Page 5 - Bunul_Econom_1900_14
P. 5
Nr. 14 BUNUL ECO NOM Pag. 5
Istoria poporului român dela noi, din ţionale. Costă uri’băgatei, o coroarîă, ŞÎ ai
Ş t i r i d e ~t o t f e e u l
toate punctele de vedere, pe cea din urmă făcut cel mai potrivit cadou, pe care iin Ro
miie de ani, voeşte se O aibă Academia Ro mân poate să-l- facă unei Românce sau a!tet
Timpul e şi pe aici ploios deMai ţi în
mână din Bncureşth A hotărit c» in 1905 să persoane iubite. Dosuri de'acestea să capătă
coace. Din Ungaria vin ştiri că multe rîuri
due premiul de 5000 Lei - din fundaţiunea la »Asociaţiune* în Sibiiu şi la toate băncile
.ameninţă >u eşiri -din al vi i, in urma ploilor şi «Adamachi* aceluia care va scrie urai bine şi librăriile- • româneşti, şi costă mimai o co
topirii zăpezii. In România se chiar plâng de
o lucrare despic: roană unul.
,prea multă ploaie şi eşiri de ape.
«Poporul -român din’ Transilvania ,si
Ţeara-Ungmcască dela veacul al 9-lea până România a trimis pentru a fi expuse la
M. Sa împăratul şi Regeb nostru
în zilele noastre. Dezvoltări a lui naţională, marea exposiţic din Paris, ce să deschide azi
iPranoiso Iosif va cerceta în Maiu pe Imj fi
culturală,-economică, şi socială etc.« în 1/14 Aprilie; 2146 obiecte, din educaţie
lat u! Get maniei ia Berlin, in zna când prin şi învăţământ, artă, mecanică, inginerie, agri
Ar fi o lucrare de mare merit, numai
ţul moştenitor de coroană al Germaniei va fi cultură, grădinărit, păduri, vânat, pescuit,
declarat si serbâtoiit ca mnjorean. de s’ar putea afl i cine s’o pregătească cu hrană, mine, fire, ţesături, industrie, armată
toată ten cinici;1. .
Visita aceasta e zisă de cei din înaltele şi altele, împărţite toate în 18 grupuri după
■ cercuri a fi numai o întoarcere a visitei ce , între doi ce so ceartă, al treilea să firea şi. însemnătatea lor. Lucrurile, cari înfă
«împăratul Germaniei a tăcut M. S. împăra bucură. In urma neînţeh gei ii de vamă între ţişează starea ţârii în aceste privinţe azi şi în
tului nostru când.cit moartea M. S. împără Austria şi Ungaria, primarul oraşului V;ena, trecut, arătând până la ce înălţime s’a putut
tesei. Dar’ ochii politicilor nu se mulţumesc Dr. Eueger, a făcut rendueală ca pe viitor avânta în unele şi altele, — au fost trimise
cu atâta, ei ţin că visita are şi o ■ mare lă oraşul se-’şi aducă carne de vită, tăiată gata, ne rând, dela Februarie încoace, . în 53 de
ture politică. Ea ar fi un prilegiu înalţilor. din marele abatoriu (belitoare) din laşi, în vagoane, trăgând toate la olaltă 278.747
Domnitori de a schimba păreri asupra întâm România. România de când, nainte cu ani de kilograme. ,
plărilor mai noue din lumea slavă: a pregă zile, a gătit acest abatoriUj 'şi-a pregătit si
tirilor cc Rusia le face de a-’şi pune piciorul vagoane anume întocmite pentru dusul de l*e Jduţ/lesi cât qu-’i bat Burii, îi bate,
în B lcani, prin Bulgaria si Muntenegru, între carne în străinătate, vagoane în cari carnea în Africa-de-sud, D-zeu. Ei se întind peste o
care se vorbeşte că arc gând să împartă Ma stă proaspetă- şi curată, ca la tăiere. In 3 lume întreagă ca se sugrume în aşa depăr
cedonia. Asta ar fi un mare pas spre îm Aprilie a pornit întâiul şir de vagoane pentru tări, libertatea unui popor, a-’i cuprinde ţara
plinirea visului rus sc de-a avea în Balcani, Vienn. Vor urma încă. Un medic vienez plină de bogăţii naturale. Dar’ ’i-au bătut
din jos de împărăţia noastră şi de România, supraveghiază, cu cei români, tăiarea şi în Burii des, îi bat şi acum în micile lupte unde
un mare şi puternic stat slav, alcătuit din cărcarea cărnii. dau peste trupe de Englezi, mai ales înse
Bulgaria, Muntenegru, Serbia, care apoi se pare că ’şi-a întors D-zeu urgia asupra lor:
Stee ca o stâncă greu ameninţătoare în coas Cununie. D-şoara Rafila Cu tea n din trupele engleze din Oranje sufer cumplit: ele
tele împărăţiei noastre, celei bogate în Slavi, j Oarda-de-jos si dl Iulian T. Uveges din Se- i au plecat în vară şi cu haine de vară, şi
pentru cari încă va urma apoi întrevenire i beşul-săsesc î i serbează cununia lor Dumi acum a dat iarna peste ele şi îi tot regimentul
mai pipăită... Nori mici la vedere, prevestesc necă în 29 Aprilie n. la 4 ore d. a. in bi ci-că-'s bolnavi câte 200 de ficiori, mai ales
ade ea■ furtuni .mari. 'Luarea portului bulgar serica gr.-or. din Oatda-inferioai ă. în aprinderi de plămâni, ear’ caii nu pot su
Burgas în «arendă* de Rusia, apoi cererea Le doi im fericire! feri clima, şi se bolnăvesc şi mor şi ei leasă.
