Page 6 - Bunul_Econom_1900_14
P. 6
Pag. 6 BUNUL ECONOM _______ _______________ ; ■: Nr, 14
bună de beut adusă pe ţevi din depărtării, fiere sălbatece atinse de pîrleala focului şi de ductor şi plăteşte numai deosebirea de preţ.
dela munţi, ’i-au tăiat ţevile aducătoare de care nimeni nu cuteza să se apropie spre a Peste preţ nu are a plăti nimic.
apă bună, aşa că între altele Englezii le slobozi, de teamă că vor sări si sfâşia mul
trebue să bee şi să se bolnăvească şi de apa ţimea de oameni adunaţi.' Au fost lăsate să Gâzi Osman Paşa, viteazul dela Pievna,
care cu atâta greutate a putut fi răpus de
rea ce o pot scoate din oraş din fântâni. ardă toate de vii între urlete cumplite.
maiile armate rusească şi românească, a mu
Englezii sunt năcăjiţi rău şi desnădăjduiţi. rit acum, şl ministrul de răsboiu ai României
— Din Pretoria, se scrie „ Mcssageriului Trei molizi prigoniţi de gendarmi! Din a trimis comandantului armatelor turceşti o
mândrul şi istoricul Zarand se trimite ştire
de Paris": Ţurnătoarea de bani din Pretoria telegramă de condolare la moartea viteazului
acuşi ne mai înţeleasă de- minte: O femee
(capitala republicei Transvaal) este în plină Osman Paşa, în numele armatei române, în-
română oare-care, a sădit lângă mormântul
lucrare. In Februarie s’a bătut peste 150.000 che:ndu-o cu cuvintele:
eroului Avram Iancu trei pomişori de molizi.
Krugeri de aur. In Martie producţiunea se »Armata română... trimite memoriei vi
Şi cei trei pomişori n’au fost lăsaţi să prindă
crede a fi de 250.000 bucăţi cel puţin. După
rădăcini şi se crească, ci au fost smulşi de teazului şi ilustrului ( seu adversar, un semn
cum se vede banii nu lipsesc Transvaalului de admirare şi măreaţă amintire"!*
acolo de gendarmi şi nimiciţi 1 Asta pentru-
şi nici alimentele (hrană), că recolta a fost
că ei ci-că ar fi adus aminte de închinăciunea
splendidă anul acesta. Ziua de ig Iulie v. a acestui an cs'e,
celor trei tineri universitari români, cari au
»Cât despre muniţiuni, se fabrică cătă- în care se crede că vechiul calendar iulian
fost pedepsiţi pentru încriminarea mormântu
ţirni mari la lohannesbourg şi Ia Modderfon- s’ar putea unt cu cel gregorian, scriindu-se
lui eroului.
tain (fabrică de dinamită) aşa In cât Tfans- acea zi cu „/ August“ şi n’ar face nici o greu
vaalul are toate mijloacele pentru a putea tate nici socotelilor bisericeşti nici civile In
Dl Mana sie Iar, paroch în Toltia-mare
prelungi resboiul nesfîrşit, cu toate silinţele dieta română va veni în curând în desbatere
a suferit zilele astea o grea durere, încetân-
ce-’şi dau amicii păcei de a pune capăt aces planul de lege care cere această trecere de
du-’i din yieaţă soţia iubită şi lăsându-’l în
tei lupte crude*. văduvie in floarea vieţii. Trimitem condo-, scriere a zilei şi în vieaţa civilă şi biseri
lenţe sincere. cească a României.
0 mare biruinţă a ştiinţei asupra pute
rilor naturei sunt şi aşa numitele „staţiuni Representaţie teatrală. „Reuniunea me
Inimă curată şi iubitoare de biserică şi
de bombardare şi risipire a norilor“. Se seriaşilor români din Orăştie“ invită la
neam bate în pieptul dini advocat român din
aşează nişte tunuri puternice la anumite lo Representaţia teatrală ce se va ţinea în 2B
Câmpeni Dr. Zosim Chirtop. Abia este vr’o
curi, şi in ajun de furună se trag din ele Aprilie n a. c. (a doua zi de Paşti) în sala
societate culturală şi naţională pe altarul că
puşcături asupra norilor grei de pe cer, şi reia să nu-’.şi fi aşezat cu belşug obolul seu otelului „ Transsylvania,‘ din loc, începutul la
asta ajută de se risipesc norii nainte de-a fi 8 ore scara. Venitul curat este destinat fon
şi abia se iveşte pnlegiu, de bucurie ori de
ajuns să se descarce pe păment. In ftalia | dului Reuniunii. Preţul întrăni: O loje 2 fi.
durere, pe care să-’l folosaşcâ pentru a-’şi
sunt aproape 2000 de a tari staţiuni. In Ame 50 cr., Loc I. 80 cr., Loc II 60 cr., Loc III.
arăta frumoasele însuşiri ale inimii.
rica şi mai multe. In Austria acum fac por 50 cr, Parter re 30 cr., Galerie 40 cr. Bilete
Acum că D-zeu Ta încercat să-’si peardă
nea lă să înfiinţeze atari risipitoare de nori, de Intrare se capătă în prăvălia dlui S. Cor-
pe prea iubitul fiiu Viorel, vrednicul tată,
cetăţi de luptă contra lor. Ci-că ar Costa una vin jun. şi seara la casă. Suprasolviri şe pri
Român , şi creştin, a trimis în numele seu şi
numai ca la 360 coroane şi apără de furtuni mesc cu mulţumită şi se vor cui ta pe cale-
al soţiei sale, drept cunună: neperitoare pe
şi grindini 100 hectare. ziaristică.
scumpul sicriu al fiuţulni lor, 100 fi. (200 cor.)
