Page 3 - Bunul_Econom_1900_11
P. 3

Nr.  II                                            BUNUL  ECONOM                                                      Pag.  3


         tovarăşi, * ca  câştig  de  întreprindere,  deosebesc  total-  mai  ales  prin  faptul,              P O M Ă  R I T
         atunci  magazinul  nostru  întră  în  clasa   că  pe  când  statutele  magazinelor  alcă­
         însoţirilor,  care  să  conduc  după  §§-ii   tuite  cu  scopuri  de  binefacere  (pentru           Altoitul  repeţit.
         223— 257  .  (Titlul  XI)  din  Legea  co­  biserică,  şcoală  şi  altele)  trebuiesc  apro­  Oamenii  noştri  nu  prea  au  obice­
         m ercială  din  1875,  articlul  XXXVII.   bate  de  ministrul  de  interne,  pe  atunci   iul  de  a  schimba  datinile  vechi.   In
                                                    statutele  magazinelor  făcute  ca  însoţiri   unele  privinţe  foarte  bine  fac,  dar’  îns
              Să  spunem  noi  dela  început  că
        oare  care  din  aceste  două  feluri  de   de  câştig  trebuiesc  numai  împrotocolate   unele  nu  prea,  căci  atât  datinile  vechi,
         magazine  sunt  mai  potrivite*  nu  putem   la  tribunalul competent.  Celelalte  deose­  cât  şi  cele  noue  nu  pot  fi  toate  bune.
        din  pricina,  că  asta  atârna  dela  împre­  biri  dintre  unele  şi  altele  să  vor  vedea   La  pomărit  apoi  eu  cred  că  mâi  bine
        jurările  locale.  In  un  sat  sunt  mai  po­  din  ce  vom  spune  mai  încolo.    . I ar  fi  se  lăsăm  modul cel  vechiu  de  cul­
        trivite  cele  dintâiu,  pe  când  în  altul     După  aceste  lămuriri  putem  să      tivare  şi  se  ne  apucăm  de  cel  nou,
         mai  potrivite  sunt  cele  de-a  doilea.  vorbim  despre:                             adecă  să  ne  silim  ca  toţi  pomii  din:
                                                                                                grădinile  noastre  să  fie  altoiţi,  fie  ei
              Noi  vom  spune  cum  să  se  alcă­                       I
        tuiască  şi  unele  şi  altele  şi  apoi  ceti­                                         meri,  peri,  pruni,  cireşi,  vişini,  perseci,
                                                         M agazinele  de  bucate  cu  scopuri  caisini  (apricozi),  gutâi,  frâgari  şi  chiar
        torii  cu  chibzuială  luând  în  seamă  stă­
                                                    de  binefacere  care  sunt  privite  ca  reu­  nuci,  căci  e  dovedit,  că  pomul  altoit
        rile  din  loc  vor  hotărî  care  din  doue
                                                    niuni  şi  a  căror  statute  trebuesc  a-   produce  mai  iute,  dă  fructe  mai  multe,
        li-ar  ii  mai  potrivit.
                                                    probate  (întărite)  de  ministru  de  in­  şi  ca  să  fie  bune  le  putem  întocmi
             înainte  de-a  să  alcătui  magazinul   terne    .                                 după  plac.
        de  bucate,  fie  el  ori  reuniune  de  bine­                                               In  ţerile  culte,  precum  e  Italia,.-
                                                         Scopul:   Din  astfel  de  magazine
        facere  ori  însoţire  de  negoţ,  trebue  să
                                                    de  bucate  agronomul  (lucrătorul  de  pă­  Francia,  Germania,  se  ţine  lucru  de
        se  facă  următoarele:                                                                  mare  ruşine  a  nu  şti  altoi  şi  nobilita
                                                    mânt)  trage  mai  pe  sus  de  toate  trei
                        Pregătiri.                  mari  foloase   1.  Daca  ajunge  în  lipsă   pomii.   Acolo  găseşti  grădini  cu  pomi
                                                    de  pâne,  din  magazia  primeşte  bucate   chiar  şi  pe  coperişele  caselor.   Drumu­
             Înainte  de-a  hotărî  alcătuirea  unei
                                                    bune  şi  ieftine  şi  astfel  nu  e  silit  să-’şi   rile,  grădinile  şi  câmpurile  pretutinde-
        tovărăşii  în  satul  nostru,  de  lipsă  este                                          nea  sunt  încungiurate  cu  pomi.  Aş  pu­
        ca  bine  se  ne  tragem  seama  cu împre­  bage  grumazii  în  ghiarele  cămătarilor   tea  înşira  sute  de  sate  din  cari  se vând
        jurările  locale,  şi  înainte  de  toate  să   neomenoşi.   2.  Primăvara  şi  toamna   pe  an  poame  de  30— 50  mii  fl.   Acei
        ne  punem  întrebarea:  oare  tovărăşia     când  trebuinţă  are  de  sămânţă,  o  ca­  oameni  harnici  s’au  deprins  de  îşi  al-
        asta  poate  să  aibă  vieaţă  lungă şi  cins­  pătă  din  magazin  lesne  şi  bună  şi  ast­  toesc  pom ii  de  j   ori,  tot  cu  de  acelaşi
        tită  în  satul  nostru?                    fel  nu  să  îngloadă  în  datorii  ruinătoare.
