Page 2 - Bunul_Econom_1900_14

Pag. 2 ________ B U N U L E C O N O M Nr, 14

Napii de nutreţ. cât numai să poate frunzele să nu le 1 e lucru greu (dar’ nici uşor) să ne în­
(Urmare).
rupem până la cules. ■ tocmim grădini frumoase cu pomi: Greu
Napii de nutreţ sunt, cum am zis,. > Culesul să începe pe la jumeta- nu e, că nu se recere nu ştiu ce învă­
de ■ mai multe soiuri, şi să deosebea; tea lui Septemvrie, şi anume scoţând: ţătură. Uşor nju e, pentru-că trebue să
după coloare, mărime şi formă. Sunt în fiecare zi aţâţa napi, încât frunzele ne desbăierăm de lenea şi nepăsarea
napi cu miezul roşu, galbin, alb şi sur; lor, înainte de a să usca, să le putem din vechime faţă de grădinile noastre.
unii au formă , rotundă, alţii lungăreaţă, , întrebuinţa, ca nutreţ pentru animale. In comuna noastră Cugir sunt câţiva
alţii ovală (forma oului) şi alţii cilin­ Frunzele să taie, fiind încă napii la lo­ proprietari, cari câştigă din grădinile km
drică. Mărimea unora e de minune. cul lor în pământ, şi numai după aceea în anii buni, sute de floreni pe poame;

