      dustriei  economice  nu  este  cel  din  urmă îm-   până  se  va  face  de  tot  bine.  malelor  de  casă.
     pletilnl  de  corfe  (coşuri,  cotăriţi).  Mai  vîrtos   Acesta  e  chipul  cel  măi  bun  de   Se  capătă  în  pachete  cu  câte
      este  însemnat  acest  ram  de  industrie  econo­  îngrijire  a  copiilor  bolnavi  de  stomac.  30  cr.  la  farmacia:  N.  V I  a d  din.
      mică  în  ţinuturile,  unde  negoţul  cu  poame  |                                     Or ă ş t i e.  ,            . ( 34)  2  5
   1   2   3   4   5   6   7   8