Page 2 - Bunul_Econom_1900_15
P. 2
Pag. 2 B U N U L ECONOM Nr. 15
Şi altele, şi altele, despre cari am I. Şcoale superioare. nita luare aminte acestei stări de lu
pomenit şi vom pomeni încă în această Şcoale înalte pentru indusrie sunt cruri, nici industrieşii noştri m ai vechi
foaie. în ţară la noi 3 şi anume şcoala su şi cu prindere de mână nu-’şi fac dato-
, Prin toate acestea noi credem că perioară industrială în Budapesta, şcoala rinţa, ce-li s’ar recere!
vom. ajuta cu de-a binele la învierea de arte-industriale în Budapesta, şi cea
V. Şcoale pentru ucenicii dela
şi mântuirea poporului nostru in ale din Kassa. meserii.
economiei, la înflorirea bunei lui stări, La aceste şcoale au fost aplicaţi Mai îmbucurătoare sunt datele, ce
după care şi prin care apoi, urma-va în anul 1898 cu totul 52 profesori spe
le avem cu privire la cele 379 şcoale
negreşit şi cu mult mai uşor, şi mân ciali, ear’ numărul elevilor au fost 450, de felul acesta, pentru-că din acelea
tuirea şi învierea lui în alte privinţe, dintre cari nici unul Român / vedem că în anul i 8g8 acestea şcoale
culturale, de neam, de toate. Va se zică pentru industria mâi au fost cercetate de 3040 de ucenici Ro
Gândindu-ne şi în aceste zile ale înaltă, nu să pregăteşte nici un tîner mâni, un număr destul de însemnat in
învierii şî Mântuirii neamului omenesc, Român în Ungaria. tre împrejurările noastre şi în asemănare
la aceasta înviere şi mântuire a neamu cu trecutul.
11. Şcoale speciale pentru industriaşi
lui românesc, munci-vom din tot sufletul Ce învăţături putem trage din
sunt: şcoala
pentru întărirea lui economică pe căile toate acestea? Fiindcă noi Românii
1. Pentru desemnul industrial în
pe cari am pornit şi pe altele nouă în în curând nu putem avea asemenea
Budapesta;
că, şi cu această hotărîre scumpă în su şcoale şi aşezăminte româneşti, indus
2. Pentru vase de lu t în Ungaria
flet, veseli zicem iubiţilor noştri cetitori triaşii noştri mai cu prindere şi mai lu
şi Szekely-Udvarhely;
întâiul nostru : minaţi, reuniunile economice şi cele de
3. Pentru cioplitul şi frolcilul de
Christos a înviat! meseriaşi, asociaţiunile noastre culturale
pcatră în Zlagna;
si foile noastre româneşti, să stărue cu
) /
5
4. Pentru industria de lemn şi
tot de-adinsul şi cu tot prilejul, ca in
peahă în Braşov;
M e s e r i i dustriaşii şi meseriaşii noştri să cerceteze
5. Pentru ţesut Kesmârk şi Cisnâdie;
în număr tot mai mare şcoalele de fe
6. Pentru ferărie în Golniczbânya;
Şcoale 7. Pentru lemnărit şi lucruri de lu l acesta, pentru-că numai astfel se va
putea alege din ei măestri eu cunoştinţe
pentru industriaşi şi meseriaşi. metal în Cluj, Vâsârhely, Arad, Seghedin;
8. Pentru lemnărit în Homona şi mai înalte cari să poată apoi sta faţă cu
măestri buni străini eşiţi din acele şcdale,
In numeral 12 din „BunulEconom " Uj-Peşt;
am arătat care sunt şcoalele economice 9. Pentru pelărit şi păpucari în atrăgând lume şi avere pe partea lor!
din ţeara noastră, câţi Români le cer Sibiiu; Ear’ autorităţile noastre bisericeşti
cetează şi care trebue se fie ţinta şi .10. Pentru ciasornicari în Bu să nu lipsească apoi a se în g riji mai
ţinuta Românilor în ce priveşte şcoalele dapesta; , mult şi mai bine ca până acuma,
şi aşezămintele economice acestea şi 11. Pentru atelierul mechanic în ca tinerii industriaşi şi meseriaşi să fie
peste tot. Budapesta; provăzuţrcu creştereq religioasă moraţă
De astă-dată vom arăta felul şi 12, Pentru lucruri de mână feme- de lipsă, să fie crescuţi în iubire de
numărul şcoalelor şi aşezămintelor, în eşti în Budapesta, Cluj, Şzepsi-Szt.- neam şi de biserică, pentru-că fiind aceşti
tocmite in Ungaria anume pentru in Gyorgy, Seghedin, Vâsârhely, Arad, tineri în atingere tot cu străini, prea
dustriaşi şi meseriaşi, şi numeral -Ro Oradea-mare şi Miskolcz; uşor pot rătăci pe căi greşite!
