Page 6 - Bunul_Econom_1900_11
P. 6
Pag. 6 BU N UL ECONOM Nr. 11
Lupi în piele de miei. In 17 Martie I 2 Raportuj secretarului. 3. Raportul cassa- Piaţa din Bistriţa
s’a făcut în dieta ungară intre altele vorbă şi rului. 4. Raportul economului. 5. Exmite- — la 20 Martie n. 1900
despre ■ treburile agriculturii. Multe s’ar pu rea unei comisinni pentru censurarea rapoar
tea spune la această chestie mare pentru ţară telor. 6. Abzicerea comitetului şi dare» abso- Grâu frumos, ferdela «le 20 litre . 1 fi. 15 cr.
şi mult bine s’ar putea face economilor ţerii Jiitorulni pe anul 1899. 7. Alegerea noului Oves, ferdela cu . . . . . '. . 40--48 cr.
cu stăruinţă şi sprigin de stis, — dar', du-' comitet pe anul 1900 până la adunarea ge Cucuruz, ferdela cu . . . • . . .68— 80 cr.
rere, oamenii din parlament vorbind şi despre nerală următoare. 8. Statorirea budgetului Fasolea, ferdela cu . . . . . . 60—75 cr.
acest lucru, n’au putut eşi din greşelile lor pe 1900. 9. Exmiterea a 2 membri pentru Cirtofi (grumpene) ferdela cu . . . , 40 cr.
vechi şi mari, de-a întortochia lucrurile, de-a verificarea protocolului. Nuci, ferdela cu . . . . . . . 1 . 1 0 —1.40
zice se se facă una pentru a se ajunge alta. La această şedinţă sunt rugaţi a lua Carne de vită, 1 klgrm . . . . . . . 96 cr.
Miezul doririlor acestor părinţi ai patriei a parte toţi iubitorii artelor frumoase, cari ar Carne de porc, 1 „ . . . . . . . 40 cr.
fost: se se înfiinţeze cât de multe însoţiri de îmbărbăta cu presenţa dînşiior membrii activi Slăină proaspetă 1 kl, cu . . . . . . 40 cr.
tot felul economice, puse sub scutul oameni la ajungerea ţintei care o urmăreşte Reu Slănină svânlată 1 kl. cu . . . . . . 70 cr.
lor statului şi anume mai ales printre naţio niunea. - i .
nalităţile nemaghiare, căci, zice, *ele ar fi Piaţa din Dobra.
foarte: potrivite pentru. a câştiga pe naţiona H a ţ e g , 14 Martie 1900. — la 20 Martie 1900. — ■
lităţi pentru ideea statului naţional maghiar»... I )r t G. Suciu, Io a n M untean,
Adecă se facem însoţiri" botezate „economice", preşedinte. secretar. Grâu frumos, ferd. de 30 lit. cu 1.40— 1.50 cr.
ca să urmărim prin ele scopuri politice. Oa Săcară, ferdela de 30 litre cu 1.10— L20 cr.
menii noştri se-’şi însemneze aceste mărturi Cărţi bune. A apărut în a doua Orz, ferdela cil . . . . . . . . . . -----cr.
Oves, ferdela cu . . . . . . . 4 8 —65 cr.
siri ca să ştie ce ţinută" să arate faţă de. atari ediţie folositoare» carte: ; Cucuruz ferdela de 30 litre . . . 1.20 cr.
însoţiri »economice«.
„Legea veterinară; lecuirea vitelor şi Fasolea, ferd. de 30 litre cu . . . . 1.30 cr.
Cartofi (grumpile) ferdela cu . . 45— 50 cr.
Doi doctori învăţaţi francezi cred că au boalele lipicioase", scrisă de Bela Tormay, Vin- nou, litrul eu . . . . . . . 30—40 cr.
aflat leacul de vindecare a boalei uscate (of- tradusă roinâneş e cu îngrigirea „Reuniunii Nuci, ferdela cu . ........................ .... — cr.
ticei), pregătindu-’l din sucuri de carne de vită. române de agricultură din comitatul- Sibiiu- Garne de vită, 1 klgram cu , . . . . 40 cr.
luiu. O carte de mare folos pentru economi „ „ porc, » » . . . . . . 48 cr.
Rusia face paşi înceţi, acuşi nesimţiţi, şi peste tot pentru toţi câţi ţin la casă vite. Slănină proaspetă 1 kl. c u ................ 60 cr.
dar siguri întru mărirea puterii sale cuceri E tradusă cât se poate pe înţelesul poporu • » sventată -1 » cu . , . . . 70 cr.
toare. Acum a luat dela Bulgaria ca »în lui. Preţul, 40 cr. (80 hani) şi 5 cr.de porto. Brânză nouă 1 » cu . . . . - . 50 cr.
arăndă» portul (staţie pentru corăbii) ora Pui de găină, părechea cu . . . . . 50 cr.
şului Burgas pe ţermul Mării-Negie. Prin „Poveţe pentru stîrpirea gândacilor de
asta Rusia a pus piciorul peste mare pe ţer- Maiu" este altă broşură, scoasă de comitetul
. mul bulgar şi pasul poate avea într’un viitor Reuniunii agricole din Sibiiu, şi să capătă cu întrebări
oarecare mari urmări, pe care le vom simţi
5 cr. (10 bani). şi
mai ales not, Ungurii şi Românii, ce cădem
întic marea slavă dela Miază-Noapte şi cea A se cere amăndoue la comitetul Reu Respunsupi
dela Miază-Zi... Foi fruntaşe ungureşti scriu niunii agricole române din Sibiiu.
articli de spaimă, şi poate nu fără quvănt.
