Page 7 - Bunul_Econom_1900_12

Societatea pentru valorisarea poamelor, Carne de vită, 1 klgram cu . . 36—40 cr. — Pisică, cum să se cheme...
ce să constitui: la Deva, pai b Ii că un apel căt.ră » » porc. » > cu , . 44^-52 cr. — As! Păcat nepoate că ai prăpădit
locuitorii comitatului. II vom da în numărul Slănină proaspetă 1 kl. cu . . . 50—52 cr. atâţia amar de ani! asta se chiamă sgărietoare.
viitor şi noi. — Dar’ ăsta cum se chiamă? arătân-
Ouă, 5 cu . . . . . . . . . . . 10 cr.
du-’i focul.
Calea îmbogăţirii. — Foc, cum să se cheme?...
M ulţumită publică. —-Aş! ăsta se cheamă mângăere.
„Foaia Poporului” din Sibiiu, scrie în — Dar’ ăsta ce nume are? arătându-i
Cu ocasiunea concertului arangiat de
numărul seu de Duminecă următoarele des­ o şiră de grâu.
• Reuniunea română de cântări din Orăştie» — Grâu, ce nume să aibă ?
pre articolul «Duhul Cruţării» apărut în nu­
la 12/24 Februar a. c. a incurs suma de — Aş! ăsta e rodul pământului.
mărul nostru 9: 289 cor. 30 fii. plus 2 cor. 52 fii. rămaşi — Dar’ asta ce este? arătându-i apa.
• Fruntaşul scriitor poporal dl loan dela colinda coriştilor. — Apă, ce să fie?,..
Moţa, preot şi redactorul foii „ Bunul Eco­ Din această sumă, după detragerea — Giaba îmi perd vremea văd că ai
nom“ din Oră^tie, face în numerul mai nou speselor în sumă de 131 cor. 80 fii. resultă uitat limba părinţilor, asta e stingetoarea.
Toţi riseră de făcură haz de şiretenia
al acestei foi o propunere prea folositoare. un venit curat de 160 cor. 2 fii. bătrânului, şi-’şi dădeau ghionţi că-1 înfun­
• Dupâ-ce dl Moţa spune cum în alte Această sumă se va depune la bancă dase pe boer.
ţări să nisuesc oamenii se înveţe pe copii şi va servi ca basă la înfiinţarea fondului Doctorul, om înţelept, nu se supără de
de mici se cruţe şi să-’şi adune avere, dă reuniunii. loc, ci rîse şi el de-a valma cu ceialalţi, dar’
sfatul ca şi noi Românii se luăm pilda bună Cu suprasolviri au binevoit a contribui îşi făgădui în sine că^-şi va îăsbuna. După-ce
şi se dedâm pe copiii şi pe tinerii noştri se următorii P. T. Domni: plecară toţi pe la casele lor şi se linişti toată
cruţe şi să se împrietenască eu aşezarea su­ Adam Roşu 1 cor., A. Lupşor 40 fii., lumea, doctorul se sculă, prinse o pisică, îi
legă de coadă o cârpă unsă cu gaz şi merse
melor întrccetoare la bănci şi la casse de Ios. Dumitru 1 cor. 40 fii., N. Roman 2 cor., apoi la casa bătrânului mucalit, dete foc câr­
păstrare. Eată cum ne învăţă dl Moţa. Ios. Heius 1 cor. 20 fii-, I. Stefanescu 50 fii., pei dela coada pisicei şi-i dădu drumul în
Şi reproduce aci din articlul nostru Const. Olariu 50 fii., N. Tanasă 60 fii., Dr. şira cu grâu, apoi aleargă la fereasta odăii
partea cu propunerea, apoi încheie: A. Muntean 10 cor., N. Voina 20 fii., R.' unde dormea bătrânul şi începu a striga:
• N’avem vorbe deajuns ca se îndem­ Nicoară 1 cor. 20 fii., Schuller Moritz 2 cor., • Scoală iute moşule, căci sgăriitoarea
cu mangăerca în coadă a întrat în rodul
năm poporul nostru să primească sfaturile A. Dubleş 2 cor,. Ilie Popoviciu 2 cor., Ioan ! pământului, de nu sai cu stingetoarea s’a
spuse mai sus, cu atât mai mult, cu cât nu­ Mihaiu 4 cor., X. 10 fii. şi dl Ioan Vulcu un j sfirşit cu rodul pămentului.
mai ajunşi la bunăstare putem să ajungem la butoiu de bere pe seama coriştilor. j Unchiaşul buimăcit de somn şi neînţe-
gloria naţională.» In numele reuniunii îmi ţin de plăcută j legend ce-i spunea, întârzie a esi afară, ear’
când mai apoi e i, şi văzu că grâul prinsese
datorinţă a aduce şi pe calea aceasta cele
P R E Ţ U L B U C A T E L O R mai călduroase mulţumite, atât P. St. Domni, foc, începu să certe pe doctor că de ce nu
9 i-a vorbit ia înţeles, româneşte.
cari ne-nu onorat concertul cu presenţa, cât
P iaţa d in Bla.y. • Apoi, nu mi-at spus d-ta că aşa se
şi acelora, cari prin suprasolviri au contri­
— la 22 Martie st. n. — vorbeşte româneşte, de ce te superi?.. «
buit la bunul succes al concertului. Lumea care se adunase stinse focul,
Grâu frumos, ferd. de 20 lit. cu 1.05—1.15 cr.
