Page 4 - Bunul_Econom_1900_10
P. 4
Pag. 4 B U N U L E C O N O M --- - /.% /; . /■ ; A;
afară însă banii de ajutorare, remune- | nici. Mai departe aceia, cari n’au ser von re de venit traiul vieţii şi peste tot
raţiile etc. j vit toţi anii obligaţi şi apoi cei-ce se bunăstarea la care au ajuns. .Şi cu toate
Asemenea nu se plăteşte dare j duc din ţară înainte de împlinirea sluj acestea la noi şi azi sunt în cele mai
după pensiunile şi ajutoarele - ce le dau bei de cătănie Mărimea dării acesteia multe comune nenumărate grădini, unele
societăţile membrilor sau văduvelor şi este dela 3 —- 100 fl. după avere sau
orfanilor rămaşi după membrii diferi slujba ce o ocupă obligatul la plătirea mai mici, altele cât vezi cu ochii, în
telor societăţi dării. Scutiţi de dare sunt neputincioşii cari nu cresc decât cucute, urzici şi
de lucru, apoi preoţii şi învăţătorii •• şi alte burueni netrebnice. Şi asta din lipsa
Aruncul general de venit. i aceia cari primesc ajutor public. ■de. cunoştinţe a oamenilor, Ja grădină
Aruncul general de venit se so- i Darea ■de■ puşcă o plătesc toţi rit, care nu-’i nici el un lucru ce să-’l
coteşte din venitul după: pământ, case, i aceia, cari ţin puşcă la casa lor. Dacă poţi aşa scutura din mânecă.
afaceri industriale şi de comerciu, rente, j voieşte se umble şi la venat, trebue se
hipoteci şi împrumuturi; apoi după ve- | plătească deosebit dare de, venat. Grădinăritul cere anumite cunoş
niţele băncilor şi a altor societăţi obli- i Deia aceste dări sunt scutiţi între tinţe, cari mai bine pot fi învăţate, având
gate la dare de seamă publică. alţii: gendarmii, poliţiştii, pârcălabii, pă cineva prilej se vadă pe altul săvîrşind
Aruncul după darea de pământ şi zitorii de păduri, de câmp şi. de vii şi cutare şi cutare lucru, dar’ şi prin ce
de casă îl măsură primăria comunală; păstorii. tire de cărţi şi foi. Cei-ce sunt lipsiţi
după celelalte dări (afară de cea de j
după puşcă şi taxa de miliţie) îl i. Acestea sunt dările directe de stat. de acestea, n’o se cultive nici pomi, nici
mesură direcţiunea financiară. i Despre dările de stat indirecte (după legume, şi vor rămânea încă mult timp
Arunc general de venit se mesură t beuturi, taxe de timbru şi de drepturi) înapoiaţi în această privinţă, luptâiidu-se
în sumă de: şi apoi despre dările şi aruncurile co cu neajunsurile şi cu sărăcia, pe care
.10% după darea de câştig cl. III., munale, vom vorbi de altă-dată. nu ştiu cum s’o alunge nici din casă,
dacă acesta nu trece peste 300 fl. V. C. O svadă nici din grădină, nici din ţarina lor,
(Peste 300 fl. se plătesc 35%).
20" „ după darea de casă fixată unde peste tot locul rînjeşte.
pentru case noue, scutite de primii ani j G r ă d i n ă r i t De aci dorinţa noastră de a răs
dela plâtirea dării. pândi cunoştinţe din pomârit şi legu-
30% după darea de păment şi de Grădina de legumi. mărit celor lipsiţi de ele, până când
casă şi după darea băncilor şi altor fel Tuturor ne place într’o grădină cu vom vedea şi grădinile româneşti pline
de societăţi obligate la darea de seamă tot felul de pomi frumoşi, aşezaţi în
publică. rînduri regulate ; ne place mai cu samă de pomi nobili, de legumi şi de flori
40% după darea pe clasă după alese. .
