Page 2 - Bunul_Econom_1900_11
P. 2
Pag, 2 BU NU L - E C O N O M Nr. II
„Ardeleana". parte a animalelor de casă grăunţele de locuri reci şi umede se poate sămăna
ovăs fac un serviciu foarte bun, îndeo numai în Aprilie şi chiar şi în Maiu.
Joia viitoare se ţine a 14-a adu* sebi perttru cai sunt neapărat trebuin" După sâmănat, arătura se grapă' şi tă-
nare generală a institutului de credit eioase; dacă ţinem ca ei se fie cai, nu>. vălugeşte. Săpatul îi face bine şi mai
şi economii „Ardeleana? din loc, Ra mârţoăge, şi dacă e ca ei se fie aevea târziu, şi anume după-cc a căpătat 3 foi.
portul Direcţiunii cătră adunare arată spornici la mers şi la lucru, să capete S.e coâce în timp de 4— 5 luni
printre altele următoarele: sânge şi se se îngraşe. Ba grăunţele dela sămănat.
Direcţiunea se află în plăcută po de ovăs sunt un nutreţ minunat şi pen Unde sămănâturile de grâu au pe-,
liţie a vesti adunării şi de astâ-dată, tru mânzi, cum şi pentru viţei, miei ş. a. rit, se poate sămăna prin Maiu ovăs,
că desvoltarea regulată şi prag* esivă Dar’ nu numai aceasta e pricina, care se poate coace până toamna sau
a institutului) urmată fă r ă întrerupere
că ovesul se cultivă din partea multora, cel puţin .ne poate da nutreţ bun pen
delii întern cerea sa, s'a urmat în chip
fireşc şi în anul trecut. ci şi aceea, că rar plugar, care se nu tru vite, mai cu seamă sămănându-se
Fondurile băncii la sfirşitul anului aibă soiuri mai slabe de pământ, unde împreună cu măzăriche.
1899 erau 781.136 cor. 56 bani, cu alte plante nu isbutesc. Ovăsul numai anjre ori se pliveşte;
‘604.33 cor. 88 bani m ai m ari ca în Soiurile de ove sunt numeroase. pentru-câ această lucrare nu se prea
anul dinnainte.
Din cele ardelene este mult lăudat ove plăteşte.. Fiind de tot ierbos şi plin
Depunerile (banii încredinţaţi spre sul de Bucium, in comitatul Făgăraşu de buruieni, ovăsul se coseşte pe tim
păstrare şi creştere la bancă) au cres
lui. Un hectolitru (o găleată veche) din pul înspicării. Cu chipul acesta el ne
cut faţă de anul celalalt cu 210.384
cor. 89 bani, ajungând la cifra de acest oves cântăreşte până la 64 kilo dă - un nutreţ preţios pentru animale.
1,800.616 cor. 79 bani. gram!. «Reuniunea română de agri- De altcum şi paiele şi pleava de ovăs
Având aceste mijloace proprii în cultuiă din comitatul Sibiiului» a îm fac bun serviciu în această privinţă.
mulţite, bânca şi-a scăzut împrumutu părţit în anii trecuţi membrilor sei orz Ovesul copt se seceră cu secerca,
rile ce avea luate dela »Albina« şi de Hanna, soiu aevea de frunte, şi vred
banca austro ungară, cu peste 100000. sau se coseşte cu coasa împedecatâ, pe
Din venitul seu curat de 64.808 nic de recomandat în toată privinţa. urma căreia, el rămâne spic cătră spic
cor. 42 fii. direcţia propune se se dee Ovesul nu este alâgător, se face şi se poate lega eu înlesnire în snopi.
pentru scopuri culturale şi de binefa mai în fiecare loc, fie cât de sărac, In anii priincioşi şi pe locurile bo
cere româneşti 2200 cor. şi anume: cum şi în ţelină arată pentru întâiaşi- gate ovăsul dă 40— 50 hl , şi mai bine,
Fondului »Reuniunii economic e din dată. In pământurile mai bune, el la hectar.
