Page 10 - Bunul_Econom_1900_10
P. 10
Pag. 10 BUNUL ECONOM Nr. 10
Neresărirea. După această lucrare napii rămân lu c r a ţi la tim p !
aşa cum îi cere fabrica, la 15—20 cm.
Dacă însă, pentru greşeli săvârşite Ori-ce lucrare săvârşită la culturile
la semănat (mai ales pentru punerea (7—8 ţoii) departe în şiruri. de napi, e de maie lipsă se fie înde
prea afundă a sămânţei) răsărirea întâr Napii răriţi au însuşirea, că în ziua plinită la timp! Mai ales înse săpătura
zie, dacă vedem că au trecut 2—3 aceea se veştejesc, să pleacă ofiliţi în întâie şi răritul, pe cari de le întârziem,
săptămâni şi ea nu mai urmează, — jos, — dar’ lucrul acesta să nu sperie putem avea perdere şi de 50 măji la
trebue să primim sfatul omului de în pe proprietar şi să înceapă cumva a juger, adecă de acuş jumătate!
credere al fabricei, care în cele mai ridica firele în sus şi a le sprigini cu Lucrarea/-# maşina scăriţează mult
multe feluri e acela, că se arăm, gră- ţărînă, căci până în altă zi, firele Ofilite cheltuelile cu lucrarea napilor, — dar’
păm şi sămănăm de nou locul. Dar’ să înciripează earăşi, ear’ prin punerea să pot ajuta oamenii şi fără ea.
această sămănare nouă nu e iertat se la ţărînă le împedecă desvoltasea.
fie mai târzie ca 31 Martie n.
Săpatul al IlI-lea. Coacerea şi culesul.
Răsădirea. Indată-ce s’au uscat bine plantele Golea prin Septemvrie frunzele găl-
ce le-am smuls din rînduri şi le-am binesc şi să pleacă în jos, ceea-ce e
Răsădirea napilor pricinueşte pro
prietarilor cheltueli mari şi şi mai mari aruncat printre rânduri, — începem semnul că începe coacerea napilor. Pro
pagube, pentru-că napii răsădiţi cres săpatul de-al treilea. prietarul vesteşte la timp fabrica despre
când în chip neobicinuit, fabrica nu-'i Acum săpăm şi printre napi, cât aceea când se apucă de scos din pă
ment
primeşte, căci ei se fac aşa buni de putem de afund, ea’ cu mâna smulgem
sămânţă, dar’ nu mai buni şi de zăhar. fiecare buruiană de pe lângă ei. Culegerea (scoaterea din pământ)
De aceea, răsădirea napilor de zăhar După această a treia săpătură napii e bine a o îndeplini cu ajutorul furcei
nu c îngăduită! să desvoaltă mai departe repede, atât de scos napi.
Săpatul I. în păment cât şi afară la foi. In 2 Capetele verzi ale napilor le tăiem
săptămâni frunzele lor sunt aşa bogate cu o tăietură oablă (orizontală), căci
Săparea întâie să îndeplineşte în- că umbresc pământul şi împedecă prin acelea şi frunzele, nu le primeşte fabrica,
dată-ce s'au ivit şi închegat tîndurile asta creşterea mai departe a buruenilor cuprinzând ele materii stricăcioase
de plantişoare, şi fiind-că scopul lui e în jurul lor. fabricării de zăhar.
numai a scormoni niţăl printre şire pă
Săpatul al IV-lea. Napii culeşi şi tăiaţi de verdeaţă,
mântul ce a rămas îndesat după tăvălug,
ca astfel să poată străbte în el mai De aci încolo, adecă după a treia îi punem peste-olaltă şi iute îi acoperim
uşor aerul de lipsă desvoltării (creşterii) săpătură, mai lucrăm napii numai dacă cu foile lor ce le-am tăiat, spre a nu
plantelor, — de aceea săpătul acesta cere trebuinţa, şi anume îi săpăm şi a se ofili.
