Page 5 - Bunul_Econom_1900_13

Nr. 13. B UNUL ECONOM Pag. 5

■mai câte unul, nu mai multe, stupul deosebire în comitatele Alba-inferioară, Bis­
Ş t i r i d e t o t f e l u l
are matcă. Dacă stupul se află în bună triţa, Br-a.şov>ASr/&vfurt>'â,Ternave, Mure.ş- rurda,
Sib iii,' Turda-Arie-, -Qdorhei, cum şi în comi­
rînduială, coş ni ţa se aşează la locul seu,
tatele învecinate cu Hunedoara; Arad şi Ca- Linia ferată T u rn Eoşu. In .înţelesul
se lipeşte la locul uiide zace pe poliţă, convenţiei încheiate; între statui nostru şi Ro­
: raş-Severin; cu deosebire producţiuuea de
sau măcar se pune cenuşe în jurul ei. . foam e a luat uu puternic avânt şi poate ţinea mânia, linia ferată -peste 'ruinul Roşu -ar Ii
Stupii lipsiţi de miere trebue nu­ concurenţă chiar si cu străinătatea.. Ştiut este - trebuit predată folosinţei publice, încă în
anul 1888. România însă, avend teren foarte
triţi, cei fără matcă trebue împreunaţi '"şi - aceea," că poamele mai slăbuţe, cari ca
cu alţi stupi mai Slăbuţi. poame crude nu pot fi puse in vânzare, pro- greu de lucrat, a întârziat cu hicrările sale
ducenţii le preliicră ..in diferite derivate, vin, încât legătura nit s’a putut face şi pe numita
In cos niţele mobile, cari de obicei u
hotar ctc., dar’ această prelucrare, în lipsa de linie trenul nu comunică decât între Vinţul-
sunt de scândură, scăderile şi neajun- de-jos şi Tur-nu Roşu. Acuma auzim, că R o­
fabrice corespunzătoare şi une-ori şi în lipsa
sele stupului se află'eu înlesnire şi-se de r pricepere, nu se. face aşa, ca .. derivatele mânia încă a gătat lucrările sale, aşa că dela
poate ajuta uşor. După-ce se desface poamelor se poată fi vândute cu cel mai 15 Iunie se va deschide întreagă linia nouă
•coşniţa şi se afumă puţin albinele, se - mare preţ., Acestui neajuns voesc se-’i vin§- până la Bucureşti,. - După deschidere aceasta
vom avea patru legături cu România.
scot cu ajutorul deştelor de stupi fagur în ajutor iniţiatorii ' societăţii. '•.Transilvania,'
însoţire pentru valprişarea şi prelucrarea poa­
de fagur; cercetând cu deamenuntul Marca exposiţie din Paris, se va des­
ntelor şi legumelor dupâ sistemul tabficelor*,
după matcă, pe care mai totdeauna o chide ofiicios in 1/14 Aprilie c.
care în acest 4cţ>p, între altele va organisa
putem vedea; dând inse de. pui astu­ c-^p.osiţri de poame şi-, legume,, şi din o parte,
Confesiunile în Orăştie. La cea din
paţi şi de oue, putem ti siguri că este â venitului va împărţi, după timp şi p re leg iu
urmă numărare a .poporaţiunii, din 1890, în
şi matcă. In această purcedere vedem . >premii- între producenţi,’ ear’ dupâ împuterirea
Orăştie au fost afiaţi: '• .
şi .ce miere mai are stupul. Dacă se • întreprinderii, va înfiinfa la . locuri potrivite, : greco-onentali (Români) . .2234,.
■' filiale. Sediul societăţii va fi în Deva\ capi-:
află şi una şi alta,-fagurii se aşează la » - cat. ' . . 541.
talul d.; fundare va fi 200.000 cor. în 4000
locul lor, asemenea şi fereastra, umplu­ romano-caf. . . . . . . . . 941.
bilete d e . participare (cuote) â 50 coroane,
tura de lângă aceasta şi uşă. cari se vor plăti în trei rate; 1 Maiu, Iunie evangelici-liit. . . . . . . 934.
cvang. reformaţi . . . . . 831.
şi August 1900, Amănuntele se vor st a toii
R o m u l S imu izraeliţi . , .. . .. . . . . .1 9 0 ,
în adunarea generală constituantă, care se
unitari , ., ■’. . .................. . .1 3 .
va ţinea, ia finea , lunei Aprilie a. c. ; ,
baptişti . 3. . . . . . . . . . 1.
Societatea pentru valorisarea Apelul e subscris de următorul comitet deci Românii gr.-or.' cil cei gr.-cat. la un loc,
poamelor. executiv al „ Transilvaniei“ însoţire penthi dând acuşi cât celelalte confesiuni şi naţio­
valorisâreâ şi prelucrarea după sistemul ia- nalităţi împreună. (Numai cu 135 mai puţini.)