Orăştie*, cuota V. de •. . . . . 1(300 cor. aduce roade bogate; în cele desfundate In unele ţeri, unde alte spicoase
Şeoalei gr,-or. din Balşa . . . . . 100 » de nou isbuteşte de minune, şi ani dea- nu isbutesc, parte mare a locuitorilor
» ». •- * Binţrnţi . . . 100 ■
rîndul se poate cultiva pe astfel de lo se nutresc cu pâne de oves. Chiar şi
' » > » » Bâcăinţi . . . 100 »
curi. Unde nu se lasă ogor, ci este Slovacii din munţii de Miază-Noapte ai
» • > Şibot . . . . 100 ■».
introdusă rotaţiunea în economie, ove Ungariei şi Românii din Maramurăş,
Soc. »Rom. Jună» dm Viena . . . 100 •'»-
Mesei studenţilor din Brad . . . 100 , » sul se poate samă na după ori-ce plantă, mănâncă pâne de oves. Ear’ în tim
Pentru o exposiţie agricolă . . . 223 » şi de obiceiu rotaţiunea se închee cu oves. puri de foamete şi oamenii dela locu
S’âu dat înainte peste an . . . . 376 » El se mulţumeşte si numai cu o rile cele mai mănoase • s’au bucurat
J . S 5
Acţionarii vor primi 10° 0 după arătură, dacă pământul e curat de bu- având macar pâne de ovăs.
capitalurile versate în acţiuni. rucni, sau dacă nu-’l sămânăm în ţelină. R o m u l S im u
Mersul afacerilor a fost, peste tot In cele două întâmplări din urmă sunt
privit, regulat. de lipsă doue arături. Cele mai priin-
Statutele ' schimbate în adunarea Însoţiri, T ovărăşii
generală extraordinară din Decemvrie cioase arături pe seama ovesului sunt
a. tr. au fost întărite de tribunal, şi în cele de toamnă. El se face însă şi nu
urma acestora direcţiunea şi-a dat di- mai în arătură de primăvară,, chiar şi Magazine (le bucate.
misia, rămânând adunării acesteia a-’şi la întâmplare de a se sămăna în ţelină înfiinţarea.
alege direcţiunea întreagă din nou, şi
spartă acum. In această întâmplare însă Vrem să scriem pe înţelesul tutu
a întregi comitetul de supraveghere
se aruncă sămânţă mai multă ca de ror şi de aceea dela început spunem,
cu doi. Se va raporta asupra deschi
derii cancelariei advocaţiale proprii; se obiceiu. că putem alcătui doue feluri de ma
vor supune desbaterii nouele regula Ovăsul de sămânţă trebue să cân gazine de bucate, care se deosebesc ca
mente pentru funcţionarii şi comitetul tărească 44— 50 klgr. la hectolitru; cel cerul de pământ, unul de altul.
de supraveghere, etc. negru cântăreşte 50— 62 klgr. Dacă hotărîm la început c^. -veni
Ovăsul se sa mană prin împrăştiere tul curat, ce-1 vom avea din magazin
şi cu maşina. In caşul întâiu se cer îl dăm tot pentru biserică şi şcoală,
A g r i c u l t u r ă
3 ‘/a până la 4 hl., în caşul al doilea adecă pentru acoperirea trebuinţelor
Ovesul. 2'L până la 3 hl. la hectar. bisericii şi şeoalei sau pentru alte sco
Ovăsul este - una din plantele, ce Sămânţa trebue să fie îngropată puri de binefacere, atunci magazinul
se sâmănă mai de timpuriu primăvara.: de obiceiu 5— 10 centimetri afunzime; nostru întră în clasa reuniunilor* de
Adevărat că cultura lui nu este aşa ex în pământ năsipos însă şi mai adânc. binefacere, care să conduc după ordi-
tinsă, ca a grâului, cucuruzului ş a., La ţară, unde pământul se svântă în naţiuni ministeriale date anu me. Dacă
dar’ pentru aceea îşi are şi el însem pripă, sămănatul e de a se face cât însă hotărîm, că venitul curat, ce-1. vom
nătatea sa în economie. Pentru mare mai de timpuriu, anume în Martie; în avea din magazin să fie împărţit între