Napii se mai deosebesc şi după se scot şi ei, cu ajutorul unei furci vin neguţători dela Viena de le culeg
forma frunzelor şi după modul de creş­ sdravene de fer. Această lucrare să şi le duc!
tere. Unii cresc în pământ, alţii numai mai poate săvîrşi trăgând ţărîna de pe Interesant e. un surdo-mut, pe care
pe jumătate şi alţii numai a treia parte lângă rânduri, apoi scoţându-’i cu mâna. nu l’a putut nimenea* învăţa tractarea
în pământ. Cei dintâi să samănă în pă­ Napii de sg mintă să păstrează pomilor, şi care totuşi şi-a umplut gră­
mânt cu pătura roditoare afundă, ceia- peste earnă in pivniţă. Cei vătămaţi dina de pomi aleşi şi-’i aduce parale
lalţi în locurile cu pătura roditoare mai trebue aleşi, pentru-că putreziciunea să frumoase, pe care nu le-ar putea câştiga
subţire. poate răspândi la sute- şi mii în decur­ cu — cerşitul, la care s’ar fi dedat al­
Soiurile mai de frunte sunt: na­ sul iernii. tul în locul lui.
pul Mamouth, de Obendorf, cel uriaş, Cine n’are pivniţă, sau are mulţi
Dar’ sunt şi mulţi, neînvăţaţi şi în­
cel de Eckcndorf, Corn-de-bou, ş„ a. . napi cari nu i-ar încăpea în pivniţă,
văţaţi, cari nu ştiu preţui pomii. Eu de
Napul Mamouth e lung, roşu şi găteşte undeva la îndemână în apropie­
când mă ocup cu pomăritul, am cinstit
alb, creşte jumetate de-asupra pămân­ rea grajdului un pâtul pe seama lor.
şi sădit sute de altoi pe la oameni, dar’
tului şi e .unul din cei mai mari. Anume napii să aşează în forma unui
cele mai multe au ajuns roase de oi,
Cel de Obendorf ufe miezul gal­ mormânt.
de capre, ori rupte de vite.
bin şi roşu. Dă roade îmbelşugate şi In această stare ei să acoper cu
Grădina menită' pentru pomi mai
un nutreţ din cele mai bune. paie şi pe urmă cu un strat de pă­
întâiu trebue să fie bine închisă şi sg
Napul uriaş e 'lung, galbin sau mânt de 20 cm. Pământul ce să aruncă
nu se ţină animale în ea. Dacă totuşi
roşu la coaje şi la miez. Creşte afară peste napi să scoate din şanţurile ce
peste iarnă am fi siliţi să dăm d. e.
■din pământ. trebue făcute în giurul grămezii. In
mâncare la oi în ea, atunci aitoile ire-
Cel de Eckendorf are forma ci­ ajunul iernii, peste' stratul de pământ
buesc închise, aşa ca sg nu le poală
lindrică, miez roşu şi galbin. E din cele cu care i-am coperit mai punem un
atinge. :
mai bune soiuri. strat de pământ îndoit şi chiar întreit
Românii noştri de pe sate au mari
Napul Corn-de-bou partea ceaJ mal gros. Peste tot, napii trebue scu­
grădini pe lângă casele lor şi mai au
mai mare creşte afară din pământ. E tiţi de ger şi de putrejune.
.sucit în forma cornului. Se ţine foarte Pe un hectar să fac 240-—500 pe câmp grădini pântru fân, în cari gă­
bine peste iarnă şi nu-’i pasă de bu­ măji metrice de napi, şi 40—90 măji seşti pomi pădureţi; Unde se află aşa,
ruieni, are însă un cusur: acela că cu metrice de frunze, (pe jugăr cam ju­ apoi cuminte e, ca în grădinile de lângă
prilejul lucrului şi umblării printre ei, mătate atâta) casă să se pună soiuri văratice de pomi
se rup cu mare înlesnire. R omul S imu. nobili şi de toamnă, ear’ în cele de pe
După-ce napii, sămănaţi cum am câmp soiuri de iarnă. Poame de vară
arătat în numărul trecut, au râsârit, ne P O M Ă R I T şi toamnă mai puţine, numai cât să fie
dau lucru multicel, care însă ne va fi deajuns pentru casă, ear’ de iarnă cât
cu belşug răsplătit prin folosul ce-’l C alen dar. de că acelea bine se plătesc!
vom avea dela vacile de lapte hrănite Urmează cu altoitul, căci e tim­ Cine are loc mult şi e aproape de
pul' potrivit.
cu ei. oare-care oraş, apoi şi cu poamele de
Pădureţii mai subţiri, altoeşte-i prin
Indată-ce napii au răsărit, pămân­ copulare (împreunare), pe cei mai . vară poate face câştig, doară mai bun
groşi, în crepătuiă sau în »piciorul
tul de printre rânduri trebue săpat decât cu cele de iarnă. In privinţa
caprei».
{săpatul întâia-oară). Dacă pământul Fereşte-te a altoi; pomii de tot aceasta satele săseşti din jurul Sibiiului
a prins scoarţă şi împedecâ răsărirea, groşi în scoarţă, căci dupâ-ce se în­ stau pe o treaptă foarte înaintată. In
greunează aitoile, odată le rupe vântul
aceea trebue ruptă cu grapa. Cisnădie se produc cele mai bune ci­
Invaţă-te a altoi prin oculare, căci
Când firele de napi au grosimea aceasta se poate face în decursul reşe din ţeara noastră şi îşi au şi nu­
verei întregi.
penei de gâscă, mergem să-’i rărim, mele de «Cireşe de Cisnădia», — sunt
Dacă mu ’ţi-ai luat surcei nobili de
lăsând firele cele mai puternice, în de­ altoit până la sfârşitul lui Februar, mari, negre, cărnoase şi de un gust
părtare cam de 30 cm. unele de altele. poţi se-’i iai şi acum, dar cât îi iai foarte plăcut. Acelea sunt foarte cău­
din pom să-’i şi âltueşti.
După rărit urmează săpatul de a doua- tate şi se transpoartă la Pesta, Viena,
oară, şi la 2 săptămâni cel de a treia- O vorbă ca o sută. ba ajung şi prin Anglia. Grădinile Sa­
oară; cu prilegiul din urmă să trage O grădină cu pomi numai acela o şilor atât cele de acasă cât' şi cele din
şi ceva ţărînă în jurul napilor. ştie bine preţui, care singur şi-o face câmp sunt pline cu pomi nobili, altoiţi,
Ruperea frunzelor este totdeauna sau ştie cum se face şi cunoaşte folo­ printre cari se cultivă şi legume.
n paguba rădăcinilor. De aceea pe sul ei. Dacă avem locuri potrivite nu Sunt şi sate româneşti, în cari po-