Page 1 - Bunul_Econom_1900_11
P. 1

Anul  I                                       Orăştie,  11, 24  Mârtie  1900                                        Nr.  11















                     A B O N A M E N T E :         IJ         '    O R G A N U L                             I N S E R Ţ I U N I :
                                                      „Reuniunii  econom ice  în  Orăştie"      se  focotcsc  după  tarifă,  cu  p r e ţu r i  m o d e ra te .
         l’c  an  4  corowc  2  ti):  jurnal i'c  an  2  cor.  ţ i   fl:)  I
                 1’v.nt: u  R o in â n i a  15  franci.   ■  j  A pa re  în   flecare  Sâmbătă      abonam entele: şi'  inserţiunile  se plătesc  înainte,   -  '

                                                    rani  fruntaşi,  membri  ai  noştri,  veniţi   aci,  prelegetorul arată cât  de  multe sunt
                D e l a    R e u n i u n e
                                                    din  Binţinţi  pentru  prelegere  şi  dl  înv.   nevoile  vieţii  la  oraşe  ca  şi  la  sate,  în
                                                    Muntean  din  Cugir.    Inteliginţa  locala   ţeri  şi  la  popoare  înaintate  ca  şi  mai
             P r e m i i l e   R e u n i u n i i   p e n t r u
                                                    bine  representată:  dl notar  pens.  Herlea   înapoiate,  nevoi  pe  cari  singuraticii  nu
                       u n u l   l i )00.
                                                    şi  fiiul  noul  notar,  dl  preot  Pecurariu)   le  pot  birui,  —   dar’  arată,  citând  mul­
                            1  ,                    înv.  Nicoară,  Nic.  Mihăilă  şi  alţii.   tele  feluri  de  societăţi  dela  oraşe,  ca  so-
              Doue prem ii  de  1 0  coroane în  a u r p en ­                                   cietăţi  pentru  cetit  de  cărţi  şi  foi,  pen­
        tru  acei  m em bri  ai  Iieuniiniii,  cari  vor  do­  Din  partea corn totului  nostru  erau
        vedi  că  au  pas  de  nou în  prim ăv a ra   de fa ţă    de  faţă:  preşed.  Dr.  L  Mihu,  N.  Vlad,   tru  ajutorarea  bolnavilor,  pentru  caşuri
        cel puţin  5 0   de  altoi  în   ţ/rădinile  lor.'  I.  Mihaiu,  Dan.  David,  N.■ Mihăilă,  ser   de  moarte,  etc.,  cari  toate  acelaşi  »nu
                                                                                                pot «.-al  singuraticului  vor  să-’l biruiască,
                        ■■  11.                     cretarul  I.  Moţa  şi  cassarul  Vaier  Qr-
              lin  prem  iu, de  10 coroane  în   a ur, pen­  bonaş.                            că mai mulţi laolaltă îl  biruesc!  Căci  au
        tru   acea  şcoală  de  porni,  respective  p en tru   |   Presed.  Dr.  Mihu  a  deschis  la  văzut  oamenii că  ce  unul  nu  poate,  doi-
        acel  m em bru  al  R euniunii,  care  va  dovedi   orele  2  d  a.  prelegerea  prin  cuvinte   trei,  zece,  o  sută,  pot  pe  uşor,  pe  ne­
        m ai  mult,  spor  în  p rim ă v a ra   aceasta  în   o                                 simţite  chiar,  şi  au  început  a  înjgheba
        asem enea  şcoală.                        i  alese,  dând  apoi  cuvent  dlui  /.  Mihaiu   însoţiri,  tovărăşii  pentru  întimpinarea  a
                    •  .   111  ■■■■   ■          j  să-’şi  ţină-prelegerea-  asupra  cultivării
             Cinci  p rem ii  de  câte  2 0   coroane pen­ I  plantelor  de  nutreţ,  special  a  trifoiului   tot  felul  de  greuri  a  vieţii.  Şi au reuşit.
