Page 3 - Bunul_Econom_1900_16
P. 3
Nr. 16 BUNUL ECONOM Pag. 3
numai decât de-opotrivă şi-’l lăsăm mai şi pe cât se poate în partea de cătră Tot rău păţim şi cu fămelele lă-
mult de câteva zile, chiar şi dacă nu miazăzi a pomişorului. Cea dintâi îm sându-le prea de tinere la gonit. Căci
putem ara îndată, de pildă iarna. prejurare scuteşte pomişorul de atinge după aceasta nu mai pot creşte ca să
rea
6. Pământul lutos, greu, cleios şi ce i-s’ar putea pricinui prin umble ajungă la starea lor adevărată şi fătul
rău, îl gunoim puternic pentrti 2— 3 tele pâ cărare, a doua îl scuteşte de lor asemenea nu poate fi ca dela o
an i deodată, şi anume cu gutloiu. păios, îngheţ în timp de geruri, pentru-că pa vită deplin crescută. Totul ce se poate
puţin dubit; pământul năsipos dimpo rul ţine umbră trunchiului şi nu-’l lasă ajuta în caşul acesta este, că dacă voim
trivă îl gunoim puţin câte puţin, în fie să se încălzească in timpul zilei, ca apoi să diregem femela, după 2 — 3 săptămâni
care an, şi cu gunoiu de cel pe de cu atât mai uşor să degere în urma dela fă ta t, viţelul i l vindem pentru
plin dubit. îngheţurilor de noapte. Pentru-ca parii carne, ear’ pe ea să nu o ducem la
Dar’ nu numai gunoiul de grajd, să ţină mult, partea lor ce vine în atin timp a doua-oară la taur, până vedem
urina şi escrementele ne stau la înde gere cu pământul se pîrleşte, sau se că s’a desvoltat deplin.
mână pentru îngrăşarea pământurilor unge cu cătran anume spre acest sfîrşit. De altcum viţeii din întâia fătare
noastre.
Croirea coroanei. de regulă sunt slăbuţi, de aceea nici
O groapă de compost, făcută la
Una din lucrările cele mai grele nu e bine să-’i cresfem! Junincile numai
loc potrivit, se nu lipsească dela casa
este croirea coroanei. Aceasta se face dacă sunt bine desvoltate se lasă la
unui bun plugar! In groapa de «com
prin tăierea rămţlrelelor de prisos şi sărit când sunt de 1 an şi jum., alt
post» punem peste olaltă, măturâtura
prin lăsarea celor neapărat trebuincioase, cum numai când sunt de 2 ani sau şi
din odăi, ogradă şi şură, rămăşiţele din
pentru nutrirea pomului şi pentru frum- mai bine.
bucătărie, maţe şi meruntae, putrejuni,
seţa coroanei. Tăierea aceasta este de De luat aminte la vitele de pră
pene, păr şi lăpedături de lână, buruem
mai multe feluri, după-cum e şi soiul silă e şi trupul, chipul lor, care încă
plivite din grădină, cenuşe şi funingine,
şi însuşirea pomilor; de aceea nu ori trece asupra feţilor lor, precum e: spi
noroiu de pe uliţi şi glod din şanţurile
cine o poate face în adevăr bine, şi un narea prea lungă ori scurtă, dreaptă
drumurilor ş. a. Această adunătură şi
nepriceput uşor îi poate strica coroa ori cocoşată, pieptul larg şi bine făcut,
amestecătură o udăm în fiecare săptă
nei pentru totdeauna. Din carte nu se ori îngust şi strins, bună de lapte sau
mână cu urină; de 2—3 ori pe an o
prea poate omul lumina, ci mai cu în rea de lapte etc. Aceste însuşiri şi
săpăm şi o întoarcem, şi la anul com
lesnire văzând ce şi cum fac grădinari forme de multe-ori trec până la al pa
postul e dubit gata, şi-’l putem între
îndemânateei, al căror sfat trebue ce trulea neam. De aceea o cunoaştere
buinţa cu mare folos la gunoirea fena-
rut şi pilda urmată. amănunţită a familiei de vite, din cari
lelor, la sădirea pom ilor, a viţelor de
■ ■ 1 , ;,.-h >'• voim a lăsa prăsilă, e de lipsă.
vide ş. a.
