Page 1 - Bunul_Econom_1900_12
P. 1
Anul I Orăştie, 18/31 Martie 1900 Nr. 12
A B O N A M E N T E : O R G A N U L | I N S E R T I U N I :
l’e an 4 coroane (2 ti.) ;■ jumătate an 2 cor. (1 fi.) „Reuniunii economice în Orăştie" ■ii se socotesc după tarifă, ca p r e ţ u r i mode r at e .
Pentru R o m â n i a 15 franci. Apare în fiecare Sămbătă’ Abonamentele ş i inserţiunile se plătesc înainte,:
precum s’a aflat, mulţi s’au declarat gata j Din Orăştie: Nicolae Bărboiu, membru
D e l a R e u n i u n e
în această comună şi în comunele ve- I o: d nat .
cine Mada, Ardeu şi Alinase, a întră j Din lialomir: Radu Runea, m. ordinar.
A 6-a PRELEGERE ECONOMICĂ în o însoţire de credit ce s’ar ■ înfiinţa / Din Bulseşti: P,tru G urgiu, înv. m.
Duminecă la 12/25: Martie Reu aci, şi arătându-se oamenii gata a pur- i ordinar.
cede la constituirea ei chiar azi, adu- j
niunea noastră economică şi-a avut tri
mişii sei în comuna Balsa, ca si aci se narea â fost declarată de adunare ge- i
nerală de constituire şi dl Moţa a ce
facă, după putinţă, începutul unei lu Scoale economice.
tit statutele, dând mai d-sa, mai dl
crări economice bune.
La sfirşitul slujbei d zeeşti, domnul Mihaiu, mai dl Todea, lămuririle de lipsă înaintarea poporului îrt ale econo
la singuraticii paragrafi. Adunarea a pri
preot Nic. Qaiman a atras luarea aminte miei şi a buneistări, este atîrnătoare
a numerosului popor de faţă asupra ce- mit statutele, învoindu-se a solvi fiecare dela sporirea cunoştinţelor sale în acea
lor-ce li-s’au vestit de mai nainte, că membru 50 de coroane, dacă poate stă materie.
azi se va ţinea aici o prelegere eco deodată, dacă nu, pe rînd, dar’ să se i
primească şi o coroană pe lună. Ia i Căile, ce trebuesc urmate întru câs-
nomică prin trimişii Reuniunii econo
mice dela Orăştie, şi că în acest scop astfel fiecare parte cu 50 cor. şi che- | tigarea acestor: fel de cunoştinţe temei
zeşueşte cu încă de, 4-ori atâta din ave- i
au si sosit azi doi trimişi ai acelei Reu- nice, sunt mai ales două, anume: cetirea
j i ■■ rea sa, pentru însoţire.
niuni (membrul în comitet Ioan Mihaiu scrierilor economice folositoare, întoc
şi secretarul Ioan Moţa), şi roagă po S’a purces la alegerea Direcţiunii: mite anume în acest scop, şi cercetarea
porul să rămână aci, pentru ascultarea S’au ales în ea preoţii Nicolau Damian i şcoalclor speciale economice.
învăţăturilor ce i-se vor da şi pentru a (Balşa), losif Bogdan (Mada), Basilni i
încerca întemeierea unei însoţiri de cre Glodean (Ardeu), Ioan Crişan, primar i Pentru a pune cetitorii „Bunului
dit pentru acest sat şi satele vecine. şi Petru Todca, cantor, din Balşa. i Econom“ :n cunoştinţa aşezămintelor şi
Poporul a rămas, chiar şi multe In comitetul de supraveghiere a scoalelor economice dela noi, voiu arăta
femei, pentru a lua parte la adunare. fost ales: ca preşedinte dl A 77. Todea în cele-ce urmează, ce scoale de felul
Ear’ inteligenţi, afară de dl preot, erau cu 8 membri ţerani: 2 din Ardeu, 2
acesta se află la noi în ţară, care este
de faţă dl înv. Ioan Lueticei, dl Nico- din Mada şi 4 din Balşa. |
numărul celor-ce cercetează aceste scoale
lau Todca, cleric abs., şi în curend a De cassar a fost ales dl înv. Ioan j
)
>
sosit şi dl preot Basilni Glodean din Lucăcel. si îndeosebi care este numărul şcolari-
Ardeu. Cu acestea adunarea a fost înche lor români la acelea, ceea-ce trebue să
Dl Ioan Mihaiu a arătat pe scurt iată spre mulţumirea tuturora. ne intereseze mai mult.