întâiu nu trebue întârziat. De rânduri patra-oară. Din păţanie se ştie, că aceasta Dacă numai peste mai multe zile,
ne atingem numai uşurel şi cu grije, a patra săpare, e numai spre binele şi îi ducem la staţia căii ferate, unde se
băgând de samă să nu îngropăm în a plantelor şi a proprietarului, căci iau în samă, apoi puşi în grămadă aco
ţărînă plantele mai mititele. Prin acest prin ea se desvoaltă plantele aşa, că să perim napii şi cu un strat de păment,
săpat mărunţim pământul, dar’ nu-’l fa copere cu belşug cheltueala avută cu ca să nu abureze din ei umezeala, care
cem de tot prăvos. ele prin asta. trage la cântar.
Dar’ săpatul al 4-lea e neapărat
Săpatul II. şi răritul. de lipsă când ploile de vară au bătu D area în samă.
cit pământul, făcându-’l trândos. La darea în samă, omul primeşte
Indată-ce plantele au 4—6 frunzuţe
îndeplinim săpatul al doilea şi de-odată D răşirea (muşuroirea). de la măsurător o cărticică, în care e scris
cu el şi răritul. Dacă nu-’i rărim, să îm- câţi napi (câte măji) a dat în samă.
pedecă unii pe alţii în creştere şi des- Uneori fabrica, cercetând locurile De câte-ori duce, o dă măsurătorului
voltare. De aceea la săpatul,lor e de cu napi, află de lipsă orînduirea unor să-’i serie în ea cât a dat.
lipsă să folosim sapa cu tăişul oblu, lucrări şi mai departe, mai cu seamă La urmă, dacă a dat toţi napii în
de 14 cm. (5 ţoii) anume făcută pen prăsirea, muşuroirea, adecă adunarea samă, dă cărticica ear’ măsurătorului,
tru napi. de pământ grămăjioară pe lângă napi. (pentru a se putea face la fabrică so-
Săpătorul se pune cu faţa spre E locul rău ori n’a fost destul de afund coata şi plata), dar’ primeşte despre
şire (curmeziş), taie aşa, că pe cât cuprinde lucrat, şi atunci napii ies cu căpăţinile cărticică şi suma scrisă în ea, un re
sapa (14 cm) taie plantele, apoi lasă din păment, şi fac apoi cap verde şi vers (un recipis).
un mănunchiu de 3—5 cm. netăiate mare, — ceea-ce e spre paguba pro Dacă la timpul scris in contract
plantele, şi ear’ taie o tăietură şi ear’ prietarului, căci fabrica nu ia aceste proprietarul nu dă în samă cărticica,
lasă un mănunchiu şi aşa până în capăt. căpăţini verzi.. De aceea pentru a le apoi din vina lui, nu mai poate ţinea
împedecă, ne folosim de prăsire, cope- samă de plătirea la care ar fi îndrep
Când firicelele au ajuns groşimea
unei pene de gâşte, începem răritul rindu-’i cu pământ. tăţit prin ea.
(plivitul). Prăsirea înse nu e iertat s’o n-
5
Răritul se face aşa: lucrătorul deplinim prea de vreme, că atunci încă Aşa sună învăţătura şi îndrumările fa
merge pe rând, alege în mănunchiu stricăm şi întârziem desvoltarea. bricei.
firele mai bine făcute şi le apasă puţin Precum vedem: e un lucru ce să plă
tel cu mâna stângă în pământ, ear’ cu Ruperea, frunzelor. teşte bine dacă-’i cu pricepere şi la timp lu
crat, dar’ e gingaş şi împreunat şi cu putinţa
dreapta smulge cu băgare de samă pe Mulţi au obiceiul reu de rup' foi de a perde, de nu vom griji de toate la
cele ce nu i-se par de seamă, — şi le la plante, când le sapă. Asta nu e ier bună vreme.
aruncă printre rânduri, să se uşte. tat deloc. Prin asta le stricăm şi în De aceea, cine doreşte, facă o încercare,
Lucrarea e migăloasă şi cea mai bunătate şi în cătăţime (mărime). ţină samă de învăţăturile date, şi văzend că
grea, dar’ trebue îndeplinită cu sîrguinţă Asemenea nu e iertat se cultivăm merge bine, încerce cu mai mult şi mai mult,
— şi D-zeu ajute 1
căci alârnă mult dela ea desvoltatea altfel de plante printre napi, d. e. cu
bună mai departe. curuz ori altceva.
