Page 1 - Bunul_Econom_1900_16
P. 1

Anul  I                                       Orăştie,  15/28  Aprilie  1900                                       Nr.  16















                                                                   O R G A N U L
                    A B O N A M E N T E :                                                                    I N S E R Ţ I U N I :
                                                      ,Reuniunii  economice  in  Orăştie'      se  socotesc  după  tarifă,  cu  p r e ţ u r i  m o d e r a t e
        Pe  an  4  coroane  (2  fl.);  jumătate  an  2  cor.  (1  fl.)
                 Pentru  R o m â n i a   15  franci.        Apare  în fiecare  Sămbătă             Abimamentele  f i   inserţiunilt  se plătesc  înainte.
                                                    de  credit  (bănci mici), întinse peste toată   VII.  Pe  terenul  valorisării  articli-
               D e l a   R e u n i u n e
                                                   ţara  ca  un  organism  deosebit.           lor  economici,  cea  mai  de  lipsă  şi  de
                           i.                            III.  însoţirile  singuratice,  întrucât   căpetenie  e  înfiinţarea  de  însoţiri  pen­
             Doue premii de. 10  coroane în aur pen­  se  poate,  se  se  pună  în  o  legătură  or­  tru  valorisarea  bucatelor şi  de magazine
        tru  acei  membri  ai  Reuniunii,  cari vor  do­
        vedi  că  au pus  de  nou în prim ăvara  de faţă  ganică  între  sine,  pentru  a dobândi uni-  de  bucate.  Foloasele  magazinelor  de
        cel puţin  50  de  altoi  în  grădinile  lor.  I  formitate,  eventual  a  întră  în  o  orga-   bucate,  care  fac  se  înceteze  abuzurile
                           11.                     nisaţie  regnicolară.                       cămătarilor  locali,  şi  avântă  valorisarea
             Un premiu de  10  coroane  în  aur, pen­                                          bucatelor,  —  sunt  cunoscute.
        tru  acea  şcoală  de  pomi,  respective  pentru   IV.  A  înfiinţa  însoţiri  deosebite şi
        acel membru  al  Reuniunii,  care  va  dovedi   anume  p en tru   m ijlocirea  de  felu rite   VIII.  Ministerul  de agricultură (au­
        mai  mult  spor în  prim ăvara  aceasta  în  o                                         striac)  se  va  deprinde  în  viitor cu aran-
       asemenea  scoală.                           cumpărări,  nu se recomandă, decât acolo
                          111.                     unde  stările  şi  trebuinţele  locale  ar  re-   giarea  generală  a  mişcării  de  însoţire,
             Cinci  premii  de  câte  20  coroane pen­  cere-o,  _—  încolo  însoţirile  de  credit   şi  crescând  însoţirilor  trebuinţele,  le  va
        tru  acei membri ai Reuniunii,  — de aproape
       sau  de  departe—  cari  vor  dovedi  că  şi-au  (băncile  mai  apropiate)  să  iee  asupra   procura,  cum  a  făcut-o  şi  pân’acuma,
        cumpărat în  unul  acesta  câte  o viţeluşă  de   lor,  cum  se  face  asta  în  alte  ţeri,  d ea    banii  trebuincioşi.  Etc.
       prâsilă  de soiu  curat  Rinzgau sau  Rern.                                                                 *
                                                   m ijloci  cum părări  m ai m a ri  de  articli
                                                                                                    Am  schiţat  aci  planul  de  lucrare
                                                   econom ici,  ca  gunoiu,  nutreţ, seminţe de
          Stăruinţe  înţelepte.                    sămănat,  maşini,  şi  altele,  prin  ce  fac   ce  şi-a  pregătit  ministerul austriac, pen­
                                                                                               tru  a  mişca,  cum am  zice,  ţara întreagă
             Ministerul  de  agricultură  austriac  cu  putinţă  cruţări mari,  dau  scut contra
                                                                                               întru  a  înfiinţa  însoţiri  econom ice  f e l
       şi-a  publicat  luna  trecută  principiile  pe   cămătăriei  ce  se  face  cu  mărfurile  şi
                                                                                               şi fel.
       cari  ţinându-le  înaintea  ochilor,  are  se  economul  are  cel  puţin  o  chezeşie  mai   Cetitorul cuminte, aducendu-’şi amin­
       pornească  o  mişcare  mare  pentru  înfi­  tare,  că  va  căpăta  marfă  bună.  Cu     te  cât  de  tare  am stăruit  şi noi  în atin­
       inţarea  a  tot  fe lu l  de  însoţiri,  întovă­  mărfuri  coloniale  înse,  nu-i  iertat  să-’si   gerile  noastre  cu poporul,  la prelegerile
       răşiri  a  puterilor  bune  economice  a  facă  de  lucru.                              economice  ce  am  ţinut,  şi  prin  coloa­

