Page 3 - Bunul_Econom_1900_14
P. 3
Nr. 14 BUNUL ECONOM Pag. 3
măritul raţional a ajuns într’o stare în Privitor la dreptul de adunare, de să aşteptăm mai departe, ci să ţinem
floritoare. Locul prim îl ocupă Săliştea întrunire, dătătoare de măsură sunt 2 adunarea, în toată-srenduiala.
•cu satele din prejur, de unde aproape ordinaţiuni ministeriale, şi anume una. După-ce odată avem tovărăşia în
în fiecare an se face mare negoţ ro dela anul 1848 sub Nr. 216 şi alta fiinţată şi statutele aprobate de minis
mânesc cu poame. Poamele lor în dela 1868 sub Nr. 128. Aceste ordi tru, apoi când mai ţinem adunări ge
preponderanţă sunt merele pătulcy cu naţiuni prescriu următoarele: nerale ordinare (cari să ţin an de an
noscute până astăzi de cele mai bune 1. Pentru ori-ce scop, neoprit pentru a da samă membrilor despre
şi mai preţioase poame de iarnă. Peste de lege sau de ordinaţiuni care supli mersul însoţirii în anul încheiat), ori
tot Românii din comitatul Sibiiului şi nesc legea, să pot ţinea adunări adunări extraordinare, dacă aceste
Făgăraşului au cam înţeles folosul, po publice. adunări le ţinem in localul tovă-
9
milor, că la mulţi economi găseşti stra • 2. Să cere ca conchemătorii sau răsiei, nu mai trebue înştiinţate
turi anume cu pomişori altoiţi, aşa ca arangiatorii adunărilor publice să în oficiolatului. Dacă însă ţinem adu
o şcoală mică de pomi, unde îi cresc ştiinţeze ţinerea adunării cu cel puţin nările în alt loc (nu în localul tovără
ca să aibe de sădit în grădinile cele 24 ore mai înainte, pe s^te la pre şiei) atunci trebuesc totdeauna în
mari. torul (fisolgăbirău), în oraşe lâ căpi ştiinţate.
Mai rău stăm cu pomăritul în co tanul oraşului. V. C. Os VADĂ
mitatul Hunedoarei, prin Munţii-Apuseni 3. înştiinţarea se poate face cu
şi pe Câmpia Ardealului, Aş putea în graiul viu, dar’ oficiolatul are drept să
E c o n o m i a V i t e l o r
şira sute de sate unde nici la şcoală o ceară şi în scris, subscrisă cu mâna
vre-o grădină de ceva treabă nu afli proprie de conchemători. C alen dar
deşi sunt rînduite prin lege şi sunt vi-
4. Adunări neînştiinţate pot fi Nu trece vitele d ntr’odată dela
sitate de 2-ori pe an de anumiţi »in- mâncarea de fen, la iarbă, căci uşor
împrăştiate şi cu puterea armată de
spectori de grădini«, asemenea puşi prin se pot îmbolnăvi!
oficiolatele locale. Dacă începi a nutri vitele cu trifoiu,
lege. Ar fi chemarea primăriilor co dâ-h-’l la început amestecat cu pac.
5. Pentru adunări publice nu tre
munale şi a comitetelor parochiale ca Când lucii cu vitele, cel mai mult
ime îngăduinţă, oficiul competent are nutreţ li-’l dă sara, căci atunci au
senate şcolate, se iee în mână causa
să iee numai la cunoştinţă ţinerea timp mai mult ca se mănânce şi să
grădinilor comunale şi şcolare de pomi, rumege.
adunării.
şi jertfind ceva pentru ele, se forţeze Când lucri mult cu ele, dă vitelor
6. In multe locuri să cere ca la şi grăunţe, ca se nu slăbească
niţel lucrul, şi ar vedea că Ia frumoase La ameazi când nu lucri, lasă vi
înştiinţare să se alăture şi programa
urmări s’ar ajunge în’câţiva ani! tele să odichnească câte două ore.
adunării. Ca să se încunjure neplăce
Până-ce asta nu se face, de o îna
rile, e bine să se alăture dar’ şi pro
intare în ale pomâritului abia poate fi
grama adunării. Despre alegerea vitelor.
vorbă, şi sfaturile date în „Bunul Eco-
7. Oficiolatul numai atunci are De ce n’am avut oare noi Românii
nom“ vor fi mai mult mazăre în părete !
dreptul să oprească ţinerea adunării, pân’acum mari câştiguri nici din ţinerea
-Şi aci ar avea şi foile noastre româ
dacă aceea „primejdueşte ordinea sau vitelor? Pentru-că la noi de o cultură
neşti o datorinţă! Să ceară cărturarilor
siguranţa publicâ“. In contra opreliştei raţională (după ştiinţă) în economia de
de prin sate samă despre starea gră
să poate recura chiar şi telegrafic la vite, nu putem vorbi.
dinilor de pomi dela ei, şi se deschidă
ministrul de interne. Tot ce am făcut, e vre-o îmbună
o interesantă discuţiune în acest ram
8. La fiecare adunare, oficiolatu- tăţire mai mult după auzite, văzute şi
de economie, în care pe cei harnici
lui îi stă în drept se trimită pe răspun nimerite, şi nu după o chibzuire fundată
se-’i laude după merit, ear’ pe slabi
derea proprie, un. comisar oficial. Acest pe o păţanie proprie îndelungată. Pen
să-’i desmorţim, doar’ o pornesc spre
comisar însă direct nu se poate ames tru a putea ajunge şi noi la o cultură
mai bine!
teca în desbaterile adunării. Dacă are adevărată a vitelor ne mai trebueşte
I o a n M u n t e a n
ceva de spus, are să o facă aceasta carte şi mai multă rîvnă. Despre multe
înv. dir.
prin mijlocirea conchemătorului adu ar fi de vorbit aci, dar’ deocamdată ne
nării. vom mărgini la îndreptările mai de lipsă,
Ţinend seamă de toate aceste, cari bine pricepute, pot aduce mare fo
Î n s o ţ ir i, T o v ă r ăşii
avem să purcedem în chipul următor: los poporului econom.
Magazine de bucate. Intâiu de toate înştiinţăm ţinerea încercările folosite până azi pentru
tUrmare). adunării la oficiul competent. In scripta îmbunătăţirea şi cultura vitelor sunt:
Adunarea generală de alcătuire. de înştiinţare avem să spunem scurt alegerea, împărecherea, încrucişarea, îm
La noi în ţară până azi stăm reu scopttl întrunirii, timpul şi locul unde prospătarea sângelui, nutriţiunea şi al
cu dreptul de întrunire, întocmai ca şi să va ţinea. Şi apoi programa adunării, tele. Şi mulţumită acestor încercări, po
cu dreptul de întovărăşire (înţelegem, însoţirea aceasta să subscrie cu mâna poarele culte au ajuns să aibă azi vite
nu ca însoţire de câştig — comer proprie de cătră conchemătorii adunării. anume pentru lapte, anume pentru
cială), ,căci nici unul nici altul nu e Dacă oficiolatul nu ne dă răspuns carne, anume pentru muncă, şi altele.
hotărît prin lege. Până azi numai ordi- la înştiinţare, cu toate-că noi am tă Ca întâie cerinţă pentru îmbunătă
naţiuni ministeriale se ocupă cu aceste cut-o la timpul cuvenit, cu cel puţin ţirea soiului vitelor este socotită alege
drepturi de căpetenie. 24 ore înainte, atunci noi nu trebue rea vitelor de prăsilă.
