Page 2 - Bunul_Econom_1900_10
P. 2
Pag. 2 B U N U L ECONOM Nr. 10
pune acolo un floren doi prisositori la duce gunoiu pe deplin dobit, care să
A g r i c u l t u r ă
sept£mânâ ori la lună. se poată iute descompune şi întrupa
Stăruesc mai ales asupra ideii cu Deosebitele specii de gunoiu. pămentului.' Din gunoiul dus pe ţarini
darul naşilor pentru mici şi pentru se foloseşte (de păment) în întâiul an
II.
mari ca . avend şi o frumoasă lăture cam jumătate* în al doilea un pătrar,
După-cum am arătat în numărul
morală. La oraşe se facem începuturile, ear’ în cel următor rămăşiţa. După 4
ear’ la sate preoţii şi cărturarii cari 2, în unele ţinuturi mai sterpe şi .ne ani nu mai e urmă de gunoiu pe agri.
roditoare, producerea gunoiului este de
înţeleg bunătatea unei atari porniri, se Gunoiul dela vitele cornute este
urmeze făcend asemenea şi îndemnând neapărată trebuinţă pentru agricultură. mai apătos, mai rece şi se putrezeşte
şi pe alţii se facă, — încât într’un şir Ca se avem gunoiu în grajd ne sunt mai încet; dar’ ţine mai mult ca alte
nu prea îndepărtat de ani, se putem de lipsă trei lucruri: vitele, nutreţul şi teluri de gunoiu. Acela are cam 70—80
arăta un frumos început aşternutul. la sută apă şi 20—30 materie uscată.
Ar fi spre fala noastră şi spre bi Cel mai bun aşternut de gunoiu Bunătatea gunoiului atîrnă şi dela nu-
nele singuraticilor ca şi de obşte. sunt paiele bucatelor. Când economul tremăntul ce l’a luat vita. Dacă vitele
nu are nutreţ destul pentru vite, atunci
I oan M oţa se nutresc cu ierburi şi lături, gunoiul
o parte a paielor se întrebuinţează mai
va fi mai apătos. Gunoiul vitelor cor
întâiu singure sau amestecate cu fen, nute se poate întrebuinţa după două
C e av e m de f ă c u t
ca nutreţ şi numai după aceea se aş săptămâni.
î n M a r t i e tern sub vite. In lipsa paielor se între
Gunoiul dela cai nu este aşa apă
Calendar. buinţează ca aşternut şi paiele de bob,
tos ca cel dela vitele cornute. Acela
In câmp. Samână ovesul cât mai de de măzâriche, de cartog, apoi rogozul, este şi mai uscat, căci conţine numai
timpuriu, asemenea orzul, grâul şi secara de papura, frunzele de arbori ş. a., dar’
70—75% apă şi 25^30% materii us
primăvară. Risipe muşinoaiele şi grapă^f-ena- | acestea neavend goluri' aşa mari înlăun-
>
t
ţele; stârpeşte mărăcinii şi peste tot tufele; cate. De aceea el arde si mucezeste
tru, ca paiele bucatelor, nu pot soarbe
curăţă petrile, lemnele şi greblează păişul de cele mai multe-ori în platformă, dacă
toate părţile moi ale gunoiului şi ast
rămas din gunoiu. Samenă floare de fân bun, nu se udă bărbăteşte cu must de gu
de ierburi sau trifoiu pe unde livezile s’ar fel mai mult sporesc materia uscată a noiu sau în lipsa acestuia cu apă.
fi pleşugit. In holda de toamnă samenă tri aceluia. De aceea ele nici nu prea pu- I Gunoiul de cal este mai cald ca
foiu roşu. Grijeşte se nu stee apa baltă pe trezesc în platformă (grămadă), ci mai
al vitelor cornute, dar’ nu ţine mult
aceste sămenături că le-ar pricinui perirea. mult stau uscate sau mucezite.
