Page 7 - Bunul_Econom_1900_13

Nr. 13 B U N U L E CONOM Lig. '

pământeni. Zilele astea s’ă pus chiar pe masa P R E Ţ U L B U C A T E L O R Răspuns. Fiecare e dator a plăti
parlamentului un plan de lege ce va fi ne­ darea capului, dar’ numai într’un ioc.
greşit primit, şi care sună: In Budapesta. Dacă D-Ta nu eşti strigat la Petroşeni
«Pentru a se putea întrebuinţa si a cu »darea capului« ci numai la Orăştie,
Abia să poate însămna ceva îmbunătă­
avea de lucru meseriaşii romani din ţară, se apoi lucrul e în ordine, căci darea asta
va pune în vedere, Ia încheierile de contracte ţire a preţului bucatelor şi în marele târg de
la lucrările statului, judeţului si comunei, că bursă al Budapestei. se transpune de aici acolo şi se ţine
întreprinzătorii sunt datori, ca jumătate din La 2 April s’auv vândut; 40.000 măji samă de ea. De cumva te strigă şi
numărul lucrătorilor meseriaşi ce întrebuin­ aici şi acolo, apoi e greşeală. Nu eşti
metrice cu câte 5 bani mai scumpă maja ca
ţează, se fie Români din ţară, Industriaşii şi dator a o plăti, şi cere repararea ei.
comercianţii români se fie preferaţi înaintea în ziua precedentă
celor străini, la cumpărările de materiale de S’a vândut: întrebarea 10. La noi se întâmplă că
cari ar avea lipsă la construcţii». Grâu de Tisa (pe 3 luni) de 81.5 kl. cu 8'30
dacă doi tineri merg şi fac înştiinţarea (în­
■ » » » » 80 » » 8-20
Căssa de păstrare din Seliste. »■■ ■ » Bacica » » 77.5 » » 7 60 credinţarea) la matriculant că vreau se se
Una dintre băncile româneşti cele mai fericit căsătorească, şi după asta strică şi n’ajung
» ardelenesc » « 8 0 » » 7’25
întocmite, este negreşit Cassa de păstrare la încheerea căsătoriei, când myrg de spun
din Silişte. Se poate vedea asta an de an Secară maja metrică cu . . . . . . 6 35 că nu închee, matriculantul le cere 1 fl. E
■«din felul deosebit generos cum îşi împarte Ovăs (pe 3 luni) maja metrică cu . . 5 47 cq cale sâ plătească (i acest 1 fl.? -
această cassă venitul seu curat. In anul trecut
a avut verut de 18.893 coroane 48 bani, şi Răspuns. întrebarea nu e destul
eată cum l’a împărţit: de lămurită. In anumite feluri matricu­
20% membrilor ca dividende. Pe basa P o v e ţ e F e l u r i t e lantul poate cere ceva taxe pentru
aceasta fiecărui membiu, pentiu partea sa oarecari lucrări, scrisori, ce le-a făcut
fundamentală (200 cor.) capătă 37 cor. (Va­ Curăţitul covoarelor.
loarea unei părţi fundamentale e astăzi 691 şi dat celor interesaţi şi atunci e cu
Să toarnă într’o găleată în care avem dreptate, al tfel dacă nu le-a făcut nici
cor. 39 bani).
?o% fondului de reservă; ape rece, 30 gr. amoniac, muiem o perie un serviciu, nu le-a dat nici un docu­
moale in apa din găleată, o frecăm puţin pe
450/o pentru fondul de binefaceri, menit ment, n’are drept se le ceară vre-o
pentru scopuri filantropice,, şi anume.: 7917 coi'. o bucată de săpun, apoi tragem peste covor, plată, Scrie-ne peniru-ce anume a zis
Din cuota aceasta 1/r> parte, adecă 1583 cor. şi colorile îsi recapătă în curând starea lor
42 bani întră si sporeşte capitalul inatacabil cea dintru început. matriculantul se dee florenul, — şi
atunci îţi putem spune de-a fost ori
al fondului de binefaceri, care a ajuns astfel
la finea anului la suma de 36.159 cor. 14 bani. Curăţitul marmorei. nu în drept a-’l cere.
