Page 2 - Bunul_Econom_1900_13
P. 2
Pag. 2 B U NU JV ECONOM Nr. 13
lăptoase, pe cari le hrănesc bine,, ca. se mari decât cei de: zăhar. Acest soiu nu fim cruţători. Mai bine să punem
dea lapte: mult şi bun, şi au apoi folos mai multă, ca să avem de unde rări,
de napi se cultivă pentru trebuinţele
îndoit : pe lângă că au totdeauna pără
casei, uneori şi pentru vânzare, mai cu decât prea puţină. Adevărat, că şi unde
luţe la casă, ei când au lipsă şi ies
în târg cu vita de bun soiu: capătă seamă, dacă culţivătorul e în apropie napii rămân prea rari se poate ajuta,
îndată bani frumoşi pe ea şi în sumă rea oraşului. prin răsădire; decât că răsădirea e îm
m are! Cu un cuvânt : bunăstarea şi Napii sunt un nutreţ foarte pre preunată cu lucru greu şi migălos, tre
mulţumirea lor se ridică în chip sim ţios. Toate animalele de casă nutrite buind adesea chiar şi să udăm. Se
ţit: Asta e o urmare a însoţirii lor
cti napi, se îngraşe, ear vacile dau dă întâietate napilor sămănaţi, faţă cu
în scopuri economice. R s.
lapte mult şi bun. Peste iarnă ei sunt cei răsădiţi.
Eată pentru-ce stăruim şi noi din
aproape singurul nutreţ mustos, cum
toatăinim a pe lângă poporul nostru,
se se închege în fel şi fel de tovărăşii, am zice verde, al animalelor. De aceea După comasare.
deocamdată mai ales în tovărăşii agei- j vitele îi şi mănâncă cu mare poftă, cu
cole pentru procurarea de unelte şi I deosebire daţi învrâstat printre celelalte (Urm ire.) ■
maşini economice şi în însoţiri săteşti După-ce am luat în samă noua
soiuri de nutreţ uscat: fân, otavă, etc.
de bani pentru întimpinarea micilor moşie, comasată, întâi şi ’ntâi nc fiacem
Napii sunt de mai multe soiuri.
trebuinţe, căci •întovărăşirea oamenilor pe hârtie planul ei în table după formă
Prăvăliile noastre ţin de regulă numai
este într’adever pârghia cea mai tare, şi întindere, ca să putem însămna la
cu care îşi vor putea ridica şi prăbuşi soiurile cele mai bune.
din pragurile lor peatra mare şi grea ■ . Napii isbutesc de regulă în pă vremea sa felurile (culturile) plantelor
a sărăciei! mânt cu pătura roditoare afundă. In ce voim să punem în tablele aceleia şi
rândul în care să se urmeze.
Io a n M o ţa privinţa bunătăţii pământului nu sunt
prea alegători.' Unde se fac bucatele 2. Având planul pe hârtie gata,
C e avem de f ă c ut de toamnă reuşesc şi ei. Locurile pe- mergem la locul însuşi şi punem petrile
troase şi apătoase nu le sunt priincioase; de hotară în brezdele de margini ale
î n A p r i l i e
C alendar. la; munte nu reuşesc din pricina climei pământului.