Ca vacă bună de lapte ori mamă
Notă. Un mijloc puternic de a îmbună
tăţi gunoiul este presărarea acestuia mai des, E c o n o m i a V i t e l o r bună e a se socoti vaca, care are par
în grajd şi afară din grajd, cu făină de gips tea dindăret bine desvoltată, pentru des-
în scopul se se fixeze amoniacul, cea mai de Vitele de prăsilă, de carne, de muncă, voltarea fătului. încolo să nu samene
căpetenie materie a bălegarului. de lapte.
a bou, ci să fie mai uşurică, mai puţin
Gunoiul astfel tractat îşi ţine gradul
(Urmare şi fine). desvoltată ca boii la cap, la grumazi, pi
potrivit de umiditate, dar’ nu mucezeşte.
Lucrul de căpetenie pentru ori-ce cioare, coarne, părul şi pielea mai sub
(Va urma.) I, B l a g a
fel de vită este la alegerea ei, ca să ţiri şi moi. Ugerul şi ţîţele să fie bine
fie sănătoasă. Vitele sunt pentru hră- desvoltate, vinele ce duc pe sub foaie
P O M Ă R I T nirea omului ca carne, lapte; pentru la uger să fie groase.
îmbrăcămintea lui, cu lână, păr, piele; Alta însă este căutarea la anima
Legarea pomilor. şi de n’a fi vita sănătoasă, prin acelea lele pentru măcelărie. La acestea se
Tinărul pomişor are neapărată tre boala cutare uşor poate trece şi la om. cere să fie mâncăcioase, să se îngraşe
buinţă de sprigin în contra vânturilor. De aceea mai ales la animalele uşor şi să rumege bine nutreţul. Ciola
Acest sprigin îl are dela par, de care mascule de prăsilă, ca unele ce gonesc nele, picioarele, coarnele nu se caută
a trebuit legat pe două locuri cu fâşii sute de femele pe an, se cere cu atât la aşa ceva. Dacă uneori se caută to
de cânepă ori de teiu, cu papură, cu mai vîrtos ca să fie libere de ori-ce morb, tuşi să fie ciolănoasă, aceasta se face
nuiele de răchită, ş. a. Legătura se ba şi de inclinare spre vre-un morb. pentru-ca să fie largi şi să ajungă la
face întocmai unui opt (00) culcat, ast O slăbire a soiului de vite se în mărime.
fel ca încrucişarea legăturii să vină în tâmplă şi atunci, când ducem vite prea La vitele de muncă însă vine luat
tre par şi pomişor. De sine înţeles, tinere pentru gonire. Un mascul lăsat în considerare toate acele părţi, cari
pomişorul legat trebue să nu poată fi prea de tinăr să sară, slăbeşte în scurtă s’o arete pe vită tare şi puternică: pi
mişcat cu putere de vânturi mari, cari vreme aşa, încât nu-’l mai putem între cioare drepte şi bine făcute, copita tare,
i-ar pricinui multe neajunsuri. Vîrful buinţa de loc; sau şi dacă îl putem, dă corpul bine legat, pieptul larg, ca să
parului are să ajungă numai până unde naştere la feţi slăbănogi. Un taur d. e. poată bine respira. Cu un cuvânt păr
se începe coroana pomişor ului şi tre când e de 1 an şi jum. se poate folosi ţile trupului să fie deopotrivă desvoltate.
bue să fie ascuţit scurt, ca să nu-’i facă numai din când în când, ear’ regulat Pentru toate acestea anumite trebuinţe
răni. La pomii de pe marginea cără se poate folosi numai după-ce trece aflăm vite întru toate după plac numai
rilor, parul trebue să fie înspre cărare, de 2 ani. dintre vitele de soiu.