       ţerii,  pentru  înaintarea  spre  înflorire.     V.  Manipulaţia  centrală  a ramului
            Eată  anume  cine  crede  ministerul  de  cumpărări,  întrucât  nu  dă  de  impe­  nele  acestei  foi,  ca  oamenii  noştri  se
                                                                                              înfiinţeze  peste  tot  locul  şi  ei  însoţiri
       austriac  că  e  de  lipsă  se  se  pună  în  dimente,  ar  avea  a  o  executa  earăşi
                                                                                              economice  de  multe  feluri,  că  e  spre
       mişcare  şi  ce  lucrări  doreşte  se  vadă  centrala  însoţirilor  de  credit.
                                                                                              binele  lor,  —  va  înţelege  că  la  lucru
       mai  cu  zor  pornite:                           VI.  Deosebit  gând  trebue  pus  pe
                                                                                              bun  am  îndemnat  poporul  nostru  şi  îl
            I.  Căpeteniile  provinciilor  se  în­  înfiinţarea  însoţirilor  cu  scop  de  valo-
                                                                                              îndemnăm,  căci  acest  lucru  al  întovă­
       drume  autorităţile  (pe  capii)  cercurilor  risare  (de  prefacere  în  bani  a  deose­
                                                                                              răşirilor,  fiind  de  mare-mare  folos  pen­
       politice  şi  pe  comune,  ca  să  se  m işte  bitelor  producte  economice, bucate, vite,
                                                                                              tru  singuratici  ca  şi  pentru  obşte,  eată
       pen tru   înfiinţarea  de  însoţiri  econom ice  poame  şi  altele),  care  e  cea  mai  grea
                                                                                              încep  a-’l  forţa  chiar  cei  cu  puterea  în
       p rin tre  p op oru l p lu ga r,  pentru a  putea  ramură  a  însoţirilor  economice,  dar’  în
                                                                                              mână, guvernele ţerilor,  şi de  bună-samă
       mai  uşor da  economiei  aventuri,  pecari  cas  de  reuşire,  îţi  şi  arată  cele  mai
                                                                                              nu  de  aceea  o  fac,  că  nu  binele  l’ar
       singuraticii  nu le pot.  Autorităţile (capii)  fru m oa se  sfîrşituri.  Prin  atari  însoţiri
                                                                                              dori  poporaţiunii.
       cercurilor politice locale, se  prindă ori-ce  se  câştigă  productelor  valorisare  (tre­
                                                                                                   Cum  înse  pe  noi  în a  noastră ţară
       prilegiU bun, pentru a îndem na p e oam eni  cere)  mai  sigură,  prelucrarea lor,  îmbu­
                                                                                              nu  ne  îndeamnă  nimenea  la  însoţiri  de
       ş i  a -i  porn i  p e  calea  acestor  însoţiri  nătăţirea  lor,  cruţare  la  cheltuelile  de
                                                                                              acelea  de  mare  folos  pentru  noi înşine,
       econom ice,  —  scoţându-le  înse  bine  la  transport  (de  drum),  piaţe  mai  mari,
                                                                                              (ci  numai  la  de  acelea  din  care  alţii s<ă
       iveală,  că  însoţirile  ce  fac  au  se  se  ra-  stîrpirea  cămătăriei  ce  se  face  cu aces­
                                                                                              aibă  mai  mult  folos  decât noi),  — apoi
       zime  pe  puterile  lor  proprii,  pe  mem­  tea  şi  altele.  Trebuesc  făcute  însoţiri
                                                                                              se  ne  punem  noi  de  noi  în  mişcare,
       brii  lor,  încungiurând  chiar  şi  aparen­  d.  e.  pentru  valorisarea  laptelui,  a  inu­
                                                                                              se  primim  îndemnurile bune  venite dela
       ţele  unui  tutorat  (al  statului).       lui,  pentru  producerea  de  cânepă,  pen­
                                                                                              oam enii  noştri de încredere,  şi  se  facem
            II.  Trebue  încercat  totul  mai  ales  tru  valorisarea  de  poame,  legume,  de
                                                                                              toate  pentru  înfiinţarea  şi  avântarea în­
       pentru  înfiinţarea  însoţirilor  de  credit.  oue,  de  vinuri  şi  spirtuoase,  de fărinuri,
                                                                                              soţirilor  economice,  care  putem  fi  în­
       Repunerea  cămătăriei,  cultivarea  duhu­  de  vite  mărunte,  cai  şi  vite  cornute, de
                                                                                              credinţaţi  că  de  bine  ne  vor  fi.
      lu i  de  cruţare,  şi  deşteptarea  econo­  oi  şi  de  îngrăşare,  —  ear’  însoţirile  ce
      mică  a  poporaţiunii  agricole,  —  se pot  se  găsesc  deja  înfiinţate  pentru  aceste                                 I. M.
      mai  uşor  ajunge  prin  astfel  de  însoţiri  scopuri,  se  fie  spriginite.
   1   2   3   4   5   6