Page 3 - Bunul_Econom_1900_15

Nr. 15 BUNUL ECONOM Pag- 3

ţei şi mai cu seamă la sămănatul şi cât mai adese-ori ud de animale. Tot tocmai se easă în primăvară: însem­
săpatul cu maşina, cari înlesnesc foarte la săptămână năsipul să scormoneşte şi nează a face risipă in averea ce ’ţi-a
mult munca plugarului şi-’i împuţinează să amestecă bine. Dacă din când în dat’o D-zeu! Numai hrana dată vitelor
nespus cheltuelele. Tocmai de aceea e când se presară peste grămadă şi făină peste neapărata lo r trebuinţă de între­
de dorit, ca se şe introducă cu un de ghips, se face treabă şi mai bună. ţinere, îţi aduce fo lo s !
cias mai curând şi astfel de maşini în La o lună, năsipul pregătit în chipul O pildă ne va lămuri :
economia plugarului român. acesta să cară şi să împrăştie de-opo-
Vom zice câteva cuvinte despre trivă — în grosime de 1— 2 degete — Luăm un bou, se zicem de 3 măji
cucuruz ca nutreţ verde pe sama ani­ pe fânaţele năpădite de muşchiu. Nesi­ m. de greu, şi-’i dăm pe zi 5 chlgrm.
malelor de casă. Şi stăruim asupra pul înăduşeşte muşchiul, ear’ udul în- de fen ;—• (cam atât îi trebue să trăeascăj.
acestui lucru din două eause. întâia: graşe ierburile, făcendu-le se crească In decurs de-o jumătate de an boul
pentru-că cucuruzul în grăunţe de obi- cu îmbelşugare. S . mănâncă un car bun de fân, (preţ de
ceiu se plăteşte slab, aşa că nu, face 36 cor.). Boul astfel hrănit, dar’ numai
prea bună economie plugarul, care cul- nepus la muncă, îşi ţine carea, dar’ nu
tivează cucuruz mai mult decât îi tre­ După comasare. sporeşte la greutate şi prin urmare nici
bue la casă. A doua: pentru-că azi în preţ. Şi noi am perdut astfel 1 car
toată lumea îşi are privirea aţintită în ■ , (Urmare.) de fân.
altă parte, anume spre economia vite- Să-i dăm acum acestui bou de
II. Gunoiul.
telor şi în urmare şi spre prăsirea plan­ două-ori atâta nutreţ. Cu un car să
Materiile din cari se hrănesc plan­
telor de nutreţ, între cari cucuruzul e întreţine, cu al doilea sporeşte în greu­
tele şă găsesc parte în aer, parte mare
de osebită însemnătate. tate aşa fel, că, la o jumătate de an
în pământ. Prin recolta (culegerea) plan­
Ştim cât de cu plăcere mănâncă boul preţueşte cu J2 cor. mai mult.
telor agricole, noi tragem pământului
vitele cucuruzul verde, ştim că el creşte Atât am şi cheltuit. Va şă zică; riam
materiile nutritoare. Şi dacă urmăm a
înalt, şi e foarte spornic. Apoi să des- dobândit nimic, dar nici n’am păgubit
lua an ca an rod de pe pământ fără
voaltă în grabă, şi în urmare e vred­ nimic.
să ne mai gândim a-’i înapoia acestuia
nic de cea mai mare luare aminte. Ear’ de-i vom da noi aceluiaşi bou
materiile de hrană, îl vom aduce mâi
Spre acest sfîrşit cucuruzul se sa- de trei-ori atâta nutreţ, aşa ca să-l
curând s’au mai târziu la sleire şi în
mănă des, cam 9 ferdele pe un juger, poată mistui şi preface în carne şi gră­
neputinţă de a mai rodi.
şi pământul trebue lucrat ca de obi- sime, boul va spori în greutate la o
Materiile detrase pământului în
ceiu pe sama cucuruzului. Gând acesta jumătate de an cu de 2 ori 72 cor.;
formă de recolte, i-le înapoiem în mare
a ajuns la înălţime de o palmă, se face 144 cor. Am cheltuit însă numai
parte prin gunoire. Gunoirea atârnă
grapă. îndată după înflorire se coseşte, 108 cor., prin urmare am făcut acum
dela bogăţia firească a pământului şi
dându-să vitelor ca nutreţ verde. Din o dobândă de j6 cor,
dela recoltele anuale. Cu cât bogăţia
pricina, că el nu se poate resbi cu us­
firească a pământului e mai mare, cu Nutrirea îmbelşugată ne aduce însă
catul, nu se păstrează pentru earnă.
