Page 6 - Bunul_Econom_1900_15

Pag. 6 _______________ ' BUNUL ECONOM % ; Nr. 15

şi până dimineaţa cară în coşniţa din dela 10 lei (4 fl.) în sas! Şi totuşi ele au grânele americane, australiene şi europene.
sus toată mierea ce s’ar fi aflând. îm­ m ii de abonenţi fiecare. In » Amicul Progre­ In Europa două grâne sunt mai bune: cel din
sului Român* (Nr. 2, mai nou) scrie un ce­
preună cu mierea trec din sus şi albi­ Ungaria şi România, dar’ şi între acestea două
titor al foii, între altele:
nele fără matcă; astfel stupul este îm­ cel din România e mai bun!
»...nu-’mi pot închipui, cum să face ca
preunat şi dimineaţa se poate aşeza la din 40.000 gospodari români ce-’mi pot în­
loc, ear’ coşniţa fără albine se înlătură. chipui a fi în Ţară cu ştiinţă de carte mai Cei-ce s’ar fi gândit ori s’ar fi hotărît
să se apuce de cultivarea napilor de săhar,
In coşniţele de scândură treaba înaintată, să nu aveţi decât jo o o de abonaţii..."
vor afla doar’ în numărul nostru viitor părerea
merge mai uşor şi mai sigur. Fagurii Foaia numită apare numai odată pe unui profesor neamţ dela şcoala de economie
şi albinele din coşniţa fără matcă le lună şi costă 15 lei (7 fl.) şi totuşi are joo o din Ovar, dl Hentsch, care arată că rotaţiu-
de abonaţi, şi cetitorul său să miră că are
scoatem rînd pe rînd şi le aşezăm în nea plantelor în economie, aşa ca o parte a
» numai* aţâţa! Ce ar zice acest cetitor des­
despărţământul de miere al stupului cu pre noi, care avem o singură foaie econo­ bucatelor sau ierburilor să fie înlocuite cu
care voim se-’l împreunăm, după-ce mică, scoasă odată la săptămână şi dată cu cultură de napi de zăhar, este cu mult mai
răsplătitoare decât o altă rânduire a acelor
mai întâiu am pus pe gratia poliţei sîtă abia 2 fl. şi ar şti că nare nici a treia din plante. Vom da părerea dlui Hentsch ca adaus
de sîrmă ca albinele să nu poată trece numărul acela de abonaţi? la numărul nostru obicinuit.
Da, altfel e pe aiurea ca pe la noi.
deocamdată unele la altele. După 2
Altfel preţuesc aiurea cărţile şi foile econo­
zile şi 2 nopţi sîta de sîrmă se scoate mice, şi de-aceea le si merge mai bine eco­ Nădejdea sămănăturilor în lume.
şi stupii remân împreunaţi. nomilor. In luna lui Februarie a. c nădejdea sămenă-
turilor peste tot, era în următoarele ţeri mai
' R omul Simu. bogate în cereale, următoarea: In Francia în-
Preoţii gr.-or. români sunt în ajun de
doelnică, de ’i-o umbla timp bun, poate eşî
a-’şi primi întregirile salarelor dela stat. Mi­
roada bună, de nu, apoi după-cum erau în
nistrul a pus la disposiţia consistorielor o luna asta, poate eşî slabă de tot; în Statele
Ş t i r i d e t o t f e l u l
parte a sumei de întregire, care să va împărţi Unite (America) peste tot bună; în Rusia în-
îndată ce lâsiunile vor fi gata şi dela consitor doefnică; în Anglia bună; în România bună;,
Timpul peste tot în ţară era la începutul în Indii, unde altă-dată să producea aşa de
şi aşternute la guvern.
acestei săptămâni răcoros şi ploios. Plângeri mult, e foamete; în Austro-Ungaria nădejde
că ar fi sticat sămănăturilor, nu s’au dat. T o ­ bună; în Italia bună; în Germania mari temeri
La premiile puse de Reuniunea de pagube; în Spania bună.
tuşi sămănăturile au lipsă de un timp bun noastră economică, s’au înştiinţat până
In anul trecut pe vremea asta starea
statornic, care să dee nainte cu bine. acum: sămănăturilor era socotită în toate ţările bună. .
Dl Ioan Fleşeriti înv. în Romos, cu gră­
dina de pomi din comuna Romos, pusă sub
In comitatul nostrU sămănăturile stau Intre Englezi şi Suri să va da în
îngrijirea şi conducerea d-sale, — ear’ dl
bine, pe multe locuri sunt chiar frumoase, curând lupta hotăritoare. Generalul englez;
Constantin T, Viorel din Şibot, la premiul
ovăsul s’a sămănat şi să începe sămănatul pentru punerea de altoi, punândU-’şi d-sa de Roberts e hotărît să pornească zilele astea
cucuruzului. nou mai mult de 50 în primăvara asta. cu 80.000 asupra alor 35— 40.000 de Buri,
Grădinile vor fi cercetate de oameni de Lupta va fi crâncenă. Vom da ştiri şi ame-
Un început bun. încredere ai Reuniunii,., şi premiile se vor îm­ nnnte despre ea.
părţi sărbătoreşte în adunarea generală din
Despărţământul X X V . de Murtş-Lu­ toamnă, a Reuniunii.
do ş al Asociaţiunii a făcut un fericit început Producţiunea meseriaşilor noştri. Eată
de a servi scopurile de răspândire a litera­ programa represenţaţiăi teatrale cu care me­
Concert. cu bogat program şi care pro­ seriaşi români din Orăştie vor face plăcere
torii şi culturii în poporul din cercul său:
din modesta sumă ce-’i stă la disposiţie din mite mult, să dă în Sebeşul-săsesc a doua Luni Sara publicului nostru. Se va preda
venitele membrilor ajutători, a abonat „Bu­ zi de Paşti la „Leul de aur“, de cătră Reu­ I. „Herşcu Boccegiul", cântecel comic de V.