casă. ■ / j % -V;// v ' ■■■ când poamele sunt coapte şi când în
grădină e umbră şi verdeaţă. Atunci Grădina de pomi trebue se fie des
Dările despre cari am vorbit până cum şi când pomii Sunt înfloriţi, gră- părţită de cea de flori şi dc legumi ; îm
acum sunt cele mai de căpetenie, plă djna se asamănă pe drept cuvânt cu preună pot fi numai până pomii sunt
tite fiind de cei mai mulţi cetăţeni. raiul pământean. In o. astfel de gră ţineri. După-ce aceştia s’au mărit, co
Afară de acestea mai sunt şi alte feluri dină cu pomi şi tufe roditoare ni-se dă roana lor împedecă rouă, razele soare
de dări directe. Acestea inse le plă prilej mai peste tot anul a mişca câte lui şi ploaia, de a ajunge după trebu
tesc numai aceia, cari au vre-o avere
deosebită sau se bucură de vre-un drept ceva în timpul liber, şi prin această lu inţă la legume, ear’ fără aceste trei,
ori vre-un favor şi de-aceea despre ace crare în aer curat şi în mijlocul atâtor plantele tânjesc şi nu pot aduce folosul
stea spunem mai puţin, căci locul în frumseţi, a ne întări trupul şi spiritul dorit. In grădinile de legumi se poate
foaie ne este îngust şi de spus avem obosite de greutăţile vieţii. Aceleaşi face loc pomilor pitici şi tufelor rodi
alte fel şi fel de lucruri. plăceri ni-se îmbie şi în grădina de flori, toare; acolo înse unde se are în vedere
Dările din vorbă sunt următoarele:
cari ne farmecă vederea şi mirosul. un venit mare dela legume, nici chiar
Darea de capital şi rentă pe Dar’ plăcere ne pricinueşte şi o numiţii pomi şi tufe n’au loc!
care o plătesc aceia cari au bani daţi
cu camătă sau puşi se crească (depu grădină de legumi, bine cultivată cu Grădina trebue se fie închisă, pen
neri)/ apoi cei cari trag rente (venite) tot felul de legumi. Pe lângă plăcere tru a fi scutită de oameni şi animale
pe vieaţă sau anuale, apoi după drep înse grădina de legumi ne aduce şi stricăcioase. Cestor din urmă aparţin
tul de cârcimărit, de moară, de vamă, mult folos, şi la noi acesta e capul lu unele animale sălbatice, d. p. iepurii şi
de tîrg, de venat şi de pescuit, dacă crului, cu toate-că nici plăcerile sufle animalele de casă.
este arendat.
teşti nu trebuesc nesocotite. In contra animalelor mai mari unii
Darea de venit ce o plătesc socie E un mare bine a avea la casă închid grădinile cu un fel de sîrmă cu
tăţile obligate la darea de seamă pu poame din destul în cea mai mare parte ghimpi; în contra oamenilor şi anima
blică se măsură cil 10% dela venitul
curat. Scutite sunt de plata dării nu a anului, poame uscate în posturi, vin lelor mai mici, această închisoare nu
mai Reuniunile de binefacere. şi rachiuri din poame, şi din toate ace ajută nimic. Spre acest sfirşit se fac
stea şi de vânzare. Dar’ asemenea sunt garduri aşa numite vii, din păducei şi
Darea de mine (băi) se plâteştfe
după câştigul curat şi anume: la băi dă de mare preţ în economia casei nenumă alte tufe ca spini ; aceste sunt frumoase,
cărbuni 7%, la toate celelalte 5% dela ratele soiuri de legumi; ear’ cine mai însă cuprind mult loc, trag nutrementul
câştigul curat. poate şi vinde din de, are un isvor de plantelor din apropierea lor, şi cer mult
câştig mai mult. lucru ca să fie neîntrerupt în bună rîn-
Darea de cătănie o plătesc toţi
aceia, cari ori dela început ori după-ce Multe familii au câştig de zeci şi dueală. Apoi în astfel de garduri se
au stat la toate asentărileau fost decla sute de fl. din poame şi legume. Ele mai încuibă insecte stricăcioase fel şi
raţi ca neputincioşi pentru slujba cătă- îşi mulţumesc numai acestor două is- fel. închisoarea de laţi nu poate scuti