atât îi trebue pământului mai puţin gu- , şi alte foloase. Cu cât ţinem vitele m ai
De pe un jugăr sg pot lua T80— 280
noiu, şi eareşi, cu cât recoltele anului bine, cu atât ne produc m ai mult şi
măji metrice.
au fost mai bune, cu atât slăbind mai măi bun gunoiu, de care eată ce lipsă
Pentru-ca plugarul se aibă neîntre­
tare 'pământul, trebue acestuia mai mare avem. Şi la sporirea şi îmbunătă­
rupt nutreţ verde, trebue se samene
mult gunoiu. ţirea acestuia să ne gândim cu tot
din doue în doue săptămâni câte o
In pământurile noastre de bunătate dinadinsul. Căci el e stâlpul economiei.
bucată de loc cu cucuruz.
mijlocie, s’a făcut socoteala, că ne tre- Vom arăta ce e de făcut ca să putem
Cercaţi şi nu vă veţi căi.
bueşte de un juger pe an cam 10 cară ţinea şi vite multe, şi de preţ, şi să
Stârpi'rea muşchiului' di'n fenaţe. de gunoiu de grajd (6— 7 măji metrice). avem şi gunoiu mult, ca să ne rodească
Muşchiul este un mare duşman Gunoind pentru 2— 3 ani d’odatâ, vom ţarinele 1
— duşman de moarte — - al ierburilor. da la jugăr de 2— 3 Ori 10 cară. (Va urma.) L B l AGA
E l se încuibează mai cu seamă în fe- In urma acestei socoteli, pentru o
moşioară de 9 jugăre arătură, de care
naţele bântuite de uscăciune sau de
apă, şi peste tot în cele sărăcăcioase vorbim, (1 jug. zicem că se îmbracă în P O M Â R I T
dela fire şi ne gunoite. căi,/împrejmuiri, viie s. a. — ) ne trebuesc
împotriva acestui duşman trebue pe an vr’o 80 de cară de gunoiu. Calendar,
pornită luptă cât de crâncenă şi cât De unde se luăm atâta gunoiu? Fără îngrăşaţi cu gunoiu putred şi scor­
de timpuriu. Acum în Aprilie -— dacă îndoeală dela vite, cari ne sunt de ne­ moniţi pământul dintre pomi, mai
mai înainte s’ar fi întrelăsat — fâna- apărată trebuinţă în gospodăria noastră. ales dintre pomii tineri,
ţele năpădite de muşchiu, trebue gră- Vre-o patru vaci s’au alte vite mari, îndepărtaţi scoarţa moartă de pe
trunchiuri, curăţiţi crengile uscate şi
pate bărbăteşte, cruciş-curmezis, cu grapa câţiva viţei şi porci, laolată în greutate
de prisos, şi strîngeţi omidele.
de muşchiu, care scormoneşte pămân- cam de 20 maji m. — ne vor da gu­ Sădiţi pădureţi aduşi din pădure
tul şi smulge o mare parte din noiul trebuitor. sau de aiurea, cum şi altoii cumpă­
muşchiu. Unde apa stă baltă trebue fă­ Deocamdată am întrat în comasare raţi. Udaţi cât mai adesea pomii stră-
cute canale de scurgere, ear’ unde în comasare cu vitele pe cari le-am avut plântaţi.
Altoiţi sara şi dimineaţa pe ră­
iarba de obiceiu sufere din pricina us­ în economia de 3 câmpuri, cu păşunat
coare, sau peste zi când cerul este
căciunii, trebue luate— după putinţă — comun s’au comunal, în deobşte vite înourat, şi nu în arşiţa soarelui sau
măsuri pentru udat. Peste toate însă de soiu prost şi rău hrănite. Şi nu ne pe vânt.
este gunoiul. Unde acesta nu lipseşte, dă mâna se schimbăm numai decât Proptiţi şi legaţi pomii tineri de
nici iarba nu e năpăstuită de muşchiu. soiul şi numărul vitelor. Putem înse, şi pari puternici şi înţepeniţi cât mai
bine.
Unii au făcut încercări reuşite cu asta e neapărat de lipsă, s i le nutrim
nesip şi urină de animale, care Ia noi mai bine. A ţinea vitele peste vară
nu e de loc sau numai foarte puţin cu ce-’şi pot ele câştigă în câmp -— ce Boalele pom ilor şi vindecarea lo r.
preţuită. Eată cum. Se face o grămadă în comasare nici n’ar mai merge, — şi Pomii sunt supuşi la o mulţime
mare de nesip. Peste acesta se toarnă a le da peste iarnă numai atât cât de boale, a căror vindecare trebue în-