Page 5 - Bunul_Econom_1900_15

Nr. 15 B U NU L ECONOM Pag, 5

sunt scumpe; va afla un loc sigur şi îm preunarea stupilor. peri — albinele trec în coşniţa cea
cinstit de vînzare, unde ţăranul e albina Stupii fără matcă sau cu matcă goală. Ca sâ fim deplin încredinţaţi, că
binelui propriu şi nu vaca de muls în netrebnică se prăpădesc. Albinele din ce fel de matcă se află în acel stup,
mâna speculantului rafinat şi fără suflet. aceştt stupi înse, date unor stupi mai golim albinele pe o faţă de masă şi
E spre binele poporului nostru, ca slabi, îi întăresc şi astfel ne fac bune ne uităm cu de-amenuntul ca se nu ne
se sprijinească înfiinţarea acestei fabrici. servicii. Cum se face cercetarea stupi­ scape din vedere. Dând de matcă o
îndemnăm şi rugăm deci inteli­ lor am arătat în nr. 13 al „Bunului ucidem numai decât. Dacă nu se află
genţa noastră preoţească şi lumească, E c o n o m Rămâne se mai spunem un matcă, e semn, că locul ei îl ţine o
învăţătorii în deosebi, poporul mai cu lucru: cum anume se cunoaşte stupul albină (matcă falsă). Albinele se trag
dare de mână, ca să subscrie cât să cu matcă netrebnică şi cum trebue se la locul lor, în coşniţa cea goală din
poate de multe părţi fundamentale: 50 ne scăpăm de ea. In un astfel de stup stupină. Matca falsă de obiceiu nu gă­
coroane partea. încă dăm de oue şi de pui; dar’ oue seşte coşniţa şi, vrând se între în alt
Coaiele de subscriere se află în sunt mai multe de unul aproape în stup, albinele o ucid. După o zi şi o
fiecare comună la preoţii noştri, ear’ fiecare căsulie, ear’ puii adesea sunt noapte albinele acestea se pot împreuna
în oraşe la totă inteligenţa. numai de trântori. cu alt stup.
Sperăm, că şi Românii comitatelor Dacă cu prilegiul cercetării nu Din coşniţa de scândură alungarea
amintite ne vor da mână de ajutor; pen- dăm de matcă, nici de oue, nici pui, se face mai uşor. Coşniţa se duce de­
tru-că fabrica are caracter general şi să împreunarea acestui stup cu altul se parte de stupină. In locul ei se pune
extinde peste toate părţile patriei noas­ poate face numai decât. o altă coşniţă de scândură, cu câţva
tre din apropiere. Dacă dăm de matca netrebnică o faguri în ea ca se aibă . unde trage al­
Deva şi Orăştie, la 14 Apr. n. 1900. ucidem pe dată, şi stupul îl lăsăm nu­ binele. Acum se ia fagur de fagur,
mai o zi şi o noapte neîmpreunat. căutând după matcă, pe care aflându-o
Dr. Ioan Mihu m. p. Dp. Anrel Muntean m. p.
Yasile Domşa m. p., protopresbiter. Dr. Silvia Dacă înse aflăm mai multe oue o ucidem, şi albinele le măturăm cu o
Moidovan m. p. Ioan Mihain m. p. Iosif de în fiecare căsulie, dar’ de matcă nu peană de gâscă. După o zi şi o noapte
dăm, e semn, că în acel stup o albină albinele se pot împreuna cu un stup
Orbonaş m. p. din Orăştie.
de rând a luat locul matcei. Beleaua cu matcă în regulă.
August A. Nicoară m. p. George Nicoară m. p.
e înse în această întâmplare, că o ast­ însăşi împreunarea stupilor în coş­
Loghin Ardelean m. p. Dionisie Ardelean m. p.
fel de matcă nu se poate cunoaşte şi niţele de nuiele se face punând sub
din Deva,
de ea scăpăm stupul numai prin alun­ scară coşniţa fără matcă cu gura în
gare. sus într’un unghiu al stupinei şi stro­
Alungarea din coşniţa de nuiele pind albinele şi fagurii cu miere sub­
S t u p ă r i t
se face astfel: luăm coşniţa cu pricina, ţiată; luăm apoi coşniţa, în care se
o aşezăm cu gura în sus, răzimată de află stupul de împreunat, şi de aseme­
Calendar
o scară într’un loc depărtat de stupină. nea stropim cu miere subţiată fagurii
Diregeţi coşniţele, astupaţi găuricile Luăm apoi o coşniţă goală de nuiele
cât de mici ale acelora, şi ţineţi ur­ şi albinele din ea. In urmă această coş­
şi o punem în locul ei în. stupină, ear’ niţă o aşezăm cu gura în jos peste cea
dinişurile numai în câtva deschise,
preîntimpinând astfel furişarea albi­ altă coşniţă de nuiele o punem cu fără matcă, ear’ la locul unde se ating
nelor răpitoare şi altor jivini, cari gura în jos peste cea răzimată de scară încingem cu un ştergar, ca albinele se
dau năvală asupra fagurilor cu miere. şi unde se ating încingem cu un şter­ nu poată eşi. La urdiniş punem sîtă
Ţineţi în preajma stupinei un vas
gar ca albinele se nu poată eşi. Acum de sîrmâ pentru-ca albinele se nu se
cu apă mereu proaspetă, care se o începem a bate cu pâlmile de giur îm-
aibă albinele la îndemână. De-asu- înăduşe. Şi ce se întâmplă acum? A l­
pregiur în păreţii coşniţei din jos toc­
pra apei puneţi muşchiu, ca albinele binele din coşniţa cu matcă, trec în cea
să nu să înece. Nutriţi şi acum stupii mai la fundul ei. După o bătaie de fără matcă, unde, dând de mierea stro­
slăbuţi. împreunaţi stupii nevoieşi. câteva minute, — cu scurte întreru- pită, se împretinesc cu albinele de aci

