Page 3 - Bunul_Econom_1900_12
P. 3
Nr. 12 BUNUL ECONOM ' ______-________________Pag. 3
In alegerea soiurilor de asemenea nu-’şi care se face prin Iulie şi August şi Păşunatul fânaţelor primăvara tră
dau silinţa cuvenită. Destul că mulţi anumit pe când coaja se deslipeşte de gând .după sine mari pagube, Opreşte
din ei nu ştiu decât se arunce după pe lemn cu înlesnire. Merii şi perii ar păşim a rea lor!
poame cu ce apucă în mână, sfârticând trebui oculaţi aproape de pământ, la După comasare.
astfel numeroase mlădiţe, în paguba vîrsta de 2, mult 3 ani ; dacă trunchiu
roadelor fiitoare. rile (cotoarele), cari ele să oculează, ar Introducere.
Deodată cu aceste şi alte deprin covîrşi grosimea degetului mic, ochiurile Nu va mai trece multă vieme la
deri păgubitoare şi vrednice de osân să prind şi să vindecă cu anevoie. noi şi aproape toate moşiile se vor fi
dit, am înşirat, lucru firesc, şi mijloa Ocularea însăşi e o măestrie, care comasat. Şi nici că se poate altfel de
cele de îndreptare. Atâta numai despre uşor poate fi învăţată — în practică, când ministerul şi dieta ţerii au adus
exposiţiile de poame. nu însă din cetite. Aceeaşi trebue zis
Cursurile de ultoit au fost ţinute despre croirea altoilor. Voiu ţărmuri legea, care pe faţă sprigineşte comasa
an de an, primăvara, când într’o co dar’ spusele la puţine sfaturi. rea moşiilor.
mună, când într’alta. In scopul deprin Noi am privit această lege, ca al
Pădureţii oculaţi se scurtează în
derilor practice la faţa locului, nu a re primăvara ce vine, într’o lungime de tele multe, cu neîncredere şi temere
ni as decât se iau cu mine, »de-acasă«, 15— 20 cm. de-asupra ochiului; ciom- mult-puţin îndreptăţită. Fie că ni-se
100— 300 pădureţi cum şi altoi, mici
pul rămas serveşte drept proptă, de părea, că vom avea se îndurăm o lo
si mari. . care să leagă mlădiţa nobilă pe la sfîr-
5
La aceste cursuri şi alte-dâţi, de şitul lui Maiu. Ranele să netezesc şi se vitură nouă intereselor noastre naţio
repeţite-ori, am fost început a desmânta ung cu răşină de altoit. Mlădiţele săl nale, fie că prevedeam cum plugarii noş
oamenii se aducă, din pădure şi tufi tri nepregătiţi pentru nouele împregiu-
batece trebue adeseori ciontate, grămă
şuri, pădureţi adese groşi, îmbătrâniţi rări, îşi vor perde rostul în ale econo
dind astfel sucul nutritor în cotorelul
în adăpostul copacilor şi cu rădăcini nobil. Plivitul şi săpatul se reînoesc de miei câmpului şi vor da de pagubă.
ca vai de ele. Sădiţi fiind în grădină, Câte ori s’ar ivi trebuinţa. întrucât temerea din urmă s’a ară
la soare şi vânt, pomii cresc în silă şi
rămân slăbuţi pentru totdeauna sau pier. In primăvara ce urmează, a doua tat îndreptăţită, vina a noastră este.