oamenilor scopurile Reuniunilor econo Buna înţelegere a începutului a plă După datele oficioase ce ne stau
mice şi însemnătatea lor pentru înain
cut aşa de mult celor de faţă, că în înainte, în anul 1898 au fost în Ungă-'
tarea popoarelor în bunăstare, a spus dată s’au mai înscris oameni doritori a i
că în acest scop s’a înfiinţat şi Reuniu întră în însoţire, şi aşa în Balşa sunt ria cu totul 61 scoale şi aşezăminte cul
nea economică la Orăştie, şi a arătat pân’acum înscrişi aproape 50, din Ar turale economice, cu 299 de profesori
scopul eşirii trimişilor ei în comună. A deu s’a promis intrarea a 20— 30 de sau învăţători şi cu 2784 de şcolari.
preles, ca despre un lucru de tot tre inşi, din Mada asemenea; din Almaşe Toate aceste şcoale sunt cu limbă
buincios şi aici, despre mai buna grije tot aşa. de propunere ungurească sau nemţască,
ce economii noştri trebue să o pună
Comitetul Reuniunii va pregăti hâr noi Românii până acuma şcoală econo
pe jenate, pentru a dobândi nutreţ mai tiile de lipsă şi le va înainta spre întă- j
mult, ca să poată ţinea vite mai multe rire la locurile competente. D-zeu ajute! mică proprie, spre cea mai mare pa
şi mai de soiu, din cari mai curend gubă a noastră, nu avem. Ear’ dintre
poate face bani, ca din altceva. Le cei 2784 şcolari, după-cum arată con-
recomandă gi ăparea fenaţelor toamna M em bri la Tlemiiune. scrierea oficioasă, abia au fost 72 de
şi primăvara, lucru aici, necunoscut şi
S’au mai înscris: Români, un număr de tot mic în asă-
neobicinuit, sămănarea de flori pe unde mănare cu numărul Românilor din Un
locul s’a pleşugit şi cultivarea de tri- I Din Binţinţi : losif Cara.şca, Matei Herţa
foiu şi luţernă. Prelegerea a plăcut oa- J 1. Irimie, Aron Sârb, Achim Şerb, losif Şerb, garia.
membri ordinari. i
menilor. Numărul total al şcolarilor români
Secretarul Reuniunii, Ioan Moţa a Din Romos: Gcorge Bogdănesc, mem abia face 2'79% din suma tuturor şco
luat apoi cuvânt vorbind oamenilor des bru pe viaţă (cu 25 cor.), Ilie Ştef, membru larilor (adecă din 100: 3 Români), pe
pre însemnătatea însoţirilor de tot fe-j ordinar. când chiar şi după datele oficioase dela
Iul, în scopuri economice şi îndeosebi j Din Vinerea (afară de cei 17 publicaţi i
dtespre însemnătatea unei însoţiri săteşti j deja): Ioan Ilina 1. Iuon, membru ordinar, i numărarea poporului în anul 1890 Ro
mânii fac 17°/0 a tuturor locuitorilor
de bani, pentru întimpinarea trebuinţe- j Din Romoşel: Toma Ciutrilă, Petru Ste- i
lor de împrumuturi mai mici. Fiindcă, i fănesc, membri ordinari. I din Ungaria;