                                                    3.  Bucatele  puse  îp  magazin  aduc  ca­  soiu,  fiind  convinşi,  că  prin  altoire  re-
             Când  putem  răspunde  cu  da  la                                                 peţită  pom ul  să  nobilitează  şi  m ai  bine.
                                                   mătă,  adecă  cresc  mereu.   Din  venitul
        întrebarea  asta,  atunci  numai  de  cât,                                             Că  în  ce  asemănare  ne  aflăm  noi  faţă
                                                   acesta  îşi  vor  coperi  unele  din  cheltue-
        fără  tândâlire,  pe  lucru  să  ne  punem.                                            dă  ei,  nu  o  mai  spun.
                                                   lile  ce  apasă  pe  umerii  obştei,  vor  da,
             Când  suntem  în  curat  cu  ce  vrem,                                                 Pe  când  învăţasem  eu  a  altoi,  în
                                                   spre  pildă,  de  acolo  cuincuenalele  în­
        cu  scopul  şi  ţinta  tovărăşiei,  la  început   văţătorilor  spre  a  nu  să  mai  certa  oa­  grădina  tatălui  meu  era  pădure  de
        prin  vorbe  prieteneşti  să  cerne  idâea   menii  şi  pentru  acest  lucru,  sau  vor  da   pruni  petroşi  (dodoloţi)  şi  vr’o  5— 6
        alcătuirii  între  fruntaşii  satului.                                                 bestriţi,  se  înţelege  nici  unul  sădit  ori
                                                   ajutor  la  plata  învăţătorului  uşurând  re­
             In  vremea  când  prin  sat  se  cerne   partiţia  pe  oameni,  sau  la  plata  preo­  altoit,  erau  rătăciţi  ei  şi  lăsaţi  din  coasă.
       ideea  alcătuirii  unui  magazin,  cei  mai   tului,  cu  acelaşi  scop,  să  pot  cumpăra   Venind  odată  acasă  pe  feriile  Paştilor
       umblaţi  dintre  noi  pregătesc  cu  chib­  cele  trebuincioase  pentru  şcoală  şi  bi­  mă  apuc  de  ei,  mai  ales  de  cei  tineri,
                                                                                               îi  tai  fără  cruţare,  altoesc  caisine  (apri-
       zuială  statutele  magazinului.             serică  şi  astfel  teranul  scapă  de  o  parte
                                                   a  sarcinelor  grele.   Sau  apoi  din  veni­  coază),  prune  ringloţe,  grase,  ursăşti,  de
             Atât  la  magazine,  ca  reuniuni  de
                                                   tul  magazinului  să  pot  ajuta  cei  lipsiţi   Roma,  bestriţe  mari,  după-cum  mi-am
       binefacere,  când  întreg  venitul  curat  să
                                                   se  pot  milui  cei  bolnavi  şi  neputincioşi   adus  mlădiţe  dela  şcoală.   Tatăl  meu
       dă  pe  scopuri  de  binefacere,  cât  şi  la
                                                   şi  prin  asta  sufletul  ni-să  uşurează  şi   privea  curios  la  mine,  vedea  că  altoesc
       magazine,  ca  însoţiri  de  negoţ,  când
                                                   calea  Gerului  ni-o  deschidem.            dar’  nu  aşa  cum  ştia  el,  i-se  părea
       venitul  curat  să  împarte.. între  tovarăşi
                                                                                               ceva  mai  uşor  şi  mai  practic.  Nu-’i  ve­
       drept  câştig  de  întreprindere,  compu­        Astfel  de  magazine,  cu  astfel  de
                                                                                               nea  bine  la  socoteală  că  de  să  întâm­
       nerea  şi  aprobarea  respective  împroto-   scopuri,  nu  formează  nici  însoţiri  nici   pla  ca  un  pom  de  cei  mari  să  ţină
       colarea  lor  este  lucrul  cel  mai  de  că­  societăţi   pe   acţii,   care   să   conduc
                                                                                               umbră  la  vre-un  altoiu  mic,  acela  era
       petenie  şi  doar  cel  mai  anevoios.      după  paragrafii  lâgii  comerciale  din
                                                                                               tăiat  şi scos  din  rădăcină,  astfel  grădina
                                                   anul  1875.
            Deoare-ce  însă  însoţirile  de  bine­                                             noastră  devenise  o  dărîmătură  ca  la
       facere  şi  cele  de  câştig  se  deosebesc      Aceste  magazine  să  socotesc  între   Plevna.
       mult  unele  de  altele,  în  multe  privinţe,   reuniunile  de  binefacere  şi  să  conduc   După-ce  am  curăţit  grădina,  i-am
       ca  să  fim  pe  deplin  înţeleşi  vom  vorbi   după  alte  rândueli  speciale,  dupa-cum   săpat,  apoi  i-am  dat  în  grija  tatălui
       pe  rând  şi  de  unele  şi  de  altele.  Rân­  vom  arăta.                             meu,  spunându-’i  ce  are  a  face  mai
       duirea  aceasta  a  îndrumărilor,  ce  vrem                       V.  C.  O sv a d ă    departe.   Pe  urmă  mi-a  făcut  observa­
       să  dăm,  să  cere  cu  atât  mai  mult,  cu                                           rea  zicându-mi  »câ  ce  va  fi  din  altoile
       cât  aceste  două  feluri  de  însoţiri  să                                            tale  nu  ştiu,  dar’  acuma  văd  că  mi-ai
   1   2   3   4   5   6   7   8