Page 5 - Bunul_Econom_1900_11
P. 5

bărbaţii  sunt  chemaţi  a  pune  în  lucrare   nilor  şi  săpatul  legumilor,  căci  atunci  e   Marilor  mori  în  Ungaria  le-a  mers  rău
        şi  acest  ram  economic.  .                timpul  acestor  lucrări,  ear’ temeea  se-’şi   anul  trecut.  «Moara-Luiza*  din  Pesta  publi-
                                                                                                cându-’şi  la  16  Martie  n.  bilanţul,  arată  că  a
             Timpul  începerii  lucrării  legumări-   poată  lucra  alte  lucruri  de  casă.  Aşa   încheiat  anul  1899  cu  o  perdere  de  131.000
        tului  este  primăvara,  până-ce  nu  eşim   trebuesc-aranjate  lucrurile,  ca  st  mear­  floreni  (262.000  coroane);  Moara  cu  cilindri
                                                                                                a  perdut  150 000  floreni,  ear’  'dintre  morile
        la  lucrul  câmpului.  Acum  se  sapă,  acum   gă  bine.                                private  moara  lui Hagenmacher  a avut  perderi
        sc  gunoieşte,  se  fac  straturile  şi  chiar   (Va  urma.)     <   ■   G.  M aiCAN    asemenea  foarte  mari;  Numai  despre  moara
                                                                                                • Gizela*  a  lui.Ludovic,Kraus  să  spune  că-ar
        se  samănâ  în  grădina  de  legumi.
                                                                                                fi  avut  un  venit  de  160— 170.000  fl„  ca  şi  în
              Oare   femeile  ce  fac'  pe  ' acest'                                            1898,  în  vreme  ce  în  1897  a  avut  un  profit
                                                         Ş t i r i   d e   t o t   f e l u l    de  300.000,  Deci  şi  asta  în  ultimii  doi  ani a
        timp?...   Ele  lucrează  toată  iarna  tor­
                                                                                                perdut  pe  jumătate.
        când,  spălând,  cosând,  primăvara  ţes         A   O-a  prelegere  economică  a
        pânza,  ear’  bărbaţii  ce  fac?  Ei  zic  că   Reuniunii  noastre  ari  loc  mâne {Duminecă la   O  nenorocire  mare  a  avut  loc  pe  Du­
                                                    12!25  M a rti,  în  comuna  lia/şa.  Tot  atunci   năre  la  19  Martie  n.  Podul  mişcător -  dela
        iarna  le  e  o  greutate,  căci  afară-  de   se  va  pune  aci- .teuieiu  nuci  bănci  săteşti  sis­
                                                                                                Calocea  rupendu-se  pe  când  erau  mulţi  tre­
        grijirea  vitelor,  n’au  nici  un  lucru.  Când   tem  Raitei seu,  fin ul  poporul  aplicat  spre   cători  pe  el,  au  căzut  şi  s’au  înecat  în  valu­
                                                    aceasta  şi fiind  deja  prenotaţi  vre-v  40  de
        e  cătră  primăvară  tot  aşa,  afară  că                                               rile  marelui  fluviu  25  de  oameni,  o  mulţime
                                                    inşi  cari doresc  a  intra  în  însoţire.
        mai  duc  un  car  doue  de  gunoiu,  ori        Dumineca  viitoare  are  loc  a  j-a  prele­  de  vite  şi  alte  lucruri.
                                                    gere  economică. pi  comuna  Sibişel.
        mai  , risipesc •  vre un  muşunoiu  de  pe
                                                                                                     Manevrele  împărăteşti  vor  avea  loc
        vre-o'  livadă.  Si - cei  mai,  mulţi  încă  au
                                                         Înştiinţări pentru sem inţe de tri-    ăstan  în  Galiţia,  luând  parte  la  ele  4  corpuri
        curagiul  a  învinui  pe  femei  că  n’au   fo iu   eu  preţ.scăzut,  nu  se  mai.  primesc   de  armată:  1,  10,  11  şi  6,  în  doue  tabere
        pus  nici  o  legumă  în  grădină.          la  Reuniune.                               sub  comanda  archiducilor  Fraucisc  Ferdinand
             N’ar  fi  oare  bine  ca  bărbatul  în      Pentru  cei  înfiinţaţi  până  la  terminu!   şi  Friedrich.
