Page 1 - Bunul_Econom_1900_14

Anul I Orăştie, i 14 Aprilie 1900 Nr. 14

A B O N A M E N T E : O R G A N U L I N S E R Ţ I U N I :
. l'c an 4 coroane (2 ft); jcmetue an 2 cor. (1 fl.) „R eu n iu n ii e c o n o m ic e în O ră ş tie " se socotesc după tarifă, cu p r e ţ u r i m o d e r a t e
IVtit u R o m â n i a 15 franci. A p a r e în fiecare S â m bătă , Abonamentele şi inserţiutiil? st' plătesc înainte

J fie bine mărit, uneori îndoit chiar. Pen- coaja uscată, cuibar a insectelor rele, de
D e l a R e u n i u n e
i tru a-’şi întemeia spusele, prelegâtorul crengi uscate, şi altele.
i arată îndeosebi folosul a trei unelte şi Ear’ prin o pildă, dl Baicu le face
A 7-a PRELEGERE ECONOMICĂ maşini agricole: grapa de jenate (de ascultătorilor înţeles până la pipăit fo­
lanţ) şi ghilânl de feitaţc, cari să plă­ losul pomăritului: Pe un petec de pă­
La 8 Aprilie n. (Dumineca tre­
tesc îndoit şi întreit în fiecare an din mânt cât odaia asta a şcoalei, zicedîn-
cută) trimişii Reuniunii noastre, au ţinut roada înmulţită-a• fenaţelor grăpate şi sul, pe care poate nu se face nimic, şi
a 7-a prelegere economică în comuna ghiluite cu ele, şi spune ■ că Reuniunea pe care nu capeţi nimic, pune 5—6
Tnrdas. Econ. din Orăştie şi-a adus ea însăşi altoi nobili. In 2—3 ani fiecare pom
>
Sosind nainte de orele 2 d. a., la o atare grapă şi un ghilău, şi le va da îţi aduce macar 3 fl. venit, 5—6 p omi
2 ore s’a început prelegerea în sala şi membrilor sei Turdâşeni săptămâna 15— 18 fl., ear’ mai târziu îţi va aduce
şcoalei române (şcoală susţinută, spre viitoare să lucreze vre-o 2 zile, ca să unul fiecare zeci de floreni! Eată că
lauda conducătorilor ca şi a poporului, vadă ce folos va fi după ele. Descrie petecul de pământ ce n’avca nici un
de amândouă confesiunile în buriăînţele- apoi rostul şi folosul -viaşinei de săme- preţ, îţi aduce acum, pus cu pomi buni,
gere). Erau de faţă câţi au încăput naty care e doar’ cea mai de lipsă între un venit cât o moşie mare dar’ fără
în scoală: vre-o 90 de terani fruntaşi, toate uneltele şi maşinile în fiecare co­ cap cultivată, — cum lc cam culti­
apoi dl notar lemn Roşu, cei trei preoţi mună, căci prin ea ar cruţa poporul văm noi..
locali d-nii T. Adam, 1. lăncii, I. Lupşor, aproape jumătate (şi asta e foarte mult!) Dl Baicu trece apoi dela acest ram
şi dl înv. /. Râd ut, — ear’ din partea din miile de ferdele de sămânţă, grâu, de bogăţie, la altul, spunând că n’avem
comitetului Reuniunii secretarul Ioan. cucuruz, secară, ovăs, trifoiu şi de toate, se ne oprim aci, ci se ne gândim în
Moţa, economul C. Baicu si cassarul pe care le asvârl cu mâna pe câmpuri tot chipul la înmulţirea venitelor, bună­
V. Orbonas.
y şi nu au roadă mai multă, ba nici atâta oară la cultivarea trifoiului si a luter-
Dl preot Adam a deschis aduna­ cât din cea pusă cu maşina, care jumă­ nei, şi Ie arată în fugă foloasele.
rea arătând scopul Reuniunii economice tate îţi aduce sămânţa acasă.
dela Orăştie şi scopul ieşirii trimişilor Sunt toate aceste isvoare de bo­ Prelegerile au plăcut poporului care
sei în comună. găţie, căi pe care umblând, ne vom s’a arătat mulţumitor pentru învăţătu­
ridica şi noi la bunăstare, că prea sun­ rile primite.
Secretarul I Moţa îi ţinut apoi Secretarul Moţa li-a mai spus cum