Intovărăşiţi-ve şi cu puteri unite cumpăraţi timp pe agri, ci se pulverisează şi des
Aşternutul se lasă sub vite, până
o maşină de sămănat, cu care cruţaţi sămînţa compune curând. El e recomandabil
pe jumătate! Cumpăraţi în tovărăşie cu alţii când golurile aceluia s’au umplut cu în pământurile reci şi greoaie. Guno
şi o grapă de fenaţe, care, scormonind pă părţile moi ale bălegarului şi ale udu iul de cal este mai bine să se ames
mântul dintre ierburi şi smulgând muşchiul, lui. Atunci se ridică şi se cară pe plat tece cu al vitelor cornute, ca astfel se
face un bine nespus fânaţelor! Nu mai um formă (grămadă). Căratul trebue se se se poată dobi mai bine în platformă.
blaţi cu carele pe lunci. Gunoiţi şi faceţi
facă în grabă şi cu oare-care grije, căci Gunoiul proaspet de cal se întrebuin
şanţuri.
la din contră se perde o parte însem ţează mai cu seamă de cătră grădinari
In grădină. Mai curăţă şi aruncă în foc
cuiburile de omide. Retează altoii din anul nată de amoniac şi alte materii nutrL în răsadniţe, pentru creşterea legumilor
trecut cam pe jumătate; altoilor mai bătrâni toare din el. timpurii.
încă le cioantă vîrfurile. Curăţă odraslele ti Platforma trebue făcută într’un loc Gunoiul de oaie este şi mai sec
nere din jurul trupinei şi dealungul trunchiu cam groapă, ca se nu se poată scurge I şi mai uscat ca cel de cal, fiindcă din
lui, asemenea şi scoarţa uscată şi muşchii.
mustul de gunoiu prin curte. In gos tre toate animalele oaia bea mai puţină
Răreşte ramurile prea indesuite, şi înlătură
podăriile bine întocmite lângă platformă apă. Gunoiul de oaie conţine cam ju
crengile uscate şi cele bolnave. Cosorul, fi-
rezul şi răzuitoarea de pomi se fie bine as^ se află şi o fântână pentru scurgerea mătate apă şi. jumătate materie uscată.
cuţite. Alte unelte, ca s. p. toporul să nu-’l mustului, din care apoi se aruncă cu o Acela nu se prea adună, ca al celor
toloseşti la pomi. Ranelc pricinuite de firez, pumpă în toată săptămâna de două-ori lalte animale de casă, ci se lasă mai
netezeşte-le cu cosorul, şi unge cu ceară de mustul pe gunoiu de-asupra, ca acesta cu seamă aşa împrăştiat pe locul unde
altoit sau cu păcură amestecată cu lut. Plan
se nu se mucezască. dorm oile în ţarcuri (coşare).
taţi pornii!
Pe timpul de vară, când vitele
Ingraşe pământul din grădini cu mult Gunoiul sau găinaţul paserilor de
gunoiu putred; rigolează şi sapă. Fă straturi sunt la păşune, platforma trebue udată, casa, cari se nutresc cu grăunţe, este
calde (»melegare«) pe faţa pământului. Sa în lipsa mustului şi numai cu apă de de un folos nepreţuit frentru economie,
menă morcovi, petrângei, sălată, ceapă, ridichi ploaie sau din fântână. Când gunoiul deoare-ce acela cuprinde până la 9%
de lună şi spănac. Sădiţi ceapă măruntă şi are destulă umezală, în două luni el e azot şi câte 6% acid fosforic. De aceea
căţei de usturoiu (aiu).
deplin fermentat (putrezit). şe recomandă mai cu seamă la cultura
La Stupi. Pe timp frumos slobozi cât
Precum, e felul pămentului, aşa i-se legumilor, apoi la cânepă, ba şi la ce
mai de timpuriu albinele ca să-şi facă sborul
pune şi gunoiul. In pământurile măi
de curăţire. înlătură albinele moarte şi ^ră reale, după-ce s’au semănat. Cu toate
măşiţele de faguri de sub coşhiţe. Caută stupii lutoase, îndesate şi reci, se pune un gu- acestea la noi pe cele mai multe locuri
de miere, şi pe cei lipsiţi de hrană îi ajută, I noiu mai păios şi mai puţin dobit, ca se perde aşa nefolosit, fără de nici un
la din contră mulţi se prăpădesc. Se nu perzi dobirea lui (înferbentarea şi trecerea în
scop!
din vedere, că anul acesta e mare lipsă de putrezire) se se mai poată continua şi In economiile mai mari se între
miere în coşniţe 1
în acela, ear’ în cele mâi nesipoase se buinţează si escrementele omeneşti ca