                                                    ce  s’a  fost  pus  şi  publicat  (10  Martie  n.)  s’a
        acest  timp  se  pună  la  cale  şi  acest                                                   Pentru  sintdul  archidieoesan  din  S biiu
                                                    îngrijit  de 'sămânţă  şi  o  pot  ridica  în  ori-ce
        lucru  folositor?   El  ar  avea  a  săpa,  a                                           au  mai  fost  aleşi  deputaţi  din cler:  la  Haţeg:
                                                    zi,  pnn  S  et etanii  .sau  cassarul  Reuniunii.  Tit  V.  Gheaja,  protopresb,  la  A.-Iulia:  N.
        gunoi,  a  pregăti  aracii  pentru  fasole,
                                                                                                Jvan,  asesor  cons,  la  Selişte:  I.  Dro.c,  pro­
        castraveţi,  pătlăgele  ş.-  a.,  căci  pentru   Celor  din  depărtări  li-s'a  expedat  ieri   topresb.,  la  Câmpeni:  R.  Furdmn,  protopresb.,
                                                    şi  azi  p rin   postă  semenţa  la  eătâ  s’au  înşti­  la  Sebeş:  ,V.  îledean,  protopresb.,  la.  Turda:
        toate  are  timp.   La  timp  apoi  -să  va
                                                    inţat.  Se  poftească  a  o  scoate  dela  postă!  Dr,  Eusebiu  Roşea,  dir.  sem.
        apuca  cu  ferneea  sa  şi  va  face  stratu­                                                Dl  A.  S.  Păcurarii]  (preot,  Lancrăm)  a
        rile  de  lipsă  în  cari  va  sămăna  în  ron­  0  mare  însoţire  pentru  valorissrea  poa­  fost  ales  in  cercul  Iii ei,,  cefetis-ce  un  preot
                                                                                                din  tractul  Dobrei  ne  cere  se  rectificăm  pen-'
        duri  regulate  toate  seminţele  de  legumi   melor  şi  legumilor  se jilănue  te in  Deva.  Pre­
                                                                                                tril  a  tui  se.  crede  că  fostul  lor  administrator
        de  lipsă.                                  gătirile  de  lipsă  s’au  făcut  în  mai  multe con­  a  fost  de  dânşii  ales  acum.
                                                    sfătuiri  ţinute  în  timpul  din  urmă  în  -Deva.
              Ear  apoi  când  bărbaţii  es  la  plug,
                                                    Precum  vedenvs’a  împărfit  deja  şi  s’a  pu­  Rusia  a  oprit  ducerea  de  porci,  din
        femeile  dimpreună  cu  copiii  se'vor  n-
                                                    blicat  un  apel-pentru . paiticipare,  subscris  de   Austro-Ungaria,  pentfu pricini sanitare,  se zice
        griji  de  udatul  legiunilor  la  timp  sece­  un  comitet,  în  fruntea  căruia  este  pus  comi-   că  b ne  întemeiate.
        tos.  Şi  când  peste  vară  în  decursul  lu­ .  telc  suprem  al  corn  tatuluTIiunedoara,  groful
                                                                                                 ;   Despre  tunsul  raţional  al  vilei,  a  ţinut
        crărilor  câmpului  se  va  întempla  între­  Bethlen.
                                                                                                Duminecă  în  11  Martie  n.  prelegere  in  Mă-
        ruperi  din  causa  ploilor,  de  ce  nu  ar
                                                         Congregaţie  comitatensă, -  ordinară  (de  -  derat  un  profesor  dela  şcoala  agronomică  din
        sta  bine  bărbatului  a  merge  cu  copiii   primăvară)  e  convocată  la  Deva  fie  30  Mar­  Miniş.  Au  fost  de  faţă  mulţi  ascultători.
        în  grădina  de  legumi  la  plivitul  butuc­  tie  n.