mânilor aflaţi la acelea, — pentru-că
I I I . Şcoale pentru meseriaşi. Dr. I. Mihu
numai cunoscând bine aceste lucruri,
1. Pentru dantele în Kormdczbânya;
ne vom putea face seamă dreaptă cu
2. Pentru împletit de corfe în Bekes,
starea noastră economică în ziua de azi
Nyitra-Rudno şi Tokaj;
şi cu viitorul ce ne aşteaptă. ' A gricultură
3. Pentru jucăree la copii în Bu
Poporul fără industrieşi şi meserieşi
dapesta ; '
harnici de ai sei, este osândit a da o Calendar. \
4. Pentru ţesut în Kassa şi Po-
parte însemnată a muncei sale în mâni
zsony; Ga să dobândiţi cuCuruz aevea fru
străine, preţul însemnat, ce-’l dă pentru mos, alegeţi de prăsilă fruntea tulei-
9. Pentru fu n ă rit şi împletit în
lucrurile trebuincioase, merge în punga lor înzestraţi cu boabe (boane) toarte
Selymeczbânya şi Koszeg;
străinului. Dacă voim, ca oamenii noş mari şi îndeplin desvoltate." Nu să-
tri încă să ajungă la stare mai bună, IV . Cursuri pentru meseriaşi. mănaţi cucuruz cumpărat dela ori-şi-
cine, nici nu sămănaţi cucuruz mai
trebue îndemnaţi se crească şi indus 1. Pentru lăcătari în Kismârton;
vechia de doi ani. Nu amânaţi să-
triaşi şi meseriaşi din sinul lor. 2. Pentru maşinişti în Budapesta, mănatul cucuruzului până într’un târ
In zilele noastre însă, nu mai ajunge Cluj şi Pccs; ziu, şi îngrăşaţi cât mai bine pămân
să înveţi un meşteşug oare-care, delă cu 3. Pentru zidari (curs de iarnă) tul în Icare-'l sămănaţi întrupaţi gu
tare măestru, pentru-că astăzi fă ră hăr în Budapesta şi Kassa; noiul de cal pământurilor reci şi
cleioase, ear’ gunoiul de boi, vaci şi
nicie deosebită şi fără învăţătură mai 4. ' Pentru electrotechnici în Cluj ; rîmători, pământului cald şi pufâios.
înaltă, n u -i chip a da nainte. Fără în Aceste şcoale speciale au fost Nu uita se risipi muşinoaiele din
văţătura de lipsă, o poţi duce defpe o cercetate în anul 1898 de 3713 învă fânaţe, cum şi mărăcinii, tufele, pe-
zi pe alta, , treabă mare însă n’o să ţăcei, dintre cari abia aflăm 16 Români, trile ş. a.
poţi face. şi anume la şcoala pentru vasele de lut 1,
Industriaşii şi meseriaşii noştri tre la şcoala pentru cioplitul şi poleitul de Cucuruzul ca nutreţ verde.
bue deci se cerceteze şcoalele, întocmite peatră în Zlagna 4, la şcoala pentru Nu vom tracta la acest loc des
anume după trebuinţele lor, căci numai lucru de lemn şi metal din Arad 1, pre cum e a să cultiva cucuruzul me
acolo pot câştiga cunoştinţele mai înalte şi la şcoalele pentru lucra de mână nit pentru hrana omului. Meşteşugul
de cari au lipsă în vieaţâ şi numai ast femeesc 5. acesta e îndeobşte cunoscut. Ajunge
fel vor putea da pept cu concurenţa, Acest număr peste măsură mic, să spunem, că poate n’ar fi de pri
(întrecerea între sine) ce domneşte ne dovedeşte, că nici corporaţia nfle în sos dacă am atrage luarea aminte a
astăzi. dreptăţite a da stipendii nu dau cuve cetitorilor cu privire la alegerea semin
