Page 5 - Bunul_Econom_1900_10

plantele de veni uri, cea de palan e geri none, pentru-că în însuşi partidul »libe­ nomice : corner ciul, industria, -eic,, precum şi
asupra, financelor publice. De altă parte, chiar
bună, dar’ costă mult şi rm-e destul de ra!» dela puiete. s’au-ivit neînţelegeri, între
această slabă recoltă a rămas în mare parte
trainică în’ asemănare cu preţul ei. credincioşii fostului Bâriffy şi între ai luUSzeli nevendutâ. Exportul noştri) de cereale a fost
Aproape ca închisoarea de scânduri e în adevăr neînsemnat si aurul care altă-dată
Intre Rusia şi România-. Rusia a per­ intra pe dînsul a lipsit aproape cu totul. Ast­
şi cea de gradele. Un gard bine făcut
mis exportul vitelor din România prin punc­ fel ..importaţiunile noastre de mărfuri, nepu-
si streşinit tine mult. Peste toate inse tele Ungheni şi Satul-nou, cu condiţia, ca tend fi soldate cu produsul exportaţiunilor,
am avut o cerere de aur (de bani) excepţio­
e închisoarea de-zid. Pe de marginea • transporturile să fie însoţite de certificatele
nală şi o urcare de sch'tnbcu totul anormală»!
zidului se pot pune pomi anume în m edicale:de provenienţă. . - . Pentru a-’şi apăra stocul (sumele de
spalier, cari aduc frumoase interese după In aceleaşi condiţiuni a permis şi Aus­ bani ce-’i stau la îndemână), contra năpădirii
tria exportul din România, însă numai pen­
capitalul, ce am fi întrebuinţat la face­ de cereri, banca a urcat pe rend carnetele
tru oi şi capre. - , ' .
rea zidului. după împrumuturi şi scompt, dela 5 la sută
cât lua pînă aci, la 6, până la 9 si 10" „!
R omul S imu. Bucureştii au, după numărarea cea mai
Şi totuşi aţâţa îi cereau bani că nici aşa scumpi
nouă: 286.081 locuitori, între cari Români
nujîiai biruia cu datul! Căci era'lipsă în tot
185.000, streini 53.000, Jidani 43.000 (cât
trupul ţerii şi: a naţiunii, dacă în lipsă a fost
Ş t i r i d e t o t f e l u l Francia întreagă). Numărul locuitorilor capi­
ţăranul, talpa ţerii.
talei române, a crescut tare în timpul mai
Cultivatorii de vite au avut şi în tîrgul nou. Avea abia ceva peste 200.000 nainte In Austria lucrurile par a merge repede
dela 11 şi 12 Martie n. al Orăştiei o bună cu vre-o 10 ani.
lecţie de învăţat: Vita frumoasă, bine hră­ pe povîrniş spre absolutism. Se dă ca si?"
nită şi de soiţi, se caută ori-când, chiar şi Preoţi noi. I. P. S. Metropolitul Meţian, gură întâmplarea, că ne mai putându-se face
atunci, când pe lângă Cele mijlocii şi slăbuţe a chirotonit Duminecă şi Luni de prepţi pe pace între Cehi şi Nemţi, se va decreta dic­
trece tîrgul fără a le privi. tatura militară.
S’au vândut la tîrgul acesta al Orăştiei clericii absoluţi Traian Motora ales la Ger-
1448 boi şi vaci, 600 viţei şi mărunţişuri şi nesig, şi pc Ludovic G iu rea, ales preot în Mare fabrioă de cărămidă în Bucureşti.
36 cai. Ampoiţa (tr. A.-Iulia).
Este vorba ca o societate de capitalişti bel­
Intre vitele căutate, erau boii mari şi
bine hrăniţi. Un singur, proprietar a luat pe Pentru prenoirea şi răspândirea viilor, gieni să înfiinţeze o mare fabrică de cără­
2 păiechi de boi mândri peste 1000 fl. Câte se fac sforţări în toate părţile.' Un inginer midă în Bucureşti, cu sistemul cel mai per­
500 părechea! agricol din Paris a intrat în negocieri cu gu­ fecţionat. '
Tîrgul a fost peste tot bun. Cel »slo- Şi pentru atâta treabă e lipsă de streini?
