Page 1 - Bunul_Econom_1900_10
P. 1
Anul I Orăştie^ 4/17 Martie 1900 Nr' 10
A B O N A M E N T E : O R G A N U L . || I N S E R Ţ I U N I :
„Reuniunii economice în Orăştie" ij se socotesc după tarifă, cu pr e ţ ur i mo de r a t e .
l’c an 4 coroane (2 fl.); jumetife an 2 cor. (1 fl.)
Pentru R o m â n i a 15 franci. A pare în fiecare Sâm bătă i • ‘Abonamentele ş i ; :
ce-ai agonisit, şi mai ales nu peste | scoate spre a le strica, nici odată coroana
D e l a R e u n i u n e
atâta, ci cruţă şi cruţă, ca să-’ţi priso i ori coroanele puse de naşii lor, ci ace-
P rem iile R euniunii pentru sească zi de zi un picur, un bănuţ doi, I lea să rămână totdeauna acolo, ca omul
anul 1900. cari apoi săptămâni şi ani de-arendul I să n’ajungă nici-odată a nu mai avea
1. fac averi întregi! | libelul şi aşa a uita poate de tot şi lu-.
Done p rem ii de 10 coroane în a u r pen Dar’ noi, cari nu suntem în Belgia i crul cu cruţarea.
tru acei m em bri a i Reuniunii, cari vor do unde se ne dee cassa poştei ţerii li-
vedi că au p u s de nou în p rim ă va ra de fa ţă i La oraşe poţi cruţa chiar şi 5 cr.
cel p u ţin 5 0 de altoi in yrădin ile lor. bele cu franci în ele, —- oare noi n’am i Asta o spunem mai ales pentru tineri
11. putea face. nimic în acest fel pentru
■ I ce n’au bani mulţi deodată, dar’ pe
Un prem iu de 10 coroane în aur, pen sădirea acestui duch în inimile tineri-
tru acea şcoală de pom i, respective pen tru mei noastre, ba şi a celor mari chiar ? | rând ar cruţa şi ei puţin câte puţin.
acel m em bru a l Reuniunii, care va dovedi Eată ce ai de făcut: Cassa de păstrare
m a i m ult spor în p rim ă va ra aceasta în o Noi credem că da, putem.
asem enea şcoală. a poştelor (»Postatakarekpenztâr«) îţi
111. De n’are la noi fiecare nou năs dă pentru 50 cr. o cărticică de de
Cinci p rem ii de câte 2 0 coroane pen cut o cassă de păstrare a statului bine puneri, pe care nu o plăteşti cu nimic,
tru acei m em bri a i Reuniunii, — de aproape voitoare lui, are fiecare un naş bine scriindu-’ţi, fireşte, cei 50 cr. într’însa.
sau de departe — cari vor dovedi că şi-au
cum perat în anul acesta câte o viţeluşă de voitor, care multe daruri trecătoare dă Apoi de câte ori ai 50 cr. îi poţi pune
p ră sită de soiu curat R inzţ/au sau Rern. finului seu. De ce n’am putea face în în ea. Dar’ de vrei să cruţi 5 cr., 10
ceputul, ca între acele daruri dela pă erv 20 cr., mergi tot acolo şi cumperi
D l N ic o la u M a c a r ie din Vinerea
rinţii sufleteşti, să se aducă obiceiul a
s a înscris de membru pe vteaţă (cu 2j cor.) foiţe pentru lipit maree pe ele, o foiţă
la Reuniunea noastră. da câte-o cărticică do depunere la o e ca o cartă de corespondenţă, cu loc
bancă, cu o coroană două în ca, care pentru 10 maree. Când ai umplut-o
Duhul cruţării. pe când băiatul e măricel, creşte la o duci la postă şi ţi-o ia şi-’ţi scrie ear’
— O PROPUNERE — două ori mai multe coroane, şi trezeşte 50 cr, în cărticică. Şi îţi cresc şi 3%
Povesteam în numărul 2 al aces în el simţământul de cruţare alături cu camătă după bani. Cu cărticica nu te
tei foi, cum în oraşul Mons din Belgia, cel de iubire şi stimă pentru părintele poate înşela nimenea, căci când o scoţi
s’a făcut un interesant început pentru seu sufletesc, care i-a dat cărticica! dai poştaşului un semn, un cuvânt de
a sădi şi creşte în inimile locuitorilor Ba aş merge mai departe, şi aş recunoaştere (d. e. lună, stea, luceafăr,
duhul sănătos al cruţării. Pentru fiecare întinde regula şi asupra căsătoriilor. etc.), şi chiar de-ai perde cărticica, nime
nou născut, cassa de păstrare a poşte Unde naşii ştiu că duc la altar o pă- nu-’ţi poate scoate banii decât cel-ce
lor, dă un libel (cărticică) de depunere, reche de tineri de omenie, însă săraci, ţi-ar şti cuvântul de taină ce l’ai spus.
în care pune un franc (o coroană) şi si le dee drept dar netrecitor, o atare Fără acela nici tu însuţi nu mai poţi
când băiatul e mare, i-se dă libelul, şi cărticică cu câţiva fiorini în ea, ca în scoate! Cărticica o pui pe numele pro
văzend el că el are deja o »avere«, ceput al cruţării noilor însurăţei, că priu ori pe un anonim, pe un cuvent
cât de mică, se trezeşte în el simţă rora să le pună sărbătoreşte la inimă, ori număr ceva. Având şi numai o
mântul şi dorul de a o creşte, de a a să strădui se mai pună lună de lună, atare cărticică, simţământul sănătos al
mai pune lângă acel franc, şi cu vre an de an, câte ceva în cărticica de cruţării îţi înfloreşte în inimă în chip
mea se face din omul care poate n’ar păstrare! minunat. Cunosc soldaţi cari din cru-
fi ştiut nici odată ce e cruţarea, un Nici n’ai simţi şi ai vedea cu ochii cerii lor puţini, şi-au adunat pe această
om cruţător de model. Unul aşa, altul pe plaiurile noastre cele molipsite cale sumuliţe frumuşele, şi sunt nume
aşa, duhul cruţării străbate adânc în azi de duhul nepreţuirii celor-ce le roşi oamenii mai seraci la oraşe, cari
poporaţiune şi pe urma lui vine, lumi avem, înflorind frumoasa floare a cru cruţă în acest fel.
noasă şi fericitoare, bunăstarea şi mul ţării şi cu ea încetul cu încetul ai simţi Oamenii mai cu prindere, depună
ţumirea. pustiirea lipsei şi creşterea buneistări. la bancă florenii lor; că le aduc şi ca
Căci de ’nzadar! Dar’ toată ştiinţa Şi pe libelul celor mari ca şi pe rnete mai bune ca la postă. Tineretul
noastră de-a agonisi, toată străduinţa a celor mici, naşii ar avea să pue, cum însă, d. p. şcolari buni, învăţăcei, calfe
noastră de-a ne mări isvoarele de ve pune şi cassa poştelor din Mons, o etc. folosească-să de cassa poştei.
nit în tot chipul, nu plăteşte nimic, de clausulă (hotărîre nestrămutată a voin Dar’ eată acum şi prin sate în
nu va via în noi duhul cruţării, duhul ţei lor de depunători), că noul sau noii cep a să înfiinţa bănci. Scoate-ţi libel
sfânt care ne şopteşte: nu cheltui tot stăpâni ai libelului, să nu aibă drept a dela acelea, ca fiindu-ţi la îndemână, şi