Page 11 - Bunul_Econom_1900_16
P. 11
Nr. 16 BUNUL ECONOM Pag. 11
2. Cu ţinerea vitelor 7332 maree 11021 m. mult mai norocoasă decum fusese cea t } / N a i n t e de După
3. întreţinerea -clădi- ; de mai nainte Au fost anume: napii de zăhar
1. Din producţia
rilor şi maşinilor 1882 * 1947 »
Nainte de După plantelor . . . 13770 maree, 18123 m.
4. Sămânţă, gunoiu
cultiv, napilor de zăhar 2. Din ţinerea
artificial . . . . 3321 » 3787 »
de vite . . . 6100 » 7972 »
5. Dări şi altele . 1452 * 1602 » Teritor cu bucate 33 hectare 27 hect.
Păstăioase . . . 2 » 3 * 19870 » 26095 »
Total . 20714 maree 27157 m.
Grumpene . . . 2 > 3 » pe hectar . 350 maree 458 rh.
pe hectar . . 166 » 217 »
Nutreţ................. 8 » 12 » pe jugăr . . 120 fl. 157 fl.,
pe jugăr . . 57 » 75 »
Ogor . . . . . 9 1 3 *
deci: cheltuelile de lucrare au sporit p e Napi de zăhar —- — * . 6 » ceea-ce înseamnă un spor de 37 fl.
pe juger, sau 31%.
ju g ă r cu l 8 jl. sau cu 3O0j . 54 hectare 54 hect.
Cheltuelile au fost:
Venitul curat inse a fost:
In vreme-ce bucatele cuprindeau Nainte de După
Nainte de După
în perioda întâie 61% din locul arăţor, napii de zăhar
cultiv, napilor de zăhar
în perioda a Il-a au scăzut 50% şi a 1. Lucrătorii................ 4210 maree 5347 m.
Venitul întreg (brut) 25529 maree 35587 m.
crescut întinderea nutreţurilor dela 15 2. 6 Ţi nerea vi telor . . . 5197 » 6450 »
Cheltueliledelucrare 20714 » 27157 »
la 22% şi locul sămănat peste tot a 3. Clădiri şi maşini . . 1048 » 1196 »
Venit . 4515 maree 8340 m. crescut dela 83 la 94 %• 4. Sămenţe, gunoiu artif. 1489 » 2568 »
de hectar . . . . 38 » 67 » Cultivarea mai întinsă de nutreţ 5. Dări şi altele . . . 930 * 1031 »
de jugăr . . . . 13 » 22 » şi rămăşiţele dela napii de zăhar, au Total . 12883 maree 16592 m.
făcut cu putinţă urcarea ţinerii vitelor
Venitul curat al economiei, după pe hectar . 226 » 290 »
dela 27 la 32 capete, prin ce gunoiul
schimbarea felului de rotire şi de plante, pe jugăr . 77 » 99 »
câştigat dela ele a sporit dela 6700 la
a urcat dela 13 jl. la 22 de ju găr, adecă,
8600 măji m., sau cu 28%- Dar’ cul deci: cheltuelile au sporit pe juger cu
cu 70% (7° la sută), — şi în vreme-
tivarea napilor a făcut de lipsă şi în 28%% (22 fl.)
ee venitul curat era numai 19% din
trebuinţarea de gunoiu artificial, spre Iar venitul curat a fost:
cel brut, acum e 23% 0.
care scop s’au cheltuit pe an cam 1200
* Nainte de După
* * maree, pe când nainte de aceea eco-
cultivarea napilor de zăhar.
nomia din vorbă nu folosea deloc gu-
A treia econom ie de care e vorba, 1. Venitul întreg . . 19870 maree 26095 m.
noiu artificial.
se află în Germania de miazăzi, şi e 2. Cheltuelile econom.12883 » 16592 »
In urma acestora s’a produs pe
de 57 hectare (100 jugăre), din cari Venitul curat . 6987 maree 9504 m,
hectar:
54 hectare arător, 2 hectare ţeline, ce adecă pe hectar . . 124 » 168 »
lelalte curte şi grădină. Nainte de După pe juger . . . 43 » 58 »
O parte a economiei e pământ mai napii de zăhar.
bun, şi la loc şes, altă parte muntoasă Grâu . . . . . 43 măji 49 măji adecă : a crescut venitul curat cu 15 fl.
şi pământ mai slab, — pentru aceea Săcară . . . . 40 » 42 » la jugăr, deci cu 35 %, -— afară de
nainte de cultivarea napilor economia Orz . . . . . 45 » 50 » aceea şi proporţia între venit şi chel-
se lucra după următoarea rotaţiune: Oves . . . . . 42 » 44 » tueli s’a îmbunătăţit, căci până-ce în
periodul întâiu cheltuelile mistuiau 65%
Rotaţia pământurilor mai bune în Bob . . . . . 35 » 39 »
a venitului întreg, acum numai 63 %•
36 hectare: 1. Ogor. 2. Grâu. 3. Ovăs. Grumpene . . .2 8 0 » 300 >
4. Grumpene, măzăriche cu oves şi ma Napi de zăhar . -- > 550 » Dinaceste arătări reese, că prin rân
zăre. 5. Secară. 6. Orz. — Sistem îm duirea mai potrivită a rotaţiunii sămâ-
bunătăţit de trei câmpuri. Producţia întreagă de bucate a fost: năturilor, a şirului în care să vie uriia
Rotaţia pământurilor mai slabe; după alta, restringerea ogoarelor şi a pă-
în perioda I. pe 33 hectare 1400 măji şunatului, şi cu deosebire îmbrăţişarea
1. Ogor. 2. Secară. 3. Orz. 4. Oves.
» » II. » 27 » 1263 >
5 şi 6 trifoiu. In acestea a rămas şi cultivării napilor de zăhar, — venitul în
treg (brut) al unei economii să urcă
mai departe această rotaţiune. ceea-ce răspunde la 42% o Şi 46% 0
foarte insămnat (cum am văzut Cu
In pământul mai bun, începând a măji, şi aşa producţia bucatelor a cres
30—40%, dar’ în legătură cu asta şi
se cultiva napii de zăhar, s’au întâm cut cu /o%, deşi întinderea lor a scă
venitul curat sporeşte tare, sporire care
plat următoarele schimbări în rotaţiune: zut cu 18% /
nu e urmarea numai a măsurilor des
1. Napi de zăhar cu gunoiu arti Pe lângă noul sistem (noua rân crise mai sus, ci şi a lucrului şi a ca
ficial. 2. Orz, în parte ca trifoiu. 3. % tri duire) producţia bucatelor peste tot a pitalului (banilor) băgat în moşie, ba
foiu, % bob 4. Va grâu, Va OVăs. 5. Va scăzut cu 137 măji m., dar’ scăderea tocmai dela măsura acestora (a muncii
măzăriche. cu ovăs, Va grumpene. 6. Va asta au răsplătit’o cu belşug producţiile din greu şi a banilor ce vom cheltui
săcară, Va orz- mai bogate de păstăioase, de grumpene, cu munca) atîrnă în cea mai mare mă
Această rotaţiune se ţine de eco- napi de zăhar şi de nutreţuri, de unde sură şi urcarea venitului.
momia curat schimbătoare, aşadar’ cu a isvorît următorul venit brut al moşiei:
j