In curte. întoarce cu îngrijire bucatele prea rece. In ţelină încă nu isbutesc, 3. Cum locul comasat se dă în
ce le ai înmagazinate. Alege grumpenele de întocmai ca şi napii de zăhar. samă noilor stăpâni de obiceiu toamna,
pus. Curăţă fântâna. • facem îndată pregătirile de lipsă, ca
In câmp. Samănă cucuruzul, grum- ti poate pune cine are un pământ
pencle şi napii. Urmează cu plivitul şi gră- | arat afund din toamnă, şi pe care peste să sămănăm cât mai curând, pe loc
patul holdelor de grâu, trifoiu şi Internă. | iarnă a dus gunoiuŢ gunoiul îl împrăş- potrivit, un jugăr, cel mult- două, cu
Fiecare loc sămănat cu plante de nutreţ, după i
sămănare îndeasă-î cu tăvălucul. Treci cu tiem primăvara, apoi mai arăm odată grâu 4e toamnă. . .. '
tăvâlucul peste holdele de oves răsărite. Sa locul, îl grăpăm şi tăvâlugim. 4. îndeplinim apoi alte lucrări
mănă meiul şi mohorul. Răsădeşte tutunul mărunte dar’, trebuincioase în noua tablă:
dacă firele au 5—-6 foi. Cine are pus gunoiul sub brazdă
In grădini- La legumi: Grăbeşte în încă de cu toamnă, are un loc şi mai oblim şanţurile vechi ce cad la loc ne
luna Aprilie şi sfî-rşeşte cu sămănatul tuturor bun pentru napi de nutreţ. potrivit, oblim rozoarele, scoatem mără-
legumelor. Cătră capetul lunii pune. în pămenl
liber, grump.'ne, lebeniţe şi peneni. Salata Napii isbutesc după spicoase de cinile; adunăm petrile de pe pământ
văratică şi verzele din stratul cald, le sădim toamnă sau de primăvară, după plante şi le aşezăm în rozoarele flela margini;
afară în liber. Dacă e cald, începem în Aprilie
de nutreţ şi după cele de săpat; în unde e trebuinţă împrejmuim locul cu
cu udatul plantelor. Stratul cald îl aerisăm
tot mai des, ear’ la urmă cătră amiazi îl lăsăm deosebi însă după.orz, mazăre, sau bob. şanţuri; sădim pe ţărmii rîurilor răchiţi,
de tot liber. Plivim cu îngrijire plantele ră Sămănatul napilor de nutreţ se ca să avem pentru nuele de împletit
sădite şi împuternicite, când a dat buruiana.
La pomi. Curăţă omizile ce încep a se face acum în Aprilie, cel mult în Maiu, şi de legat la viie; pe dealurile încli
arăta în Aprilie. Cercetează altoile altoite in chibzuind, ca după răsărirea lor să nu nate ' spre apus-meazăzi sădim viie,
Maitie. Altoeste cu mugur crescând. ear’ unde viia nu mai merge, prăsim
In viie. Urmează desgroparea, araci rea • mai dec bruma, care îi poate nimici
şi cctcuirca viţei. Dă întâia sapă cât de adânc, cu totul. Sămănatul se face cu maşina, pomet, pădurice ş a.; cărăm gunoiul
înărunţind pământul bine. sau se pun cu mâna, şi m ai rar prin care ni-s’â adunat până a ţinut comasarea.
La stupi. Fă cercetarea stupului. Vezi
nu e moartă matca, dacă da, împreună Stupul împrăştiere. Maşina se tocmeşte ca să 5. Deosebit ne vom îndrepta lua
cu altul. Găsind lipsă de hrană, ajută dând pună rândurile în depărtare de 40 — 50 rea aminte asupra pământului de fenaţ.
miere.
cm. ( ‘A metru). In pământ sămânţa să Dacă iarba ce o produce fânaţul e
nu ajungă mai afund de 2 cm., pen- destul de bună, vom folosi cât vom fi
A g r i c u l t u r ă tru-că altfel nu poate răsări. hotărît a lăsa pentru acest scop, şi mai
In lipsa maşinei ne. ajutăm cu o departe în aceeaşi cultură. Ne vom da
Napii de nutreţ. greblă, ai cărei colţi trebue să fie în însă silinţa a-’i îmbunătăţi recolta. In
In humerul 10 al ,,Bunului Eco depărtare recerută. Pe urma colţilor scopul acesta vom face la vremea sa,
nom" s’a dat îndrumare privitor la cul se aşează, d. p. cu o lingură de lemn dacă pământul e cam secetos, irigaţiuni
tivarea napilor de zăhar, pe cari, ce e ori cu degetele, sămânţa cât de deasă, pentru udat, ear’ de e cam apâtos, şanţuri
drept, încă-’i mănâncă vitele; cultivaţi şi se acopere. Sămănatul prin împrăş pentru scurgerea prisosului de apă din
inse pentru vite, ei nu răsplătesc în tiere e puţin potrivit. După acest fel părţile mlăştinoase; îl vom gunoi din
deajuns cheltuelile şi osteneala plu de sămănat sămânţa se acopere cu când în când cu urină, cu gunoiu pu
garului. grapa şi se apasă cu tăvălugul. tred de grajd sau cu compost. Primă
In scopul nutririi vitelor trebuesc La un jugăr ne trebue 4— 5 1/ 2 kgr. vara vom risipi muşinoaele şi furnicarii,
cultivaţi napii de nutreţ, mult mai de sămânţă. Peste tot la sămânţă se vom presăra pe locurile mai umede