        tru   acei  m em bri ai  R euniunii,  —  de aproape  |  şi  luţernei,  apoi  dlui  D.  D avid  pentru   De  e  inse  undeva  de  folos  înto­
        sau  de  departe   ca ri  vor  dovedi  că  şi-au   i  a  prelege  şi  aici  asupra  altoirii  şi  stro-   vărăşirea  —  zice  dl  Moţa  —   apoi  ea
        cum părat  în  anul  acesta  câte  o  viţeluşă  de                                     m ai  ales  binecuvântate  roade  dă  în  eco­
        prăsită  de  soia  curat  IHnzţ/au  sau  Iiern.  |  pirii  viiei.   Au  preles  eu  acelaşi  bun
                                                  i  succes  ca  si  în  locurile  de  .mai  nainte.  nomie,  în  plugărie.   Unde  economii
                                                                                               s’au  strins  în  însoţiri  şi  şi-au  cumpărat
           C u c u r u z   „ R e g e le   p re riilo r* * .  i   S ’a  dat  rînd  apoi  secretarului  Reu-   laolaltă  maşini  şi  unelte  economice  bune,
                                                  I  niunii  noastre  1.  Moţa  se  vorbească pd-
              C om itetul  R eu n iu n ii  noa stre  reco­                                     acelea  s’au  dovedit  a  fi  nu  eheltueli
                                                  i  porului  despre  însemnătatea  întovârăşi-
        m a n d ă   eiCfo:aiâ,:  căldura-.ecouotm lor% os\                                     pentru  ei,  ci,  darul  lui  I)-zeu,  aşa  fru­
                                                  I  rilor,  însoţirilor.  Prelegetorul zice  că îm-
        t r i  a  se  îu d e/eln ii}  cu  cultivarea  cu cu ­                                  mos  sporeşte  economia  şi  binele  ce  să
                                                  j  bunătăţirile  economice  ce  ni se  cerură
        ru z u lu i  zis  ,, R egele  p reriilo r^   ca  fiin d                                răvarsă  peste  ei,  pe  urma  folosirii  ace­
                                                    şi  în  prelegerile  de  mai  nainte,  dar’
        u n u l  .din  . so iu rile  ce  . în tru n esc  aievea                                lor  unelte  şi  maşini.   Se  par  scumpe
                                                  I  mai  ales  altele  şi mai mari  şi mai rnuhe
        cele  m ai,  d esertrsi/e  în s u ş iri  b u n e  ale                                  dând  pe  unele  din  ele  sute  de  floreni,
                                                  !  ce  se  vor  cere  încă  şi  poporului  nos-
        cu cu ru z u rilo r,, r :                                                              dar’  viaţa  arată  că  fiecare  să  plăteşte,
                                                  |  tru,  dacă  e  să  ajungă  şi  el  la  înălţimi
             i   fe r d e lă   de  20  'litre  costă  2  cor.                                  uncie  îndoit  si  întreit,  în  cel  dintâi  an
                                                  i  în  ale  economiei,  — sunt  lucruri  bune
        5 o  bani  ( i   fl.  25  c r ).                                                       de  folosinţă,  aşa  că  socotind  asta,  toate
                                                    dar’  multe  din  ele  ne  recer  eheltueli
             A lai  p u ţin   ca  o fe r d e lă   n u  se vinde.                               maşinile  economice  sunt  foarte  ieftine,
                                                    cari  trec  peste  puterea  noastră  ca  sin­
             C in e  v rea   îl  poate  p rim i  p r in   noi.                                 şi  noi  păcătuim  de  moarte  contra  noas­
                                                    guratici.   Ştiinţa  a  descoperit  multe  şi
        N o i  m ijlo cim .  trim iterea   lui,  şi  a n u m e                                 tră  înşine,  că  nu  ne  întovărăşim  în  fie-
                                                    în  ale  economiei,  si  de:  te  foloseşti  de
        a  u im i  -cucut tiz  de  so iu l  n u m it,  d a r                                   care  sat  în  scopul  aducerii  de  unelte
                                                    descoperirile  ei,  vei  înainta  repede  şi
        adevărat  cu ra t,  nccorcit.                                                          si  maşini  economice.  Deocamdată  cele
                                                    bine,  dar’  noi  de  multe-ori  vedem  bi­  mai  neapărat  trebuincioase.