bod« n’a f ist aşa tocmai căci şi Babele s’au vernul român, în privinţa reconstituirii viilor
supărat şi de unde pân’aci era iarnă plă­ prin modul propus de dînsul anii trecuţi, şi
cută, rece noaptea, Senină şi cu soare ziua, anume prin înfiinţarea unui credit viticol, din llezboiul în tre S u ri fl JEnglezi
pe ziua de tîrg (1 M artie v.) ne trezirăm care se se spriginească mai ales cei-ce voesc urmează încă, dar’ în acelaşi timp şi încer­
cu — ploaie, apoi ploaie cu zăpadă şi vent, a lucra cu bani la renoirea şt înmulţirea viilor. cările de a pune pace.. \ Cei doi presidenţi ai
ştii colea — zilele Babelor. statelor Burilor, Transvaal şi Oranje, anume
Kriiger şi Steyn, au cerut guvernului englez
Ciocnire de corăbii pe mare s’a întâm­
Atragem luarea aminte a celor-ce do­ pace, că dau Englezilor din ţerile lor dreptu­
resc să aibă s tr o p ito a r e d e v iie , asupra plat la 10 Martie n. între o corabie franceză
inserţiunii ce publicăm pe pagina 8. şi una engleză. Cea franceză isbită de cea rile pe care le cereau naintea războiului, şi
pentru care s’a început războiul, numai şi
engleză s’a scufundat, în vreme-ce cea en­
Deputaţi clericali. Joi fiind alegerile de gleză nici n’a stat în loc să dee ajutor ne­ Englezii şă lase statelor lor neatârnarea pe
deputaţi din cler pentru sinodul archidiece- norociţilor de pe cea franceză. S'au cufun­ care o aveau până aci. Guvernul englez a
san din Sibiiu, au fost aleşi: la Deva (tractu- dat 37 matrozi şi căpitanul şi tot. răspuns cu trufie, că de neatârnarea celor
rile Orăştie şi Deva) P. O. D. Joan Papiu, două republici nu mai poate fi vorbă, că, vezi
protopresbiter şi asesor în Sibiiu, la Dobra „Banca Naţională“ a României aduce Doamne, Burii ar n abusat de ea. Cer trei
Avram S. Pecurariu, paroch în Lancrâm, la la cunoştinţa acţionarilor, că pe lângă un lucruri: 1. Suveranitatea (domnia) engleză
liondol (Geoagiu) Dr. Elie Cristea, archidia- prim dividend de 30 Iei, mai plăteşte de fie­ peste Transvaal şi Oranje să fie recunoscută.
con secretar consistorial, la Brad (Zarand) care acţie câte 90 lei şi 20 bani ca dobândă 2. Englezii din aceste State se aibă drepturi
P. O. D. Vasile Dămban, protopresbiter. Vom a anului trecut. de-opotrivă jcu Burii şi 3. Burii să pună ar­
publica şi pe ceialalţi după-cc vom afla cine mele jos. Pe acest temeiu Burii poate nu
Răspândirea plantelor de nutreţ- In vor intra în pertractări ci vor lupta cu des-
•a reuşit.
România guvernul însuşi a luat în mână nădăjduire mai departe. Ei îşi întăresc tare
treaba răspândirii plantelor de nutreţ alese, mai ales Pretoria, capitala Transvaalului.
îndulcirea traiului militar. Urmând
pentru care stăruim şi noi pe aici. Ministe­ Bloemfontein-ul, oraşul capitală a Oran-
pilda dată de armata puternică din Germa­
rul român al agriculturii a comandat un va­ jului a fost deja cuprins de Englezi la Înce­
nia, ministrul de răsboiu al monarchiei noas­
gon cu lucernă din străinătate pentru a fi îm­ putul acestei săptămâni, fâră luptă. Burii,
tre a luat hotărîrea a face şi la noi încercare
părţită in ţară, în scopul de a se crea livezi respinşi în alte locuri se aşezaseră 12,000 în-
cu hrânirea soldaţilor cu zăhar. Anume la
manevrele mari dela vară se vor alege la de atari plante agricole bune. tr’un loc potrivit de apărat, între Englezi şi
Bloemfontein, dar’ Englezii n’au mers spre ei
fiecare trupă un număr de ficiori, cari se po­
C â n d n ’a r e ţe r a n u l, n ’a r e to a tă ci i-au încuhgiurat mergând pe alt drum spre
trivesc la statură, trup, sănătate şi greutatea
lu m e a ! Vorba asta a adeverit'o trist de oraşul lor de frunte, şi aşa Burii n’au putut
trupului, dintre cari jumătate vor primi la
tare anul trecut in România. Să ştie că anul să-ri atace spre a-’i opri, fiind Englezii de
fiecare zi 30 grame de zăhar spre mâncare.
a dat o roadă slabă ţăranului, împingându-’l 3-ori atâţia.
■Medicii militari vor asămăria în fiecare zi fe­
in mare strimtoare. Şi e interesant să vezi Despre cât au perdut pân’acum Englezii
ciorii, cari s’au nutrit şi du zăhar, pentru a
că strîmtoarea aceasta a ţeranului, cât de sus in acest răsboiu se scriu următoarele:
vedea dacă se adevereşte, că cei nutriţi şi cu Li-au murit: 244 oficeri şi 2715 sol­
s’a simţiţi «Banca Naţională» a României
■zăhar se întăresc mai bine şi pot purta mai daţi; au iost răniţi: 565 oficeri şi 7103 sol­
dând samă despre amil trecut, scrie în ra­
cu înlesnire ostenelele împreunate cu servi­ daţi; au căzut prinşi: 138 oficeri şi 3191
portul seu între altele următoarele: soldaţi; â’au trimis la Londra napoi ca ne
ciul lor.
«Agricultura, fiind principalul nostru is- mai fiind în stare de a lupta: 83 oficeri şi
vor de bogăţie, era natural c* perderile sufe­ 2428 soldaţi. Total perdere de luptători:
Se vorbeşte tot mai mult că dieta ţerfi rite de agricultori s i se res/rângă şi asupra 16.472 soldaţi!
•are să fie disolvata (risipită) şi rînduite ale­ celoralte ramuri ale activităţii noastre eco­