Ceva înfiorător s’a întâmplat de curând pentru fondul mesei studenţilor săraci dela Pluguri CU aburi. »Gazeta Săteanului*
la Constantinopol: O menagerie plină de ani gimnastul nostru d;n Prad. Intru aceeaşi (din Bucureşti), ne spune că generalul Pascu
male sălbatice, a luat foc. Era ceva îngrozi pomenire au trimis la! acelaşi loc institutul a făcut o însemnată descoperire întru mâna-
tor să auzi urletul desnădăjduit a zeci de românesc »Doina* din Câmpeni 40 cor. şi rea cu aburi a plugurilor, fiind cu acestea,
văduva preoteasă Maria Manovici de-acolo lucrarea mai uşoară, mai spornică şi mai re
Pentru aceea n’am cuvinte deajuns a 6 cor. — Frumoase fapte! pede ca cu plugurile de azi.
pune la inima fiecărui Român ştiutor de carte,
ca să grăbească a-’şi,îmbogăţi mintea şi inima Dl Dr. Vasile Lttcaciu, va avea, spune I „ V iie ritu l", folositoarea şi bine scrisa
sa cu adevărurile şi învăţăturile Bibliei noas »Tr. Pop,*, în luna viitoare proces de presă |
[ carte asupra cultivării viilor, atât cu viţe de-
tre naţionale, căci mare şi sfântă este şi ea. înaintea tribunalului din Oradea-mare, pentru pe la noi cât şi cu soiuri americane, pe care
o scrisoare deschisă publicată în numitul ziar
I I . C h e n d i am recomandat-o în numărul nostru 11, se
la adresa tinărului universitar Bolcaş, când cu
află de vânzare şi la administraţia foii noas
eschideraa sa dela şcolile din ţară; pentru
tre. O trimitem ori-cui primind preţul de
românismul seu.
D A T I N I 50 cr. şi 3 cr. pentru postă)
Peste tot şe' observă că contra părinte^
Cnm se însoară feciorii pe Pustă r Iată lui Lucaciu şe porneşte earăşi p goană ne
cum: Dacă feciorul s'a întors sănătos dela îndurată. . ,,Istorioare biblice“, a Il-a carte de ru
cătane sau a venit dela a treia asentare. no găciune pentru şcoalele poporale, de Dr, /T
Barbu, profesor în Caransebeş, a apărut în a
rocos a fi »untauglich«, să duce la biserică Biletelor de tren li s’a dat de ministeriu
şi pe când es oamenii să pune naintea-bise o îndreptăţire nouă: de aci încolo având bi UI-a ediţie. Costă 15 cruceri. O recoman
dăm călduros învăţătorilor rvostri pentru a o-
ricii, şi să uită după fete, îşi pune Ochii pe let luat pe 14 zone (adecă biletul cel maj
una. O urmăreşte până acasă şi îşi înseamnă scump în o clasă), poţi merge cu el, în vre pune în mâna şcolarilor lor.
casa în care a întrat. Merge apoi acasă şi îşi j mea cât are valoarea, nu numai spre staţia
chiamă vecinii şi nemoteniile şt le spune ce-a j unde ’l-ai cerut, ci ori-şi-unde şi ori încotro. Preţul bucatelor.
9
păţit, unde i-s’a oprit dragostea (şi el nici Numai timpului se nu fi trecut. Schimbându-’ţi
nu ştie cine e tata!). Unul din vecini ia asu- însă gândul drumului, trebue se spui conduc l*iaţa d in Haţeg.
pra-’şi să meargă să se uite un pic în jurul | torului că încotro îţi schimbi mersul Tot acel — la .9 Aprilie 1900. —
acelei case să vadă ce e, cum er Vine şi dă drept îl au şi biletele mai mici, dar’ dator Grâu frumos, ferd. de 30 1. cu . , . . T50 cr.
raport. De- li-să impare, feciorul pleacă cu | fiind omul a spune conductorului înainte de Săcară, ferdela cu . . . . . . . . . T20 cr.
cercetătorul la casa cu fata şj o cere, deşi a ajunge în staţia pentru care ’si-a cerut bi Oiz, terdela cu . . . . . . . ,. . TIO cr.
poate n’au schimbat în vieaţa lor o vorbă... letul. Poate merge şi mai departe decât sună Ovăs, ferdela cu .... . . . . . . . 75 cr.
biletul, numai să înştiinţeze nainte pe con Cucuruz, ferdela cu . . . . . . . . 130 cr.
