Page 10 - Bunul_Econom_1900_16
P. 10
Pag. 10 _____ ________________ BUNUL ECONOM _________ _________Nr. 16
perioda întâie în mediu 90 măji, totuşi Potrivind socoata după ju gă re şi Folosind noi şi rămăşiţele dela napi,
ne rămâne un prisos de bucate de l 7/ioo în flo rin i găsim p e ju gă r: putinţa de a ţinea vite s’a urcat dela
şi afară de asta un prisos de 2000 m. 46 la 53, (15%) şi fiindcă folosirea ră
înainte de După Spor
de napi de zăhar, devreme-ce produc măşiţelor dela napi ne-a făcut cu pu
cultiv, nap. de zăhar.
ţia de trifoiu şi măzeriche cu ovăs, din tinţă să ţinem mai mult vitele în grajd,
venit brut al moşiei 100 fi. 140 fl. 40%
cele 9 7/10 hectare din perioda a doua, câştigul de gunoiu, s’a urcat dela 8000,
cheltueli . . . . 74 » 100 » 35%
întrec de bunăsamă producţia trifoiului la 10.000 măji metrice, (cu 25%). Afară
venit curat . 26 fl. 40 fl. 55%
din cele 10 hectare din perioda întâiu- de aceea folosirea de gunoiu artificial
Nimic nu e mai firesc dar’ ca aceea, La economia asta nouă s’a mai s’a urcat dela 1100 maree la 1690,
că după cultivarea napilor de zăhar, şi văzut şi acea urmare, că până ce în prin ce şi producţia (roada) medie la
ven itu l curat a l m oşiei s ’a ridicat în perioda întâie, lucrarea moşiei mistuia toate plantele s’a urcat.
chip însemnat. 74% a venitelor ei, pe atunci în perioda Producţiunea mijlocie a fost pe
napilor, numai 71 Vio- hectar:
Venitul moşiei era:
Asta Iu socoata la o moşie. Nainte de După
înainte de După
cultivarea napilor de z.
cultivarea napilor de zăhar. *
* * Din grâu . . . 47 măji 57 măji.
1. Din producţia de
* secară . . . 32 » 36 »
plante . . . . . 9229 maree 14102 m. A doua m oşie e de 1256/i0 hect., » orz . . . . 37 > 51 »
2. Din ţinerea de din care 100 hectare arâtor, 22 hectare > oves . . . 37 » 41 >
v ite ..................... 5336 maree 6366 m. ţelină, celalalt curte şi grădini. » măzăriche . 33 » 41 »
14565 maree 20.468 m.
Pământul parte năsipos, parte cleios, » napi de zăhar — » 450 »
Deci, din cele 50 era cultivat nainte de a începe cu napii A
In periodul I (nainte de napi) s’a
hectare cade pe de zăhar, după următoarea rotaţiune
produs pe 55 hectare 1963 V2 măji m.
hectar . . . . 2913/10 maree -4O93/10 m. caracteristică:
bucate şi măzăriche, în periodul nou
Pe un jtiger catas- 1. Ogor negru. 2. % grâu, %
pe 44 hectare 1864 Va măji, aşa că
t r a l. .....................100 floreni 140 fi săcară. 3. % măzeriche, 1/2 orz. 4.
producţia de bucate peste tot socotită
% săcară, % măzeriche. 5. V* ovăs,
S’a urcat deci venitul brut al aces-' faţă de trecut a scăzut, dar’ de hectar
Va săcară. 6. Ovăs. 7. Cositură de
tei moşii cu 5903 maree, adecă cu 4O°/0 a crescut însămnat.
trifoiu. 8 şi 9. Păşune.
(40 la sută!) S’a produs de hectar :
Rotaţiunea aceasta să ţine de cul
Dar’ producţia mai mare, a mărit
tivarea de bucate împreunată cu păşu- Nainte de napi 35% # mâji (pe jug. 10% 0 m.)
şi cheltuelile.
nat, a cărei mare scădere e, că bucate După napi . . 424/i0 » (pe jug. 12Vi0 m.)
Cheltuelile moşiei erau
vin de 3 ori în acelaşi loc în periodă.
Sporire 67/10 1% 0
înainte de După După începerea cu napii de zăhar
ceea-ce răspunde la un percent de 19%.
cultivarea napilor de zăhar. s’a schimbat rotatiunea astfel:
j
1. Cheltueli cu lucră- 1. Ogor negru. 2. 1/2 grâu, % Scăderea de 99 măji m. la pro
torii, socotind şi săcară. 3. Napi de zăhar cu gunoiu ducţia de bucate însă, e cu prisosinţă
plata proprietarului 3504 maree 4807 m. artificial. 4. '/2 orz, Va măzăriche. 5. răsplătită prin sporul de 5000 măji m.
1. Cu ţinerea vitelor 4124 » 5639 » Va măzăriche, Va săcară. 6. Va săcară, de napi de zăhar, şi astfel socotind că
2. Ţinerea clădirilor şi Va ovăs. 7. Cositură de trifoiu. 8. şi ţinerea vitelor (şi gospodăria cu lapte)
a maşinelor . . . 966 » 1130 » 9. Păşune. a sporit şi ea, dobânda întreagă (brută)
4. Sămânţă de săme- Aceasă rotaţiune e economia schim a economiei în cele 2 periode e urmă
nat gunoiu artificial 1246 » 2138 » bătoare împreunată cu pâşunat, în care toarea :
5. Dări şi altele . . 908 » 814 » bucatele numai odată vin pe acelaşi loc Nainte de După
10.748 » 14.528 » (acelaşi soiu); şi prin urmare şi rândui cultiv, napilor de zăhar
1. Din producţia de
rea plantelor e cu mult mai nimerită.
Prin urmare cheltuelile au sporit p la n te ................. 15839 maree 20969 m.
După-ce întinderea ovăsului s’a ştir
cu 3780 maree, adecă cu 35%) deci 2. Din ţinerea vitelor 9632 » 14620 »
mult mai puţin decum a sporit venitul bit, s’a schimbat în chip însămnat şi
brut, de unde urmează, că şi venitul proporţia întinderii bucatelor, căci în Laolaltă 25529 maree 35589 m.
curat a trebuit se crească în măsură periodul întâi (nainte de napi) erau 44 pe hectar . . . 204 » 284 »
însemnată. A fost: hectare bucate, în periodul nou 33 hec pe jugSr . . . 70 fl. 97 fl.
tare. întinderea celorlalte plante nu
In rotatiunea s’a schimbat, numai în loc de 11 hec Venitul brut dar a sporit p e ju -
j
veche nouă g e r cu 2J fl. sau cu j p °/0 (jp la sută!)
tare ovăs s’au pus 11 hectare de napi
venit brut al moşiei 14.565 maree 20.468 m. Cheltuelile economiei acesteia au
de zăhar.
cheltueli................ 10.748 » 14.528 » fost:
Dacă la bucatele cu grăunţe so
venit curat . 3.817 maree 5.940 » Nainte de După
cotim şi măzărichea, întinderea tuturor cultiv, napilor de zăhar
deci a sporit venitul curat cu 2123 bucatelor (grăunţe) au fost în perioda 1. Cheltueala cu lu-
maree, sau cu 50% (cu jum etate) I întâie 55 hectare, în a doua: 44 hectare. crâtorii 6720 maree 8800 m_
