Page 9 - Bunul_Econom_1900_10
P. 9
A d a u s ta „ H u n u l M conom u J r . 10. Pag- 9
CaltiYarea napilor de zăhar. pământul priincios unde s’ar fi scos P rim ăvara.
250 măji, îţi aduce încă 80 fl., deci
— După instrucţiunea dată de fabrica de zăhar. — In primăvară, îndată-ce s’a svântat
150 fl. venit după jugăr, peste cheltueli. pământul, cât de timpuriu ne apucăm
Fabrica de zăhar din Mureş-Oşorheiu, Mulţi să îndoesc că un juger de şi grăpăm bine locul, anume cu o grapă
ne-a dat o broşură mai măricicâ şi o ins napi ţi-ar aduce atâta venit, deşi în ţi cu colţi lungi şi trecând peste loc în
trucţiune deosebită, despre cum e a sfi pur nutul fabricei sunt număroşi aceia, cari
cede la cultivarea napilor de zăhar, pentru- lung, apoi şi curmeziş, în lat, — pa
ca ei să reuşească spre mulţumirea şi a cul produc peste 200 măji pe jugăr, ajun urmă bătucim pământul trecând peste
tivatorului şi a fabricei. gând prin cultura napilor de zăhar la el cu tăvălucul, prin ce îl facem să fie
Dăm în cele mai de jos o spicuire în un venit aşa de frumos după câteva mai repede gata de sămănat.
grijită din broşura fabricei. jugăre, cât nu au încolo după întreagă Ca să ari locul şi primăvara, nu e
Atrăgând luarea aminte a cetitorilor moşia lor cea întinsă. Numai să nu
.f
>
asupra ei, le amintim totodată şi aceea, că lucreze oamenii cum va da D-zeu, ci iertat, pentru-că asta face cu putinţă
cultivarea napilor de zăhar e un lucru gin cum să cere, cum să prescrie cultiva lăţirea umezelii ce nu place napilor, —
gaş, care dacă l’am tăcut fără grija de lipsă, rea napilor. şi numai cu îngăduinţă dela fabrică se
nu ne aduce răsplata dorită, dar’ de l’am poate face încă o arătură, dar’ numai
tăcut cum se cade, unde să cade şi când se Sunt comune cu sute de cultivă- pe jumătate de afundă. Asta se face
cade, ne e un isvor de bunăstare şi un bun tori de napi, cari stau mărturie despre atunci când în urma iernii neprielnice,
răsplătitor al ostenelei. aceea că cultivarea napilor de zăhar e
Eată ce ne spun datele şi instrucţiile unul din ramii economici cei mai adu locul ar fi în primăvară prea îndesat şi
fabricei: trândos, încât cu grapa n’ar merge lu
cători de venit frumos. Drept pildă crul. După-ce am isprăvit cu grăpatul
Pentru-ca cei-ce ar dori a să în amintim, că bunăoară comuna Csit-St.- i (ori aratul şi apoi grăpatul) şi am bă
deletnici cu cultivarea napilor de zăhar, Ivăn, în care sunt numai cultivători în tucit locul cu tăvălucul, —- sămănăm.
se ştie dinainte ce folos vor avea după mic (adecă de puţini napi), într’un an
osteneala lor, le punem înaintea ochilor a căpătat la plată peste 14.000 fl, deşi Săm ănatul.
următoarea socoată a cheltuelilor ce le peste an luaseră anticipaţii (bani înainte)
ai cu lucrarea unui jugăr, şi apoi a ve aproape încă pe aţâţa. Ear’ în comita Vremea de sămănat napii de ză
nitului ce îţi aduce. tul Braşovului este o comună, Holto- har, e sosită îndată-ce în primăvară pă
vâny, care câştigă pe napi de zăhar mântul s’a svântat şi s’a încălzit cât să
Descojirea miriştei . , . . 3 fl. — cr. 140—150 de mii floreni pe an! Căci fie cu putinţă încolţirea şi răsărirea se
Aratul de toamnă . . . . 5 « —- « oamenii s’au deprins a cultiva napii minţei. Cât de curând. Mai ales însă
Grăpatul în primăvară . . 1 « — « aşa ca să reuşească fără greş, şi acum îndată-ce fabrica a dat îndrumările de
Semen ţa de napi (15 k. cu îi cultivă pe întinderi mari. lipsă, trebue să sămănăm îndată.
câte 40 c r.)......................... 6 « —■ « Si să nu trecem cu vederea nici Sămănatul se face cu maşina de
Sămănatul şi tăvălugitul , 2 « — « nutreţul mult şi bun pentru vite care sămănat, în rînduri. Maşina se toc
t
întâia săpătură . . . . . 2 « 50 « ne rămâne din capetele tăiate a napi meşte să pue rîndurile pe depărtare de
A dotla săpătură , . . . 3 « 50 « lor, şi cari îmbunătăţesc foarte mult 33—40 cm. (12—15 ţoii).
