Page 1 - Bunul_Econom_1900_15
P. 1

Anul  I                                        Orăştie,  8/21  Aprilie  1900                                        Nr.  15















                      ABONAMENTE:                                   ORGANUL                                   INSERŢIUNI:
                                                       „Reuniunii  economice  în  Orăştie"       se  socotesc  după  tarifă,  cu  pr eţ ur i  m o d e r a t e
         Pe  an  4  coroane  (2  fl.);  jumătate  an  2  cor.  (1  fl.)
                  Pentm  R o m â n i a   15  franci.         Apare  în fiecare  Sâmbătă              Abonamentele  fi  inserţiunile  se plătesc  înainte.

                 D e l a   R e u n i u n e            Grapă  fi  ghilău.                         1200  ascultători  economi  în  cele  7  lo­
                                                                                                 curi,  împărţind  sfaturi  în  ale  economiei
                                                          Reuniunea  ’şi-a  procurat  folositoarele
              „Reuniunea  econom ică  din  O răştie"                                             mai  ales  în  punctele  care  le  ştia  că
                                                     unelte  grapa  de  lanţ  (pentru  muşchiu)  şi
         îm parte  In  anul  de  faţă  1 9 0 0   în tre  m em bri                                sunt  partea  mai  slabă  a  economilor
                                                     gkilăul  de  fănaţe,  cari  fac  să  se aproape  du­
         sei  urm ătoarele  prem ii:                                                             noştri;
                                                     plice roada fenaţului peste care am trecut cu ele,
                             I.                                                                       2.        ajutor  la  procurarea  de  seminţe
                                                     (mai ales dacă  pân’aci  nu  s’au  grăpat).  Mem­
              Doue premii de  10 coroane în aur pen­                                             agricole,  mai  ales  trifoiu,  luţernă  şi  napi
         tru  acei  membri ai  Reuniunii,  cari  vor  do­  brii  din  Orăştie  ai  Reuniunii  le*au  folosit  în   i  de  nutreţ,  s’a  dat  membrilor Reuniunii,
         vedi  că  au pus  de nou în primăvara  de faţă   săptămâna  trecută  ear'  în  săptămâna  de  faţă
                                                                                                 făcendu-le  cu  putinţă  se  capete  cât  de
         cel puţin  30  de  altoi  în  grădinile  lor.  să  dau  2  zile  membrilor  din  Turdaş,  apoi
                            11.                      de  aiurea.  Doritorii  de  a  Ie  folosi,  să  se  în­  mulţi  sămenţa,  şi  mai  lesne  decum  o
                                                                                                puteau  căpăt  în  vre-o  prăvălie:  trifoiu
               Un premiu de  10 coroane în  aur, pen­  ştiinţeze  la  economul  Reuniunii  Const. Baicu,
         tru  acea  şcoală  de  pomi,  respective  pentru   înv.  dir.  în  Orăştie.            numai  cu  50  cr.  kila,  când  trifoiul  bun
         acel  membru  al  Reuniunii,  care  va  dovedi                                         a  fost  cel  mai  ieftin  cu  80  cr.  şi  până
         m ai  mult  spor  în  primăvara  aceasta  în  o                                        la  1  fl.  kila.   Stăruinţele  Reuniunii  şi
         asemenea  scoală.                                                                      uşurarea la  preţ  au  avut  de  urmare,  că
              Cinci  premii  de  câte  20  coroane pen­ Christos a înviiat!                     108  membri  ai  ei  şi  mai  mulţi  abonaţi
                            1 1 1
                                                                                                ai  foii  noastre,  cărora  s’a  dat  şi  lor  cât
         tru  acei membri ai Reuniunii,  —  de aproape
                                                                                                membrilor  ajutători,  şi-au  procurat  dela
         sau  de  departe —  cari  vor  dovedi  că  şi-au
         cumperat  în  anul  acesta  câte  o  viţeluşâ  de   Credem  că  salutul  cel  mai  potrivit   noi  semenţa  preţioasei  plante  trifoiu,
         prăsită  de  soiu  curat  Pinzyau  sau  Rern.                                          parte  luţernă  şi  napi.   Ear’  pentru-ca
                                                     cu  care  putem  păşi  pe  pragurile  ceti­
                                                                                                se  poată  da  aceste  seminţe  aşa  ieftin,
                                                     torilor  noştri  la  aceste  zile  de  mari
           Aducere de vite JPin%gau.                prăznuiri,  este,  se  le  dăm  în  câteva cu-  |   Reuniunea  a  jertfit  din  al  seu,  singur
                                                    din  câte  ne-am  pus  de  gând  se  facem j
              In  şedinţa sa  pe  Aprilie,  comitetul  Reu­  vinte  samă,  despre  ce  am  putut  face j   la  cele  8  măji  metrice  de  trifoiu  ce  a
         niunii  noastre  a  discutat  şi  treaba  aducerii                                     împărţit,  peste  120 fl.  (240  cor.).   Dar’
                                                                                                scopul  se  va  ajunge.   Oamenii  vor  ve­
