Page 6 - Bunul_Econom_1900_13
P. 6
Pag. 6 B U N U L ECONOM Nr. 13
rosului popor getman de pildă, creşte în caz de moarte, lucruri legate de forme foarte testamentul dâruitorilor că spre ce scop să
Germania cu 2 percente depline: de 4— 5 gingaşe, cari neţinându-să, să nimicesc atât fie folosiţi.
ori aşa tare! O fi şi la noi la sate proporţia de adesea testamentele. .
altfel, dar’ la oraşe, cum e şi aci, e totuşi In ţara Surilor acum se începe-
prea-prea. In tractul gr.-or. Zarand au fost anul iarna şi cu ea răsboiul mai aprig ca în vara
trecut 39.776 suflete române gr.-or., cu 464 ce se sfîrşeşte. Murind Joubert, care prin*
Cucuruz „lieyele prerii lor u. în mai multe ca în anul înaintaş; s’au încheiat firea sa reservată opria pe Buri dela paşi-
credinţaţi despre bunătatea lui, stăruim iarăşi 293 cununii, cu vre-r> po mai multe ca în mai pripiţi, a ajuns comandant suprem peste
asupra acestui soiţi nou de cucuruz, reco anul precedent şi — ■ afară de una — toate armatele bure, generalul Bota, care se zice
mandat şi în numărul nostru 11, fiind într’a- şi la sfânta biserică. Aşa reese din raportul a fi Român de pe la Năsăud, tost oficer în
devăr un cucuruz excelent şi care isbuteşte dlui protopop V. Dămian, cetit în sinodul 1881 în armata ţerii noastre, din care s’a*
de minune la noi. Se cultivă ca de obiceiu, protopopesc dela 24 Febr. v.. retras pentru-că făcuse prea multe datorii.
şi se coace deodată cil soiul îndatinat. Din Tatăl seu trăeşte încă în Iveşti (comit. Bis
i hectol. (ioo litre) ta lei dobândim aproape Şachul Persiei va veni în Iunie în Eu triţei) în etate de 73 ani. Bota a scris pe-
j ferdele (6o litre) grăunţe, aşadar îndoit ropa, cercetând şi Viena, undeva este la Cur urmă tatălui seu, româneşte, în Septemvrie
mai multe ca din cucuruzul nostru; 1 hectol. tea împărătească. 1897. El pare-că va părăsi tactica lui Joubert
grăunţe trage 73—-78 kg. şi va începe a ataca pe Englezi, nu numai
Comerciul Austro-Ungariei cu România
Acest fel de cucuruz, atât de spornic a se apera, cum se făcea pân’aci. Norocul,
a fost în anul 1898 următorul:
şi excelent în toată privinţa, vrecfhiceşte cea par’că ear’ le zunbeşte Burilor, deşi deplâng
Austro-Ungaria a adus din România în
mai călduroasă recomandare şi ar trebui răs grea pe perduţii lor capi Joubert, Cronje şi
anul 1898 mărfuri în valoare de 38.400 000
pândit la noi pretutindenea. Frereira (acesta mort 2— 3 zile după Joubert).
florini, adecă cu 19.7 milioane mai mult ca
Se vinde în cătăţimi de câte 1, 2. 3 etr.
în 1897. Ear’ din Austro-Ungaria m România
ferdele â 20 litre (na şi mai puţin!). Preţul: Banca Angliei a hot' rît să dea pentru
s’au trimis în 1898 mărfuri de 33 milioane
2 xj% Cor. de i ferdelă, grăunţe alese, prăsite anul trecut 5°/0 dividendă acţionarilor sei.
florini. Faţă anul 1897 un spor de 6.6 milioane.
în hotarul Sibiiului. La noi pare aceasta puţin. In Anglia însă,
Doritorii îl pot căpăta dela comitetul unde se dau banii cu 3 şi cu 2% , e mult
Luni în 2 Aprilie n. a fost ascultat de
Reuniunii noaste, unde avem depus şi mai a căpăta după ei 5°/0. Ca la noi 10— 12.
judele de instrucţie dela tribunalul din Cluj,
aducem la trebuinţă.
tinărul universitar dl loan Scurta, fiind pornit
Băncile săteşti în Bucovina. De vic-o
contra d-sale proces de presă pentru un' ar
Poporaţiunea României a crescut în cei 2 ani au început şi în Bucovina a să lăţi,
ticol şi o poesie publicate în »Tribuna« în
din urmă 10 ani în măsură mijlocie. Azi băncile săteşti sistem Ra:ffeisen. La sfârşitul
contra procurorului'..Lăzâr dela Alba-Iulia
România numără 5,912.520 suflete. anului trecut erau 27, dintre cari io româ
pentru nesocol iţele cuvinte ale acestuia asupra
neşti. Cum în Bucdvina avem numai o mână
numelui eroului nostru naţional Avram Iancu.