        ea  fiecare  fum  al  ţerii  se.  fie  gata  a  se  jertfi   aţunci  şi  Regele  de  azi,  atunci  Principele   ■  >Un  puternic  şi  entusiast  Ura!  isbucni
        în  ori-ce  vreme  şi  în  ori-ce  cias  pentru  ţară   Caro!,  au  crezut  că-  soldatul  de  azi  nu  'se  va   din  toate  părţile  şi  răspunse  acestui  eroic sa­
        şi  neam,  —  numită  foaie  pe  lângă  că  scrie   arăta  ncvicdnic  de  strămoşii  sei  din  vremea   lut,  zice.  Teodor  Yăcâreseu  în  istoria  sa.  Mu-
        multe  lucruri  cu  atări  ascuţ şuri,  aceasta  ’şi-a   lui  Ştefan  şi  Miicea.   Astfel  cu  credinţă  în   sicile  tuturor Teg mentelor  intonară  imnul  na­
        pus  de  gând  să  o  urmărească şi  prin  tablou­  ajutorul  Celui  de  sus,  au  pornit  Ja  luptă;   ţional.   Peste  tabără,  şi  peste  baterii,  adia  su­
        rile  ce  le  dă  cetitorilor  sei.   In  anul  acesta   astfel  a  cântat  şt  poetul  Alexandri:  flarea  vremilor  măreţe,  zilelor  sărbătoreşti  ale
        va  da  doue,  întâiul  înfăţişând  „Uciderea  lui                                      României,  când  Domnitorii,  adevărate  căpe­
                                                            Cât  rnr-a  sta  mâna  voinică
        Mihaiu* Vitehsul'-' la  Turda'"  prin  mâna  sacri­  Pe-a  mea  pală  ostăşească,       tenii  ale  oştirilor,  veniau  în  mijlocul  lor  spre
        legă  a  simbriaşi’or  lui  Basta-Secuiul,  stîrnind   ,   N’aibă  gnje  de  nimică   ,  a  ţinea  calea  vrăşmaşului,  a  apăra  moşia  şi
        simţeinentul  de  a  nu  da  mână  cu  streinii,  ci   Ţara  mea  cea  românească!.     a  încununa  cu  glorie  steagurile  româneşti.
        a.  te  feri  de  ei  ca  de  şerpi,  —   ear’  al  doilea,   «Răsboiul  s’a  început  de  cătră  Turci.  •îAcest  moment  măreţ  şi  înălţător  îl  re-
       ...este  tabloul  minunat  „Asta-i  mnsica  ct  'iui                                     presintn  cel  de-al  doilea  tablou  al  nostru.
                                                        /■«In  ziua  de  26  .Aprilie; 1877  Turcii  din
        place",  despre  care  »Albina*  ne  spune  ur­                                              «Originalul,  lucrat  de  vestitul  pictor  en*.
                                                    cetatea  Yidm  încep  a:  lovi  Calafatul,   pupă
        mătoarele' :                                                                            gîez  SchQnberg,  care  a  asistat  în  resboiu  şi
                                                    aceasta  se  declară  oficial  lesboiul  între  cele
                                                                                                a  văzut  toate  cele  petrecute,  se  află  în  galeria
              «Hotăritpr  moment'a  fost  în  istoria  noa­  două  state.   Atunci  fermul  Dunării  se  întă­
                                                                                                M,  S.  Regelui  în  palatul  din  Bucureşti.
        stră  contemporană  acela,  în  care  s’a  hotărît   reşte  cu  .trupe  române,,  apoi  româneşti  şi.ru­
                                                                                                     »Este  o  operă  admirabilă.   Execuţia co­
        participarea  României  la rmbom (în  1877—78   seşti,  mai  ales  în  faţa  cetăţilor  turceşti  ca
                                                                                                piei  cioirio-litografice  se  datoreşte  atelierului
        cu  Ruşii  contra  Turcilor).               Vidm,  Rusciuc  ş.  a.
                                                                                                Carol  Gobl.i
              «Trecuseră  a proape  doue  sute  de  ani   3 In  ziua  de  .14  Maiu  Suveranul  nostru
        în  cari  soldatul  român  nu-’şi  mai  arătase  voi-   merse  să  inspecteze  trupele  de  pe  margine.   S E N T I N Ţ E
        nicia.  Eram  necunoscuţi  şi  mai  nimeni  nu   Ajungând  la  Calafat,  dete  ordin  să  înceapă
        avea  încredere  în  noi.  Chiar  dintre  ai  nos-   artileria  a  lovi,  îndată  răspunseră  şi  Turcii   De  ţinut  minte.
        stri  erau  unii,  cari  propuneau  se  nu  luăm   din  Vidiri.   )
                                                                                                     Omul  viclean  e  ca  soarele  de  toamnă,
        parte  ia  luptă,  căci  nu  vom  putea  resista.  «Atunci  Suveranul,  ridicând  chipiul  ca
                                                                                                care  z'mbeşte  dar’  te  înşeală.
              »0  seamă  din  bărbaţii  noştri  politici  de  se  salute,  .zise:  „Asta-i  musica  ce-mi  place 1"
   1   2   3   4   5   6   7   8