de când cu ocularea, cotorul nobil se
Neasemănat mai rădecinoşi, mai Noi, cei chemaţi, datori eram se-’i fa
va reteza, cu un cosor ager, cam pe
trainici, şi frumoşi sunt pădureţii prăsiţi cem pe plugarii noştri să înţeleagă şi
jumătate, şi dacă ar fi slăbuţ, mai bine
acasă, din sîmburi aleşi şi supuşi îngri ei marele adevăr că: comasarea este
jirilor trebuitoare. întâietate se cuvine de jumătate. Urmarea e, că sucul se cea mâi bună temelie, pe care se poate
sîmburilor scoşi din fructe pădureţe, grămădeşte în puţinii muguri rămaşi,
âşa că aceştia dau naştere la un nou desvolta cu deplină reuşită cultura câm
sănătoase, mari şi coapte în deplin. Ei
ar trebui sămănaţi negreşit de cu toamnă, coţpr puternic, cum şi la multe mlădiţe pului; prin comasare numai ajunge omul
laterale încărcate cu frunze, cari şi ele j cu adevărat stăpân pe moşia sa, şi prin
curând după scoaterea lor din poame,
lucră, cu rădăcinile împreună, la îngro-
altcum răsar cu anevoie, poate după cultivarea de producte ce se plătesc,
un an doi. * Sîmburii scoşi la facerea şarea şi întărirea grabnică a. trunchiului. prin ţinerea de vite ş;'a i-se dă putinţă
In primăvara a treia, noul cotor ar tre
oţetului sau a mustului de poame se a-si înmulţi venitele economiei sale, faţă
spală mai întâiu de rămăşiţele cărnoase, bui retezat din nou, mai ales dacă al de trecut. Dar’, fireşte, fiind acesta lu
se pot însă sămăna cu ele cu tot. De toiul ar fi slăbuţ. Deodată cu reteza
rea şe vor ciontă crengile laterale mai cru nou, trebuia să grăbim a veni în
altcum pregătirea tărâmului şi pămân
groase, nu şi cele subţiri. Prin reteza ajutor poporului nostru cu sfatul, ca să
tul însuşi urmează a să face ca şi când
am avea de a face cu grâu tomnatee. rea cotorului, în 2— 3 rânduri, trunchiu ştie cum să purceadă! Cele-ce urmează,
rile să îngroaşe şi să împuternicesc aşa,
Nucile să înfig cu mâna, la adâncime scopul acesta îl au.*)
că n’au trebuinţă de pari şi sub povara
de vre-o 4-—6 cmt. Prin sămănatul în
de mai târziu nu să încovoaie. I. Ce se facem nemijlocit după comasare.
şiruri oable cu maşina, plivitul, săpătul
şi udatul se înlesnesc. Pământul dintre D em. Comşa. Câtă vreme decurge comasarea,
pomişori se va ţinea în curăţenie desă- suntem cu drept cuvânt neliniştiţi, căci
vîrşită. Un an de când cu sămănatul, nu e treabă mică a vedea cum străinii
micii pădureţi se scot din pământ,
A g r i c u l t u r ă îţi măsură pământurile moştenite sau
toamna sau primăvara, şi după-ce li-
agonisite, ca mâne-poimâne să te lip-
s’au retezat rădăcinile mai bine de ju
Calendar. sascâ de ele, dându-’ţi alt loc în schimb,
mătate, să vor sădi, */2 m. departe unul
de altul, în aşa numita »şcoalâ de al Timpul arătându-se priincios, se te miri unde.
toit». Pădureţii mai slăbuţi trebuesc re începe toiul lucrului pentru plugar. După-ce ni-s’a dat în stăpânire lo
tezaţi şi apoi sădiţi deocamdată aiurea, Samănă grâu de primăvară, mazere, cul comasat, să grăbim a-’l căuta cu
spre a să întări. In urma retezării să măzeriche şi luţernă. de-amănuntul, asămănându-’l în preţul
desvoaltă număroase rădăcini, cari să Ogoarele de toamnă lăsate pentru seu cu pământurile mai nainte avute,
rămuresc în laturi, aşadar în pătura orz şi ovfis, grăpează-le şi apoi le şi de vom găsi, eă pentru multele bu
mănoasă a pământului. Rămânând în samănă.
treagă, rădăcina fusoasă (mura) s’ar co căţele, ni-s’a dat acum numai una, după
După orz şi oves, samănă sfeclele
borî treptat şi puţin rămurită în adân mărime şi bunătate asemenea cu cele-ce
de zăhar şi plantele de nutreţ.
cime, aşadar’ în pământul sterp, apătos am avut, apoi să fim deplin mulţumiţi
Pune cartofi (grumpene). pe cari
Sau altcum rău. de felul cum a eşit.
pune-’i netăiaţi căci e dovedit că aşa-’i
Pământul şcoalei de altoit să fie îndeobşte însă aşezarea hotarălor
mai bine.
mănos, fraged şi lucrat cât mai adânc noastre ne face să comasăm în doue
(rigolat). Săpatul printre rânduri să re- Locurile cu luţernă şi cu trifoi
peţeşte de câte ori buruenile ameninţă sămănate din anii de mai nainte, table, în fânaţ şi arătură.
a năpădi, aşadar’ în 3—4 rînduri. Cel grăpează-le, căci Ie foloseşte mult! *) In scrierea de faţă am fo'osit, ca îndreptar,
mai desăvîrşit, mai eftin şi îndemânatic Printe sămănăturile tomnatice cari având învoirea autorului, broşura: „Wegweiser fur
săchsische commassirte Bauern Wirthschaften'1, de
metod de altoit este aşa numita oculare, au eşit rari, aruncă sămânţă de trifoiu l preotul ev. Johan Lander, Sibiiu, 1898.