O răştie, 2 Martie 1900. nu arsese decât câţi-va snopi, dar’ unchiaşul
Orz, ferdela cu . ..................... -9 0 cr. nu mai făcu glume cu aceste cuvinte.
Ovăs, ferdela c i l......................... 40--55 cr. loan Branga,
dirigent.
Cucuruz ferd. cu . . . . . . . 70--8 0 cr.
Fasole ferd. c u ......................... 90—1T5 cr. M u l ţ u m i t ă .
>
Cartofi (grumpile) ferdela cu . . 35--45 cr. La producţiunea din 11 Februarie a. c. m r a v i 8 . - w
Mere, ferdela cu . . . . . . 80—110 cr. ce s'a ţinut în şcoala noastră, au incurs peste M em bri R euniunii economice din loc
Nuci, ferdela c u .....................1 .20—1-40 cr. tot 22 fl. 20 cr., din cari s’au substras toate pot p rim i dela Reuniune (fr a p a de m u ş c h i
spesele cu 19 fl. 20 cr., a rămas un venit şi g h ild u l de f e n a ţe pentru a -’şi gra p a
Carne de vită, 1 klgram cu . . . 40 cr. curat de 2 fl. ţelinile.
„ „ fiore, • » » • • . 48 cr. Au suprasolvit dnii: Ioan Roşu, not.
Slănină proaspetă 1 kl. cu . . . 52 cr. 2 fl. 70 cr., Szâsz Pâl, not. în Vaidei 1 fl. = La comitetul Reuniunii se află de­
» sventată 1 » cu . . . 64 cr. ?o cr., Dionise Bobei, preot în Petreni 1 fl., puşi 6oo de surcei de altoit, anume surcei
Brânza nouă 1 k'g. cu . . . . . 56--60 cr. George Chita, înv. în Spini 40 cr., Ioan de meri de cele mai nobile soiuri. Membri
mai apropiaţi pot cere şi li să vor da gratuit
» burduf cu ..................... . 56--60 cr. Avram, preot în Spini 40 cr., Mihail Suciu până vor ajunge. La dorinţă mai putem
din Pricaz 20 cr. şi Gruia Farkas, înv. în
Ouă 7 cil . . . ..................... . 10 cr. Turdaş 20 cr., pentru-ce şi pe această cale
Pui de găină, mici părechea cu . 35--45 cr. le aduc cea mai mare mulţumită. câştiga încă.
— Cei-ce s’au înscris pentru sem înţă
P ia ţa din Ilia. T u rd a ş, 10 Martie st. n. 1900. de trifoiu, se vie se şi-o ridice în tim p de-o
— Ia 25 Martie n. 1900. — In numele comitetului arangiator
săptămână, cel m ult două, căci altfel se dis­
Grâu frumos ferd. de 20 1. . . . 1 fl. 06 cr. Adam Theodor, pune asu pra ei pen tru alţii.
Ovăs, ferdela c u ......................... . 40--50 cr. paroch.
Cucuruz, ferdela c u ................. . 80 cr.
Fasolea, ferdela cu . . . . . . . 78 cr. Un car cu osii de fer, în stare
Cartofi (grumgene), ferdela cu,. .30--40 cr.
Mere, ferdela cu . . . . . . . . 1 fl.— cr. Ci că a fost odată un fiiu de ţăran i bună, si mai multe lanţuri de car.
Carne de vită, 1 klgram cu . . . 44 cr. care a învăţat carte multă, atât în ţara noas­ se află de vânzare la un proprietar din loc.
» » porc, 1 » cu . . . 48 cr. tră cât şi prin străinătăţi. El învăţase medi­
Slănină proaspetă 1 kl. cu . 50 cr. cina şi eşise un doctor de frunte Odată se D o rito rii a cum pera, a se adresa
Slănină svăntată 1 kigrm cu . .60 cn duse să-şi vadă părinţii în satul seu. Seara la a d m in istra ţia fo ii.
Oue, 7 cu . . . . . . . . . . 10 ci\ se adunară toate rudele se vadă pe boerul
ce eşise din satul lor. O rudă mai depărtată,
P ia ţa din Sibiiu
un bătrân deştept şi mucalit de felul lui, C om itetul de redacţie:
— la 28 Marţie st. n. 1900. — vrând se ia puţin la vale pe doctor, începu
Grâu ferdela de 20 litre cu . 1 06—1.08. cr. să vorbească cu el. Preşedinte: D r. Io a n M ih u .
Cucuruz, ferdela cu . . . . . . 70--80 cr. — Hei 1 nepoate, îi fi văzut multe prin l Membrii: D r. St Erdelţ/i, Ioan M ihaiu
cele străinătăţi? D a n iil D avid şi Constantin B aicu.
Oves, ferdela cu . . .. . . ,. . 44--46 cr.
— Multe, moşule dragă.
Otz ferdela cu ..................... .... .75--80 cr. — Ia se vedem nu ţi-ai uitat cumva
Fasolea, ferdela cu . . . . . .7 0 - -80 cr. limba? şi arătându-i o pisică! Proprietar - ed ito r: I oan MiHAIU
Măzăriche ferd. c u .................I- 20—: 1.30 cr. — Cum se -chiamă asta, ştii? Redactor respons.: I oan M oţa