Alexandri, prin dl Rusalin Ionescu;-— 2. ^D ra­
nul Econom" pentru 12 scoale confesionale niunea română de cântări de acolo.
din cerc, pentru cele din: Mureş-Ludoş, Că- goste", comedie predată de persoanele: dl
George Dreghiciu, d-şoara Valeria Grotu, dl
fuşul-de-câmpie, Lechinţa-m., Iclaudul-mic, Regele Leopold al Belgiei (tatăl Stefa*
Uifalău, Velcheriu, Mezo-Şospatak, Grebeniş, Ioan Tomuţa şi d-şoara Safta Adamescu. —
niei ce să mărită după groful ungur Lonyai), j . „Băi de mare" comedie predată de per­
Datoş, Bodon, Chimintealca şi Cicud, câte pe
jumetate de an. împlinind la 11 April 60 de ani de vârstă, a soanele: dl Rusalin Ionescu, dl Dumitru Martin,,
Şcoalele vor da foaia spre cetire econo­ dăruit statului toate averile sale nemişcătoare. d-na Lucreţia Martin şi Roşa Raţiu.
milor din sate, o vor colecta apoi şi-o vor După producţiune, urmează dans, în sala
aşeza-o în bibliotecile lor şcolare, ear’ cari O socoteală foarte instructivă mare »Transsylyania« din loc.
n’au bibliotecă vor începe cu ea a-’şi înte­ află bunul cetitor în partea ce publicăm azi
meia bibliotecă. din tratatul »După comasare*. Va vedea ce Concert. Tinerimea Română din Hune­
Dl paroch gr.-cat. din Lechinţa, Ioan va să zică a hrăni vita cât s'o scoţi numai doara invită la Concertul împreunat cu Re-
Boeriu, cassar al Despărţământului, făcând din zi în zi, şi ce a o hrăni bine, cât se aibă presentaţiune Teatrală ce se va ţinea Luni, a
abonarea, ne-a scris o frumoasă epistolă, care de unde prinde si carne. Să dovedeşte şi
îi serveşte şi D-Sale de laudă şi conducăto­ aci vorba, că „nu-’i scump, ce-’i scump", ci-’i doua zi de Paşti (10/23 Aprilie 1900) în sala
rilor despărţământului peste tot. scump ce^’i lesne. hotelului »A hunyadi vârhoz*. Venitul curat
Şcoalele noastre, şi cele care au deja o e destinat în favorul bisericii gr,-or. din loc.
bibliotecă şi care ti au, ar face un lucru bun ,,Crişana“ înfloritoarea bancă din Brad, După producţiune, urmează dans.
s l urmeze de la sine pilda dată de Asociaţiu-
a avut anul trecut 11.752 fl. 96 cr. dobândă
nea din Ludoş, abonând pentru biblioteca lor,
f o i de acest fel. curată, din cari a dat 12% după acţii, şi Influenţa, urîcioasa boală ce s’a ivit de •
2065 fl. spre scopuri de binefacere şi culturale:
In acest chip să pot face bune servicii câţi-va ani, bântue şi în oraşul nostru. M ulţi,
gimnasiului din Brad, casei naţionale, la scoale,
înălţării culturale şi de bunăstare a poporului. ţărani zac sau umblă trişti în jurul caselor
la protopopiat; etc. Ajute-’i D-zeu la tot mai
mult. lor, înmuiaţi de şicanatoarea boală
Pe Dumineca Tomii sunt conchemate
Sinoadele diecesane şi cel archidiecesan gr.-or. Doritorii a afla cât mai curând cum e Darurile „Tătucului“ dela Miaza-Noapte.
a se purcede la întemeerea folositoarelor
la Sibiiu, Arad şi Caransebeş. Rusia are ce are de gând în Balcani. De -
„Magazine de bucate“, vor găsi în numărul
ani de zile cetim din când în când că el
ncistru viitor urmarea descrierii acestor înte-
Pe aiurea şi pe la noi. In Ro­ meeri, pe care din lipsa de spaţiu a trebuit face daruri de sărbători, de zile mari, cre­
mânia apar mai multe foi economice, care se o întrerupem în numărul de ţaţă. dincioşilor sei Slavi din Muntenegru, mii de
de care mai bune, între cari: „ Jurnalul“
mii de puşti bune şi milioane de gloanţe,,
Societăţii centrale agricole din Ţară; „Am i­
cul Progresului Românu (enciclopedic), „Am i­ Grâul românesc (din România) în urma căci Muntenegrenii sunt voinici şi credincioşi
cu l Agricultorului“, „Gazeta Săteanului“ (en­ unor cercetări amănunţite de învăţaţi din planurilor de mărire a seminţiei slave ce n e -
ciclopedică ilustrată), şi toate cu preţuri Germania, a fost aflat de mai bun ca toate încungioară, dar’ sunt săraci. Acum ear’ a.