         pentru  membrii  Reuniunii,  a  unui  transport   cu  noua  Reuniune economică  dela  Oră­
                                                                                                dea şi cei cari  pân’acum n’au  cunoscut-o,
         de  vite  de  Ptnsgau  şi  Bem,  din  locuri  unde   ştie,  şi  cu  această  foaie  a  ei.
                                                                                                că  ce  plantă  bună  e  trifoiul,  o  vor  cul­
        se  află soiu curat. înţelegerea  a  mers  într’acolo,   Gândirile  asupra  Mântuirii  neamu­
                                                                                                tiva  tot  mai  mult,  le  va  merge  prin
         ca  să  nu  se  aducă  vitele  din  chiar  Şviţera,   lui  omenesc  prin  Inviierea  pe  care  o
                                                                                                asta  mai  bine  şi  noi  ne  vom  bucura
        căci  calea  lungă  şi  schimbarea  de  climă  cu­  prăznuim,  ne trezesc,  lumină  din  lumină,
                                                                                                văzând  înaintarea  lor  în  bunăstare!
        prind  în  sine  primejdia  de  pagubă  cu  unele   gândiri  şi  asupra  înviierii  şi  mântuirii
         din  ele,  ci,  fiindcă  să  află si  în  ţară la noi  lo­  economice  a  poporului  nostru  românesc   3.  întemeind  foaia  aceasta  „ Bunul
        curi  unde  să  cultivă  în  număr  mare  soiu   din  această  patrie,  înviiere  şi  mântuire   Economi‘ Reuniunea face  şi prin  ea  preţi­
        curat  de  aceste  vite,  se  se  aducă  de  aci,  şi   ce  va  trebui  se  urmeze  cât  mai curend   oase  servicii,  membrilor  ca  şi  nemem­
        anume  din  locuri  mai  muntoase,  ca  venind   dacă  e  să  nu  fie  prea  târziu!    brilor,  de  aproape  şi  de  departe,  îm-
        ele  în  Ardeal,  clima să nu  le  facă  nici  un rău.  Reuniunea  economică  dela  Orăştie,   părţindu-le  săptămână  de săptămână se­
             Comitetul  a  şi  scris  în  mai  multe  părţi   încât  îi  slujesc  puterile  şi  în  cercul  seu,   minţe  sufleteşti,  sfaturi  binevoitoare  în
        pentru  a vedea  cu  ce  preţ şi  în  ce  condiţii  să   ţinta  aceasta  şi-a  pus-o  înainte,  şi  în   purtarea  economiei,  îndemnuri  la  cru­
        pot  căpăta  viţeluşe  curate,  sănătoase,  şi  tău-   scurta  ei  vieaţă  de  până  acum  a  în­  ţare,  poveţe  felurite,  răspunsuri  Ia  în­
        renci  voinici.                             cercat  ce  a  putut,  ca  se  facă  un  înce­  trebări  de-ale  cetitorilor,  ştiri  de  toate
                                                    put  de  aventare  economică,  sau  unde
             Reuniunea va  face  ca  vitele  să  poată   începutul  l’a  găsit,  acolo  să  grăbească j   ce  pot  interesa  pe  un  econom.  Preţuind
        fi  plătite  şi  pe  rend,  în  rate, • ca  şi  membrii                                bunele  noastre  dorinţe,  poporul  ne-a
        sei  mai  sărăcuţi,  se-’şi  poată  aduce  şi  prăsi   repedea  ei  desvoltare.   Şi  cu  trei  fe-  |   îmbărbătat  prin  abonarea  foii,  şi  anume
        nobilul  şi  preţiosul  soiu  de animale.  Hotărîri   luri  de  mijloace  a  plănuit  se  lucreze  I   mai  ales  cărturarii  dela  sate,  economi,
        definitive  se  vor  lua  după  primirea  informa-   (vezi  programul  ei  de  muncă  publicat   preoţi  şi  învăţători.
        ţiunilor,  şi  se  va  aduce  de  cu  vreme  la   în  Nr.  1  al  acestei  foi):            4.  Inţelegendu-i-se  destul  de  bine
        cunoştinţă, pentru a se putea  înştiinţa  oamenii.  prin  prelegeri  economice,        scopurile,  a  aflat  Reuniunea  şi  sprigin
                                                         prin  ajuturarea  oamenilor  la  pro­  mulţumitor:  ea  are  azi 257 membri (fun­
             Şi până  atunci  comitetul  primeşte  bucu­
                                                    curarea  de  seminţe  economice  aievea    datori,  pe  vieaţă,  ordinari  şi  ajutători),
        ros  ori-ce  păreri  asupra  acestui  lucru,  venite
                                                    bune,  spre  a-’şi  mări  foloasele  din  pă­  dela  cari  au  curs  pân’acum  în  fondul
        dela  membri  interesaţi  ai  Reuniuni.
                                                    mânturile  lo r;  şi                       Reuniunii  1246  cor.
          ..Biblioteca  „Bunul  Econom                   prin  înfiinţarea  unei  fo i  economice,   Avend  spriginul  acesta,  Reuniunea,
             In  aceeaşi  şedinţă  s’a  hotărît,  ca  Reu­  foaia  aceasta.                    afară  de  cele  înşirate,  a  pus  prem ii
        niunea  să  scoaţă  în  cărticele  deosebite,  reti­  1.  Prelegeri  economice  a  ţinut  în   pentru  economii cari  vor cultiva  mai  cu
        părite din  „Bunul Econom'1, lucrările economice   lunile  de  iarnă  7  (în  Orăştie,  Balomir,   dinadins  pomi  nobili,  eari îşi  vor  îmbu­
        mai  mari  şi  mai  vrednice.   Vor  forma  o  bi­  Romoşel,  Şibot,  Vinerea,  Balşa  şi  Tur­  nătăţii  soiul  de  vite  procurându-’şi  vite
        bliotecă  pentru  poporul  econom,  şi  ieftină,   daş),  ascultate  fiecare de  câte  100— 300   curate  de  soiurile  renumite  Pinzgau
        sub  numele  de  ..Biblioteca  Bunului  Econom.“.  ţerani  şi  inteligenţi, avend  de  toţi  ca Ia  şi  Bern.  .
   1   2   3   4   5   6