toată lumea cu veselia lui. Nici el, nici ma- Şi cu cât s’apropia noaptea, împăratul era păstuit toată clădirea până în adâncurile pă­
mă-sa împărăteasa, şi nimeni din lume nu tot mai perdut, şi-l strîngea tot m ai. tare Ia mântului. Apoi s’au liniştit norii şi s’a făcut
ştia ce-au vorbit ursitorile; ear’ bietul împă­ piept. Şi în urmă s’a făcut seară, şi împăra­ earâşi senin.
rat pierea văzând cu ochii, şi nu spunea ni­ tul şi-a luat inima în dinţi şi spuse băiatului Ear’ a doua zi împăratul când a văzut
mănui de ce piere. Ear’ când îşi vedea pe său toate. »Ti-am făcut o boltă, numai de ruina groaznicei clădiri, ear’ pe fiiul sâu în­
băiatu-său rîzând şi cântând, i-se umpleau fer, până în inima pământului, ca să trăs­ treg şi vesel, a căzut în genunchi şi-a cu­
ochii de lacrămi şi pleca de-acolo numai ca nească Dumnezeu cât o vrea şi să n’o poată noscut puterea lui Dumnezeu. Cu ce era să-i
se fie dus, şi nu ştia unde să duce şi-’i ve- sparge. Şi dacă totuşi o va sparge, eu te-am stea împotrivă? Cu ziduri de fer? Ear' băia­
nia prin gând să nu să mai întoarcă. Şi apărat cât am putut». tul a avut credinţă, şi s’a adeverit cu dânsul
când îl întreba lumea ce zideşte el atâta în Băiatul şi-a ridicat capul, s’a uitat drept vorba bibliei care zice: Credinţa ta te va
curtea palatului, el îşi lua băiatul în braţe, în ochi la tată-său şi n’a zis nimic, ca să mântui.
îl săruta şi plângea şi nu răspundea nimic. nu-1 supere. Era cuminte, şi înţelegea că de
(Alb.) 6f. Coşbuc.
Vedea lumea că împăratul ştie mai mult cu geaba să va lupta împotriva voinţei lui Dum­
una decât alţi oameni, dar’ nu pricepeau nezeu. Şi pândind vreme, în învălmăşala ce
A N E C D O T Ă
nimic. Ear’ zidirile ce le făcea împăratul, în să făcuse la curte, el a fugit de-acasă şi s’a
Nicu care s’a jucat până atunci cu fra­
curtea palatului său, erau numai de piatră ascuns într’o biserică. Şi l’a căutat tată-său
tele sâu, vine plângând la mamă-sa:
cioplită şi de fer, şi erau adânci până în şi nu l’a găsit şi de multă supărare a căzut Nicu. — Mamă, Mitică mi-a dat o
adâncul pământului, în chip de peşteră strimtă, jos şi-a leşinat. palmă.
cu scări şi acoperită cu tot ferul cât s’a gă­ De cu seară era senin, dar’ mai cătră Mama. — Trebuia să i-o fi dat şi tu
înapoi.
sit în împărăţia sa întreagă. miezul nopţii s’au ridicat nori şi-a venit fur­
Nicu. — Păi i-o dădusem înapoi,
Şi când a fost în cea din urmă zi a tună. Şi de-odată un trăsnet căzu de sus,
dinainte.
băiatului, împăratul l’a ţinut toată ziua pe unul singur, şi sgudui temeiul lumii cu pu­
genunchi, şi l’a desmerdat şi l’a sărutat, şi terea lui. El căzu drept de-asupra bolţii de — Mai bine să păstrezi în inimă blân-
plângea mereu. Şi-a stat cu el singur într’o fer pe care o făcuse împăratul. Şi s’a topit deţa unei păreri de rău, decât fiorul unei
remuşcări.
odaie, şi n’a lăsat pe nimeni să între la ei. ferul şi s’a sfărîmat peatra boltită, şi s’a pră-