Săpătura răritoare . . . . 7 « — « apoi gunoiul. In lipsa de maşină folosim greble
A treia săpătură . . . . 4 « 50 « Si acum eată îndrumările deose- anume întocmite, care cu colţii lor trag
Săpătura a patra ori în locul bite de care să ţinem samă la cultiva brăzduţe la depărtări deopotrivă, şi apoi
-y
ei săpat de 2-ori cu maşina 3 « 50 « rea acestor napi. sămânţa se aşează deasă în şănţuleţele
Culesul din pământ . . . 12 « — «
acelea.
Laolaltă 50 fl. —- cr. Păm entul priincios. Sămănatul cu mâna slobodă, din
In privinţa bunătăţii pământului ce asvârlit, e oprit 1 Pentru-că împedecă
Nu zicem că cheltuelile astea nu le priieşte şi în care reusesc, napii de creşterea regulată şi toată la timp, în
se schimbă după locul cutare ori cu zăhar nu au chiar mari aşteptări. Ei târzie săpătura dintâi, firele răsărite nu
tare, mărindu-se ori scăzând, dar’ dacă îşi trag nutremântul, ca şi alte plante se văd aşa bine ca şi când sunt în rîn
vom fi cultivat napii cu toată grija şi-’i rădăcinoase, din pătura mai afundă a duri, şi nici nu se pot săpa ca în rînduri.
vom fi pus în păment care le prieşte, pământului. După sămănat trecem odată eară
apoi ori-ce schimbare a cheltuelilor, Nu le plac pământurile apătoase, cu tăvălucul (drugul gros de lemn ori de
numai spre binele omului ese. Fireşte, nici cele tare petroase, nici ţelina de
fer ce merge de-a dura) peste sămănă-
cel-ce însuşi şi cu ai sei din casă va nou ruptă şi prefăcută în arător. Dacă
tură, căci apăsându-o, săminţele vin în
lucra napii, va eşi şi mai bine la soco am rupt ţelina în ăstan, apoi numai la
atingere mai bună cu ţărîna şi grăbim
teală, odată pentru-că cheltuelile de anul putem pune în ea napi de zăhar. tare răsărirea.
mai sus puse pentru săpături şi cele Tot aşa nu le place pământul gunoit
lalte, el nu le dă din buzunar afară, a cu gunoiu proaspet. Napii din atari Unii au răul obiceiu a uda sămânţa
doua fiind-că va umbla cu napii mai pământuri fabrica nu-’i poate primi. şi aşa a o sămăna, şi încă afund în pă
cu grije decum vor umbla streinii. mânt. Aceasta nu e iertat. Prin pune
Dar’ să vedem acum ce venite ne Pregătirea păm ântului. rea afund în pământ, am îngropat’o
aduce jugărul de pământ cultivat cu Napii cer ca locul în care îi cul spre a nu o mai vedea! A cruţa să
napi, cărţaia îi aretarăm cheltuelile: tivăm să fie pregătit bine şi în măsură mânţa încă nu e cuminte. Mai bine
Un jugăr îngrijit şi lucrat cum se mare. Şi anume: Toamna se ară pă mai deasă, să fie de unde răsări, decât,
cade, ne dă 150—200 ba şi 250 de mântul afund,, (fiindcă napii merg adânc pentru cruţare de câţiva cruceri la să
măji metrice de napi. Socotind numai cu rădăcinile în căutarea hranei, şi să mânţă, să ne trezim cu o holdă rară,
cifra de 150 măji, pe cari fabrica îi poată străbate uşor şi să dee şi acolo cu scădere mare la venit!
plăteşte cu câte 80 cr., un jugăr îţi de pământ lucrat). Brazdele mari răs Pesărirea.
aduce 120 fl. şi aşa, peste cheltuelile turnate prin aratul adânc de toamnă,
de 50 fl. avute, avem încă un venit le lăsăm aşa peste iarnă, şi ele îşi adună, Dacă sămănatul a fost făcut bine,
de jo fl. care ne rămâne pentru dusul absorb, în vremea asta multe din ma potrivit îndrumărilor de mai sus şi în
acasă şi la staţia căii ferate, pentru da teriile nutritoare trebuincioase plantelor pământ astfel bine pregătit, apoi în
rea pământului şi pentru arânda locu şi pe cari le află în aerul şi gerul cu 8— 10 zilă, firele de plante răsar în
lui, de-’l vom fi luat în arândă. Ear’ care vin în atingere. şiruri sănătoase, puternice.