alof 200 de Ruşi din Dobrogea trimisă Ţa Şi astfel generalul’ Roberts, deşi are în Africa
rului ca se le dee ajutor contra stăpânirii Cel mai potrivit cadou. Suntem în trupe mai multe decât numerul .tuturor băr
române, par a fi alari notiraşt otrăviţi pe preajma unui praznic mare. Vin Pastile. Fie baţilor din cele doue republici africane, nu
ceriul poliLicei mari, cari şi dacă nu trag în care dintre noi va avea pe cineva, căruia ar se poate mişca deloc. Burii ’i-au mai prins
dată după ei furtuni, pot fi vestitori nemin- dori se-i facă de sărbători'ceva cadou. Pen- şi iin tren cu hrană şi muniţii, ca Ia 200 cară*
cinoşi ale acelora, mai cinând ori mai târziu. tru-ca se fii sigur, că cadoul îţi va fi binepri- ear’ oraşului Blemtontein în care-’s adunaţi
mit: fă_ cadou losuri de; aleXoteriei Casei nă- \j cu grosul trupelor şi care îşi căpăta apa cea
^ mmmmmmmmm
suflarea românească, — anume „Istoria pen din România. Şi dacă nu pe larg,. trebue să Se nădăjduim înse, că „Asociaţiunca transil
tru începutul. Românilor*' de marele : învăţat cunoaştem cel puţin- faptele lui Mthaiu-Vi- v a n ă care şi ea este a poporului şi care
al neamului nostru, Petru ■-Maior. Cartea asta teazul, sub care Ardealul, după vitejasca luptă are bani de cheltueală pentru multe şi de
ne luminează asupra descălecării părinţilor dată ia Şelimbăr m anul 1599 ajunsese ţară toate, vor găsi calea de a se îngriji, ca
noştri de pe vremuri; cum au venit în aceste românească. Vom şti astfel, că fost-am în poporul se ajungă cât mai curând în pro
părţi; câte au fost neamurile cu cari au dat mai multe noduri una cu fraţii noştri; vom prietatea unor cărţi bune, cari sc zugrăvească
piept, şi cari toate s'au isbit de noi ca de-o şti, că Domnitorii români cu mână puternică aceste vremuri de mărire.
neperitoare stâncă. Cetindu-o, d< trinitatea de au luptat împotriva horclelor păgâne, turceşti
Dintre faptele mai noue ale fraţilor din
Român a fiecăruia se va ridica, încât cu fală si tartare şi au scăpat astfel de perire dom România va trebui se cunoaştem falnicul res-
va putea spune, cine este el, ce-a făcut în nia, crucei, steagul creştinismului.'
boiu de neatîrnare, cu numele atât de
cursul veacurilor şi care este rostul lui în Vom sări apoi peste câteva feţe şi ne glorioase pentru neamul nostru: Griviţa şi
viitor, — căci această carte este anume scrisă vom opri la istoria deşteptării noastre naţio Plevna, cari au sdrobit pe vecie jugul tur
„ca vezend Românii din ce viţa strălucită nale. Martirii din 1784, martirii din 1848 şi cesc şi poporului român i-a reînviiat vestea
sunt prăsiţi, toţi se. se îndemne strămoşilor în sfirş't chiar .şi cei din 1894, — eată băr
de popor viteaz. Pentru acestea avem doue
lor întru omenie şi ’n bitUăcuviiiiţă a le. urnia.'**) baţii de numele cărora sc leagă jalnice clar cărţi ieşite fa iveală mai zilele aceste. Sunt
Dc-aci apoi trebue. se aruncăm o pri fiumoase vremuri, măreţe dar’ groaznice su- scrise pe înţelesul tuturor de iubitul nostru
.
’
vire asupra istoriei fraţilor- noştri mai mari ferinţe şi eroice fapte, pe cari trebue se le poet Geurge Coşhuc şi se numesc «Resboiul
cunoaştem din fir-a-per. pentru Independenţă« şi «Istoria unei co
■*) Dcla anul 1812 încoace cartea-asta: a. fost
Adevărat, că pentru cunoaşterea acestor roane de oţel». Eu socot că aceste doue
în mâi multe rînduri tipărită, dar’ în tipariul mai
vechiu e mai. greu de găsit şi de cumpărat.' S’a ti- martiri, ale căror fapte ar trebui se stea vii cărţi sunt de o însemnătate atât de mare pen
I ăii; îpsS şi la anul tSs’H de cătră societatea „Petru în amintirea' noastră, nu avem tocmai cărţi tru popor, încât le putem zice «Testamentul
.Maior" din Budapesta. Acolo stau .acum cărţile gră- potrivite pentru popor, căci cei chemaţi spre nou« al B bliei noastre naţionale, precum car
mac’â, fără a se vinde decât doar’ câte una ia an.
scrierea unor asemenea cărţi, tiu s’au gândit tea lui Petru Maior, despre care am vorbit
Cu un preţ foarte m c ori-ce Român, care ţine şe-’şi
la aceea, că poporul este cel dintâi, pentru la început, poate ti numită «Testamentul
cunoască istoria falnicului seu.trecut, ’şi-Q poate cum
păra dcla această societate,— la,ceea Ce îî îndemnăm, -j care trebue se se scrie istoria vremurilor mari. vechili» al ei.