Menirea acestui fond este, a da din el îm­ Luaţi 2 părţi carbonat de sodă, una
prumuturi fă ră interese pentru scopuri de de piatră ponce şi una de var bine pulve-
binefacere-culturale. risat. Cerneţi prin o sită deasă şi faceţi o
Restul cuotei de 6333 cor. 65 bani să pastă cu apă. Frecaţi cu această pastă mar­ w
distribue în următorul mod: mora apoi spălaţi cu apă si săpun. Marmora
4O°/0, adecă 2533 cor. 46 bani fondului redevine curată şi lucioasă. întrecere de trenuri americane. Statul
pentiu facerea unui spital public..în. Silişte. a dorit sâ organiseze între Chigago şi Omana,
Suma acestui fond cu finea anului e 7358 cor. oraşe departe pe 497 kilometri, o postă re­
■6 banc Modul cel mai bun pentru stingerea pede, postă-fulger, cum s’ar zice. A făgăduit
20% , adecă 1266 cor. 73 bani fondului hoarnelor aprinse.
pentru înfiinţarea unei grădini cercuale de Dacă să întâmplă ca din diferite îm­ drept aceea 750.000 dolari ajutor anual ace­
altoi. Suma acestui tond cu finea anului a prejurări coşul sobei se ia foc, este de ajuns luia, care va deschide aeir o cale ferată cu
fost 3679 cor. 73 bani. a arunca în sobă peste tăciuni un pumn de cel mai repede tren. Douâ Societăţi s'au
20% , adecă .1266 cor. 73 bani dota- floare pucioasă. - : pus pe lucru şi pe întrecere. Linia a fost
ţiune fondului cercual al bisericii gr-or. din ......... *
zidită şi apoi societăţile fabricându-’şi cele
Seliste pentru susţinerea şcoalei. Cum poţi tăia sticla?
Restul de 20% , adecă 1266 cor. 73 bani mai desăvârşite locomotive şi vagoane, s’au
a rămas la disposiţia direcţiunii spre a fi Sticla se poate tăia cu o aţă de bum­ pus pe întrecute. O lună de zile deplină s’au
bac sulfurată, astfel:
folosiţi pentru alte ajutoare de natură filan­ întrecut zi de zi. Mergeau trenurile fugă ne­
tropică. Dacă e vorba, de a tăia o ţeavă, un bună: pe unde drumul era mai şes, fugeau
Cifrele înşirate vorbesc lămurit şi graiul gât, o butelie sau alte corpuri rotunde de
sticlă, atunci luăm o peatră de cremene, care şi câte 146 kilometri pe cias! (Trenurile noas­
lor numai laudă este la adresa vrednicei so­
are o dungă bine ascuţită, apoi se sgărie tre de persoane merg pe-a patra aşa).
cietăţi si a conducătorilor.
sticla de jur-împrejur partea unde se doreşte La fiecare staţiune să însemna acurat sosi­
a să tăia. In urmă să ia o aţă lungă sulfu­
Portul român Costanţa va fi legat cu rea şi plecarea trenurilor. A rămas învingă-
rată (ce o putem pregăti cu această materie
Constantinopolul prin un fir telegrafic dus procurată dela farmacie), se înfăşură de două- are societatea «Barlington-Compagny», ca
pe sub mare (cablu). Lucrările sunt aproape trei ori pe locul circular ce s’a însemnat. Sâ aceea care ducea mai repede şi mai. acurat
gata. dă foc aţei şi se lasă se ardă:' pe când sticla posta între cele două cetăţi şi la locurile
este bine încălzită, să toarnă repede apă rece dintre ele. Foile amerieahe scriu cu mare
pe partea încălzită şi îndată partea să des­
Pe masa verde a dietei s’a pus deja şi laudă despre aceste întreceri, că deşi goneau
face toarte bine ca şi când s’ar fi tăiat cu
la noi planul de lege pentru ştergerea tim­ o goană aproape descreerată, nu s’a întâm­
ioaifecile.
brelor pe câlindare st pe anunţurile prin toi. plat nici unui tren nici o nenorocire în tot
Dela 1 Iulie n. a. c. se vor şterge aceste tim­ timpul.
bre care mult au îngreunat şi răspândirea că- întrebări
lindarelor şi a reclamelor prin foi. şi". Intre două prietene.
— Dacă voiu muri înaintea ta, vei
Răspunsuri veni la înmormântarea mea?
ffl A p r i l i e 1* s’a dovedit sdevărat «prima — Oh! de sigur dragă... cu plăcere.
Aprilie» estan. In foarte multe locuri din ţară
a nins şi a plouat cu zăpadă şi peste tot întrebarea 9. Sunt născut în Qrăştie, Comitetul de redacţie:
timpul a recit, căzând termometrul sub O. şi am acolo casă şi moşie, dar’ locuesc în Preşedinte: I)r. Ioan Mihu.
De-atunci e tot cam noros şi rece şi pe aici, Petroseni .unde încă am avere, şi cei dela Membrii: D r. S t E rd elyi, lo a n M ih aiu
ear’ pe munţi e încă zăpadă multă. E temere Orâştie me strigă cu «darea capului». Sunt D a n iil D avid si C onstantin B aicu .
că va strica altoilor de curând altoite şi unor eu dator ori nu, a plăti acolo darea asta deşi
Proprietar - editor: Ioan .Mihaiu
plante mai gingaşe, ca luţernei, etc. capul meu nu este acolo?
«V. Tr. Redactor respons.: Ioan M oţa