prelegere despre însemnătatea maşinilor tem rămaşi înapoi. prin Reuniune îşi pot procura seminţe
agricole. A arătat cum ştiinţa a biruit Fiind însă că maşinile acestea sunt de tot felul mai ieftine, maşini mai ief­
asupra credinţelor cutări şi cutări ale cam scumpe: stărue asupra întovărăşirii
mulţimii simple, dovedind că cutare economilor, ca să-’şi cumpere 10—20 tine, vite de soiu ales, etc. N’au oa­
lucru pe care aceste mulţimi ’l-au ţinut de inşi o maşină cutare, sau şi mai menii decât se voiască, se ne ceară sfa­
tul şi ajutorul, şi li se dă cu dragă
a fi peste puterea omenească (d. e. mulţi luându-’şi cât de multe din cele inimă. -
ferirea de fulgerul ceriului furios), nu mai de lipsă. Şi când le vor avea şi
sunt peste a lor putere, ci cu mijloace vor avea foloasele lor, vor vedea, că
descoperite de acea ştiinţă, pot fi câr­ nici o maşină agricolă, nu e scumpă, ci
muite, stricăciunea lor înlăturată sau tocmai foarte-foarte ieftină, şi mare ne­ A g r i c u l t u r ă
bunătatea lor folosită. Si stiinta cea norocire pentru noi că nu ni-’s deja pline C alen dar.
i
>
>
cu ochii ageri şi-a aruncat privirea şi satele de ele! Singuratici nu le putem,
asupra felului cum poporul neştiutor îşi dar’ prin însoţire, le putem avea pe uşor. Ară pâiTiăntul când e deplin sv6n-
lucrează pământul seu, şi a aflat şi aci tat. Se nu .fie nici prea moale, nici
prea tare, ci în gradul de mijloc al
mulţime de scăderi, atât la felul de lu- Economul Reuniunii, C. Baicu, a umczclei şi uscăciunei.
crare cât şi la uneltele cu care se lu­ preles arătând oamenilor un alt isvor Dacă sarneni cucuruzul cu maşina,
crează, şi nu ’şi-a dat pace până nu a bun de venit: pomâritul, şi înşirându-le samănă-'l îndată ce ai arat şi grăpat
descoperit cărările pe care umblând şi cu cunoştinţe scoase din propria expe­ locul, căci apucând se se uşte, nu
mai resare potrivit.
a făcut uneltele, de care folosindu-să, rienţă, bunătăţile ce le are economul La sămenatul cu maşina, grijeşte
economului să-’i fie mult-mult mai uşor bun după cultivarea cu grijă a pomilor se nu se astupe scocurile, pe cari cad
şi mai bine ca în trecut! Şi aşa avem şi după nobilitarea acelora; co'mbate boanele, căci atunci îţi remâne locul
azi învăţături până în cele mai mici credinţa greşită ce chiar în această co­ g°l-
Dacă nu ’ţ-ai grăpat fenaţele cres­
amănunte, despre cum se sarneni, se mună este, că la ei »nu se fac pomii«. cute cu muschiu, nu e târziu a le
cultivi şi să aduni şi să păstrezi cutare Nu se fac că nu ştiu se-’i aşeze dintru grăpa încă!
plantă, şi avem cele mai felurite unelte început şi nu-’i ştiu îngriji. Dă tot felul La fenaţele pline de muşinoaie
şi maşini pentru lucrarea câmpurilor, de îndrumări, dela altoirea şi resădi- aplică gilăul de fânaţe, sau în lipsa
arătoare şi nearătoare, — de cari fo- rea pomişorilor, la care trebue se fim I aceluia sapa şi lopata.
losindu-ne, să nu mai simţim aşa tare cu luare aminte în ce pământ îi punem, Samcnă demenţă de trifoiu în holde,
lipsa braţelor muncitoare, lipsa de lucră­ la formarea coroanei, la îngrijirea lor căci după secere iţi va prinde bine
ceva nutreţ pentru iarnă.
tori, şi . şi belşugul din pământuri să ne toamna şi primăvara curăţindu-’i de