Terg de vite cu premii va avea loc în de Români, acuşi numai cât în marele nos
Procesul contra dlui Scurtu şi a »Tribunei«
Sibiiu la 28 Aprilie. 11 arangiază comisiunea tru comitat al Hunedoarei, —- apoi în acest
va avea loc în curând.
economică a Comitatului. Va împărţi mai punct chiar şi fraţii bucovineni ne-au întrecut..
multe premii în bani economilor cari vor Inimă mare în pieptul unui ţeran.
scoate în târg cele mai frumoase vite. Ţeranul din June (tractul Zarand) George Parlamentai francez a încheiat discuţia
asupra budgetului pe 1900. Discuţia s’a în
Davidj a zidit din al seu propriu o biserică |
0 nouă prelegere economică a avut loc parochiei sărace Potingani. Afară de mate ceput la 21 Nov. a tr. şi a ocupat 56 şedinţe
în Silişte_ Dumineca trecută. A preles dl rialul însuşi dat în natură, a cheltuit şi bani | pe care l-a umplut cu totul numai aceste
L A. de Preda, adv. şi vicepreşedinte al 1000 fl. cu zidirea. Frumoasă faptă. desbateri. In alţi ani să mai ţineau şi şedinţe-
Reuniunii agricole dela Sibiiu, despre culţi- de noapte ca să treacă odată budgetul prin.
va rea sparangelului şi a ciupercilor (din le- Averea administrată de Academia R o focul parlamentar de — vorbe.
gumârit), ascultat fiind de un număros pub mână din Bucureşti este deja aşa de fru
lic care a aplaudat pe prelegător. moasă (afară de marea donaţiune mai nouă Listele de alegători au fost corigate
Pe azi, Sâmbătă, e avisată o nouă pre ce i-s’a lăsat de 4 milioane), că-’i aduce zilele astea prin toate comunele. Ne-mai lăsân-
legere economică tot acolo şi tot prin dl anual un venit curat de 476.000 lei. Adevă du-să afară din ele alegătorii rămaşi în res
I. de Preda, tractând despre prea folositorul rat însă că Academia nu poate face cu aceşti tanţă cu darea, numărul alegătorilor a crescut
lucru al facerii testamentelor şi dăruirilor in bani ce vrea, cei mai mulţi fiind legaţi prin , în toate comunele cu zeci de inşi.
pom Cu umbră, nu era isvor cu apă, nu era te-ai uitat la mine cu mirare astă-dimineaţă? O societate comercială română vor se
om, nu era' pe-acolo urmă de vietate prin De ce te uiţi şi acum mirat, tu îngere, înfiinţeze fruntaşii comunei Armeniş (comite
năsip, nici pasere prin aer. Numai cer şr pă spune-’m i!« Caraş-Severin), Vor emite 400 acţiuni de
mânt, şi sfetnicul fugea înainte. In urmă, »Minunate sunt căile Domnului», răs câte 20 coroane.
spre seară, el a găsit o stâncă în mijlocul punse îngerul. Dumnezeu mi-a spus astă-di-
pustiului şi a stat acolo se se odichnească. mineaţă, să te aştept pe tine aci pe vremea Lăsăment de patru milioane Lei, (aproa pe
2 milioane fioreni). Bărbatul de mare inimă
Atâta drum făcuse, încât părea că a ajuns asta* Şi când te-am văzut astă-dimineaţă la
Tache Atlasţasiu din Bucureşti, răposând săp
la marginea pământului. Şi nu s’auzia nici palat, ro’ara mirat de porunca Domnului.
tămâna trecută, a lăsat averea sa de 4 mi
un sunet în aer, căci poate de când era Te-am văzut aşa de bătrân şi de slab, şi
lioane lei toată Academiei-Române, cu dorinţa
pustiul nimeni nu mai umblase pe-acolo. Şi ştiam că drumul până aici e aşa de departe,
ca şă se întreţină din ea, între altele, o şcoală
era singur el cu calul. încât nu ştiam cum va fi cu putinţă ca tu
primară de băeţi, cum şi o scoală de meserii,
Şi stând aşa sub stâncă, el şi-a ridicat să fii aici pe vremea asta! Şi mă mir şi agricultură sau comereiu. Eată un om bine
ochii în sus şi-a încremenit. Pe creştetul acum, că eşti aici!» cugetător la moarte si pe care neamul ro
stâncii stătea îngerul Morţii în haine albe şi Şi zise sfetnicul murind: »Dacă rămâ mânesc îl scrie în cartea de aur’a marilor
cu aripile întinse.. Şi era mirat şi îngerul şi neam acasă, de geaba m’ai fi aşteptat aici! sei binefăcători.
par’că nu-’i venia se creadă că vede pe Eu singur am alergat la m oarte.. Minunate
sfetnic acolo. si nepătrunse de oameni sunt căile tale, Paşi cuminţi. Ca Şi în alte ţeri naţionale,
Doamne!»
Tremurând, în, luptă cu moartea, zise aşa şi în România să fac sforţări pentru în-
sfetnicul: * Spune-’mi, îngere, spune-’mi de ce „A." G. Cosbuc. curagiarea şi ridicarea breslei meseriaşilor