                                                    nele  stându-ne  aci  nainte  şi  nu  ne  pu­
          M e m b r i   Ut  R e u n i u n e .                                                       îndeamnă  pe  ascultători  să  se  gân­
                                                    tem  atinge  de  el  pentru  puţinătatea pu­
                                                                                               dească  asupra  lucrului  şi  să  facă  un
             Sau  mai  înseris:.                    terilor  noastre  ca  singuratici.   Ştim cât
             Din  Vinerea  (afară  de  cei  3  membri   e  de  folositoare  o  maşina  de  sămănat,   bun  început  în  această  comună  mare
        pe  vieaţă  şi  doi  ordinari  publicaţi  deja):  Da-   că  cruţăm  cu  ea  atâta sămenţă,  că ven-   şi  frumoasă,   că  lor  înşile   bine  îşi
        niil  Pecurariu,  preot,  Porfiriu ■  F.  Nicoară,  înv.,                              vor  face.
        Ioan  losif,  primar,  Ioan  Bot sa  1.  Avram,  Ioan   zendu-o  ai  putea  plăti  acuşi  toată  da­
        Sirriedm  lui  Ion  I.Gligor,  Ioan  Crăciun  lui   rea  satului  din ea,  ştim ce.  bună e grapa   Prelegerile,  precum  şi  împărtăşi­
        Adatn  şi  Ioan  Macarie,  membri  ordinari,  car’   de  fenaţe,  că  ne  dă  tot  după  al  trei­  rile date  printre  ele  de  preşedintele  Dr.
        Vasile  Herlea  lui  Nicolae,  Vas.  Lupii  1.  losif,   lea  car  de  fen  un  al  patrulea,  —  dar’   Mihu  asupra  ajutorului  ce  Reuniunea
        Crăciun  Lupu,  .Nico'ae  Barb  lui  Georg,  Ni­  sub  cuvent  că . nu  putem  da  sute  de fl.   noastră  îl  dă  la  procurarea  de  seminţe
        colae  Lupu,   Ntcolac  Barb  lui  Apostu  şi
        George  Văidean,  membri  ajutători.       pe  maşina  de  sămănat  şi  zeci  de  fl.  pe   economice  şi  unelte  agricole  sau  la  în-
                                                    o  grapă,  —   stăm  locului  şi  gospodăria   temeerea  de  tovărăşii  şi  însoţiri  de
                                                   noastră  sufere  foarte  mult,  şi  bogăţia   ori-ce  fel,  —   au  fost  primite  cu  bucu­
           A  5-a  PRELEGERE  ECONOMICĂ
                                                   rămâne  perdută.                            rie  şi  aclamări  de  numărosul  popor.
             Dumineca  trecută  (5/18  Martie)  co­      E  drept  că  unui  econom  mijlociu   Mai  mulţi  s’au  înscris  de  nou  membri
        mitetul  Reuniunii  noastre  a  ţinut  a  5-a   singuratic,  îi  e greu a-’şi  cumpăra aceste   la  Reuniune  şi  abonenţi  la  foaia  noastră.
        prelegere  economică,  în  comuna  mare    si  alte  maşini  cari  l’ar  îmbogăţi  altfel   Dorim  fraţilor  Vincreni  ca  cât  mai
        şi  frumoasă  Vinerea.   Prelegerea  s’a ţi­  repede,  —  dar’  oare  10—2 0 —30  în­  curend  se-i  putem  felicita  pentru  înte-
        nut  în  biserică,  fiind  de  faţă  popor   tovărăşiţi  în  scopul  acesta,  n’ar  putea;   meerea  vre-unei  însoţiri  de  bine  obştesc.
        foarte  numeros,  ca  la 250— 300 de băr­  ce  nu  poate  unul  fiecare?  Ba  da,  ar
        baţi  si  femei.   Am  văzut  şi  vre-o  3 te-  putea  încă  pe  uşor.   Şi  purcezend  de
   1   2   3   4   5   6