„V iieritul sau cultivarea viţei de în treb a rea 8 . V ă rog să-’mi spuneţi
Secerătorli cruţaţi. Comanda supremă viie“ de Petru Vancu, învăţător. Cu nume ceva doftorie rpai bună împotriva guturaiului,
a armatei a dat îndrumare comandelor de roase figuri intercalate în text. pe la noi babele te afumi cu ungh i de cal
întregire, că de vreme ce marile manevre I Este o cărticică <de 90 pagi ne, eşită din şi alte minuni, dar’ nu fac parale.
împărăteşti cad ăstan tocmai în dricul sece tipar la 1898 în Arad, descriind în şir şi cu . St. B
rişului, se ţie samă de aceasta şi se cheme înţeles cultivarea, viiei; anume a viţei ameri
Răspuns. Un doctor vestit încre
la manevre dintre reservişti mai ales de aceia cane ca cea mai -împotrivitoare filoxerei.
dinţează că, dintre toate doctoriile cari
cari nu se ocupă cu economia câmpului, ear’ Vorbeşfe despre cultivarea :ei în timpul iernii,
se iau pentru guturaiu, nici una nu e
pe aceştia să-’i cruţe. apoi primăvara despre sădirea, săparea, lega
mai buna ca zania de lămâe. Storci
rea, altoirea şi prăsirea ei prin altoire; ce
Pentru biserica gr.-or. nouă din Petro- avem vara de făcut, ce toamna, cum se face zama de lămâe într’o lingură, ori mai
şeni s’a făcut colectă în toate părţile şi s’au bine în pumn şi apoi o tragi pe pas.
adunat ajutoare frumuşele. Dlpâroch Avram tunderea viţei, botăşirea, îngroparea; apoi Zama trebue se între în nas până ajunge
Stanca publică mulţumită publică contribuen- despre cultivarea îndeosebi a a viţei alto te în gâtlej. Dintru ’ntâiu simţi usturime,
ţilor, din care reese, că pentru procurarea în toate anotimpurile, despre inimicii viţei strănuţi de 2— 3 ori, apoi sufli nasul
celor de lipsă în lăuntrul bisericii s’au adunat de viie: filoxera, pernospora şi despre cum
în Braşov dela 20 de contrib. 63 Cor. 40 se te aperi contra lor, stropirea etc. cu putere şi mai tragi încă odată zama
bani; dela 22 contrib. din Arad 119 cor. 40 de lămâe. Se fi sigur că guturaiul 0 ia
E o bună povăţuitoare a cultivatorului
bani ; dela 14 contrib. din Pecica 22 cor. 10 la sănătoasa, nemai aşteptând se-’l mai
bani; dela 20 contrib. din Nadlac 41 cor. de viie şi nu e nici o lucrare în viie care să cinsteşti şi a doua oră cu lămâe. „ a .“
48 b.; dela 13 contribuenţi din Caransebeş nu fie descrisă destul de temeinic aci. ,
64 cor.; ear' mai mulţi preoţi au strins cu O recomandăm cu căldură cetitorilor
discul în bisericile lor pentru ajutorarea pa* noştri ce se deprind ori doresc a se deprinde Posta Redacţiei.
rochiei Petroşeni Ia Împodobirea casei Don-
cu viieritul. Dlui A. S. în P, Rugăm scuză, că în lipsi
nului. Tuturor se exprimă călduroase mul de spaţiu, acum când dăm mii mult loc materialului
ţumiri. O broşură 1 coroană, şi porto. A să economic, - publicăm numai în estras mulţumită.
cere Ia autor în Măderat, In altă vreme îi făceam loc.
Guvernul german a luat măsuri în în
Dlui P. V. în Măderdt. Trimite câteva, d. e.
ţelesul cărora numai carnea de porc feartă PR EŢ U L BUCATELOR 20—25. Dar' nu bucuros primim atari comisioane,
şi osînza topită e iertat se între în ţară din fiind împreunate cu neplăceri.
Piaţa, din Ii ou doi
străinătate. „Carpaţii" nu se publică, încercare prea ne
— la 17 Maitie n. 1900. — ..
reuşită, şi ca formă şi ca fond.
Convocare. Membrii ordinari, respec Grâu frumos ferd. a 30 1. . . . 1 fi. 70 cr.
tive activi şi ajutători ai „Reuniunii române Oves, ferdela cu . . . . . , . . . . 50 cr. Comitetul de redacţie:
de cântări din Haţeg“ sunt prin aceasta cu Cucuruz, ferdela cu . . . . . . 1 fi. 15 cr.
Fasolea, ferdela cu . . . . . . 1.20 cr. Preşedinte: D r. Ioan M ihu.
toată stima invitaţi a lua parte la adunarea
Cartofi (gtumgene), ferdela cu . . . 60 cr. Membrii: D r. St. Erdelj/i, Io a n M ihaiu
generală, ce se va ţinea în 25 Martie 1900, Vin nou, litrul cu . . . . . . 30—40 cr.
la 3 ore p. m., în localul Reuniunii. Mere, ferdela cu . . . . . . . . 60—70 cr. D am il D avid şi Constantin B aicu.
Carne de vită, 1 klgram cu . . . . 40 cr.
Obiectele de pertractare: Proprietar - editor: I oan M ih aiu
Brânza, nouă 1 kl. cu . . . . . . . 48 cr.
Deschiderea adunării prin preşedinte. Oue, 8 cu . . . . . . . . . . . 1 0 cr. Redactor respons.: I oan M oţa
.