Mai mulţi domni fruntaşi din comitatul
bricelor a poamelor şi legumelor:
nostru,' in frunte cri fişpanul comitatului Hu­ De atunci, după însemnările matriculâre,
nedoarei conte Nicolae Bethlen, au hotărît Conte Nicolau Bethlen, preşedinte,- Ipăn numărul Românilor tm'a-dat deloc înapoi,“ci
să înfiinţ- zo o societate pe acţij despre care Andreics, Dr. Arpâd Apithy, Wilhelm Binder» încă a sporit, chiar şi numai ptiu prepon-
am pomenit pe scurt,, în • numărul trecut, pen­ -Baron Gabriel Josika, Eadislau Lazar, Ladislatî deranţa naşterilor faţă de moi ţi; e drept, că
tru vaiorisarea poamelor- de întâia calitate, şi Mara,. Ftidric Menking, Dr. Ioan Mihu, Baron , nu tare, dar’ tot au sporit: Românii gr,-or.
a prelucra în mod sistematic pe , cele mai cu 70 (avend 650 de naşteri faţă de 58Q
Alexiu Nopcsa, Alexandru Simon, ContelNi-
slabe, pentru-ca astfel pioducenţii de poame morţi). Ear’ prm ■imigrare, dela sate- şi d®
, colan Toroczk.iy.
se aibă câştig mai bun după ele. E lucru aiurea în oraş, atr sporit şi mai bine.
ştiut, se zice în apelul (care româneşte e Creşterea prin naşteri însă e isbitor de
tradus slăbuţ), că în părţile 'ardelene, cu mică: sub 1/3%v 'n vreme ce poporaţia vigu-
Tot pământul e mai vesel, toată lumea Străluceşte.
Î N G E R U L M O R Ţ I I
Glasuri dulci 'do păsărele de prin paltini-se coboară,.
- In cărţile sfinte- ale Egiptenilor '. este o . poveste, pe care
Freamăt tainic de pădure ramurile înfioară. .
Ovreii cei vechi au cetiţ-o şi şi-au însemnat-o în cărţile neamului lor.
Plopul alb din frunză bate, tremurând ca gene dragi,
Regele Solomon, înţeleptul, avea un stetnic bătrân, între­
Şi-i atât de-aromitoare boarea rumenelor fragi,. '
cut cu vîrsta. Intr’o zi, când sta Solomon de vorbă cn îngerul
Cu pt ivirea sfiicioasă, şi cii faţa ’mhujorată
Morţii, într’nn iatac al palatului, a intrat fără de veste sfetni­
Cătră Cadru-acum păşeşte mândra şi.frumoasa fată,
cul în odae. Când l’a văzut îngerul Morţii, s’a uitat lung la el; s’a
Vorbe multe n’au de-a spune,, căci privirea le vorbeşte ;
uitat cu mirare, a dat din cap şi s’a făcut nevăzut. Sfetnicul s’a
Cum se ’ntemplă totdeauna, unde dragostea domneşte.
speriat şi-a zis cătră Solomon: »Rege! Mi-e dragă vieaţa si ri’aşi
Chiar de-aceea D-voastră faceţi bine şi ghiciţi,
vreasc mor. N’ai văzut cum s’a uitat cu mirare la mine îngerul
Ce-’şi vor fi vorbit ei singuri, braţe ’n braţe, fericiţi- .
Morţii? El se miră că eu sunt aşa de bătrân şi tot mai trăesc.
Eu vă spun numai atâta, că boieri şi împăraţi
O se se întoarcă să mă iaU
Au fost de prin toată lumea, cu soroace adunaţi.
Solomon a rîs, dar’ sfetnicul a căzut în genunchi. » Mărite
Şi-au făcut o nuntă mare, nuntă mare 'împărătească,
-rege! Eu te-am slugit cu credinţă optzeci de ani, şi nu te-am ru­
Şi-a venit toată făptura de pe faţa pământească:
gat de nimic! T e rog acum, fă-’rni un bine! Lasă-mă se aleg din­
De prin frunze, de prin earbă, fel de fel de lighioane,
tre caii tăi din grajd pe cel mai iute şi mai alergător, ca să fug
Toate meşter îmbrăcate, cum se cade la cocoane.
de-ael. Să fug departe, departe, ca se nu rne afle îngerul Morţii
Soarele din fruntea.mesei, ’nchină pentru nuna mare,
când o veni să mă; ducă*.
Eară ea, bătrâna Lună, dete binecuvântare.
Şi-a zis Solomon: »Alege-’ţi calul, după plac. Dar’ eu gân­
Domnii cei mari şi ’mperaţii, se strîngeau voioşi de mâni
desc, că ori-unde vei fugi, tot nu vei scăpa de moarte!*
Şi-a ţinut nunta cea marc, două-sprece sepţământo
• •* Pe cel mai-.iute cal, dintre câţi îi avea regeleţ sfetnicul a ple­
Toată oastea cea vitează, face’ garda de onoare,
cat din oraş şi-a fugit spre pustie. Era dimineaţă când a plecat.
Şi se ’nchină la ’nţeleptul şi măritul rege? Sbare;
A trecut peste, dealuri şi văi, peste duri şi câmpii, şi la arneazi
Ear’ când domnii şi împăraţii, se sculară dela masă,
era la tnarginea pustiului cel fără de hotare. Şi ardea soarele ca
vGstăşimca ’nchină-ve.sei pentru-a Codrului Crăiasă!
un cuptor aprins prin pustiu, şi sfetnicul fugea înainte. Nu era