Page 5 - Bunul_Econom_1900_16
P. 5
Nr. 16______________ BUNUL ECONOM ________ Pag. 5
un roiu măestrit, ca se nu perzi zile de nu le poate suporta ori-şi-cine. De aceea târzii sunt mai. răvărsate dar’ au tot timpul
lucru, aşteptând după roi; dar’ în coş- tineri, ca.ri .se aplică la această meserie, a se îndesi.
Pe cât sunt voioşi cei-ce au sămănături
niţele din vorbă nici roi măestriţi nu se trebue se fie sănătoşi şi bine încheiaţi.
de toamnă, pe-atât sunt de îngrijoraţi cei
pot face cu înlesnire. Ba mai sunt şi Timpul uceniciei ţine 3—4 ani. Dacă
cari pun nădejdea în ce|e de primăvară. In
alte neajunsuri de cari sufer coşniţele tinerul e tocmit pe ani mai mulţi, de adevăr, puţine oarze şi ovăsuri s’au sămănat
acestea »imobile« de cari vorbim. Ele obiceiu capătă mâncarea şi toate cele din causa lipsei seminţii, întârzierii de mo-
nu sunt din cele mai bune şi prin ur de lipsă. Feciorii sau calfele, cu cre leşagul pământului, a aratului şi chiar din
mare nici aducătoare de cel mai mare dinţă cătră stăpân, pricepători ai me causa lipsii de nutreţ pentru trăgători.
folos. Stuparii de seamă le şi înlătură seriei şi strădalnici, au bun câştig. Pen
Sfintele Paşti au fost sărbate în biseri
tot mai mult, înlocuindu-le cu practi tru a ajunge măiestru de sine stătător cile române1 din Orăştie cu frumoasă pompă.
cele coşniţe de scânduri. nu se cer chiar multe mijloace. Cine In biserica ^r’-or. numărosul popor a rămas
are ceva bani p ntru procurarea unel tare mulţumit de serviciul divin sărbătoresc,
R omul S imu
telor de lipsă: troci, sîte, etc., apoi în celebrat de amândoi parochii, cetindu-să în
ziua întâi sf. evangelie în doi: de părintele
deosebi pentru cumpărarea bucatelor de
M e s e r i i protopresbiter-paroch V. Domşa dela altar,
lipsă la început, acela ese uşor deasu
şi de parochul I. Moţa la mijlocul bisericii,
pra răului ; ear’ prin străduinţă şi cru
Covrigăritul. ear’ vrednicul de laudă cor de juni, condus
ţare poate ajunge la bunăstare. de dl I. Branga dând cu acurateţă şi deose
In satele noastre fiecare casă îşi
bit reuşit răspunsurile liturgice. O surprindere
are Cuptorul seu de pâne, şi fiecare plăcută au avut credincioşii în cântarea„Lumi-
femee ştie meseria de a face pâne. Nu nează-te“... prin corul femeesc, (fetede ţăran şi
e aşa înse la oraşe. Aici partea cea Ş t i r i d e t o t f e l u l d-şoare) care a plăcut foarte, precum a plă
mai mare a locuitorilor trăesc cu pâne cut şi apariţia ca solo în corul bărbătesc a
distinsei puteri corale de dl G. Cusuta, func
de cumpărat. Cei-ce gătesc pâne de Sâmanăturile în România. «Gazeta Să
ţionar la bancă.
venzare se numesc pitari sau covrigari teanului* dela Bucureşti scrie în numărul seu
A doua zi, după serviciul divin, a fost
(după nemţie: peri, după ungurie: şutei), mai nou (de Paşti): esirea la holde cu mare procesiune, gr.-orientâlii
în România le zice franzelari. In ora La ţară situaţiunea sămânăturilor e la holdele din capul stradei Câmpului, gr.-cat.
şele mai mici sunt, fireşte, pitari mai foarte bună şi avem mari nădejdi de recolte la holdele despre Turdaş, la promenadă. Con
mănoase şi de mare căutare. Exceptând, cum
puţini, în cele mai mari sunt mai mulţi. ductul gr.-catolicilor avea în frunte musica
am spus, locurile unde apa a stat mai mult lăutarilor, a gr.-orientalilor bravul cor bărbătesc.
Dintre noi, Românii, puţini au îmbrăţi
— dar’ cari nu sunt aşa de întinse — col-
şat această meserie altfel destul de bă zele, navetele, grânele şi secările sunt de Al 18-lea şi 19-lea ajutor Pa dat „Reu
noasă, pentru-că tot ce e de mâncare toată frumuseţa! Pământiii umezit la atâta niunea română de înmormântare din Orăştie*
se caută şi se trece. Pitarii fac: pâne, adâncime, de de-asupra e cam bătăturit, dar’ zilele astea, membrilor sei losif Binţinţan, ră
s’a boronit pe-alocurea şi ploile şi umezeala, posat la 18 Aprilie n. şi lui Samoilă Avră-
covrigi, franzele (jingle) şi coarne (chifle).
ajutate de căldurile ce avem acum, dau un muţ, mort în 23 Aprilie n. (ziua de Paşti
Meseria aceasta se poartă în locale
mare avânt creşterii, cam întârziate în astă noaptea). După întâiul, care plătise Reuniunii
călduroase şi se cere mult lucru de
primăvară. cu înscriere cu tot 5 fl. 50 cr., rămăşiţa lui
noapte, pentru-ca dimineaţa se fie pâne,
Grânele puse timpuriu, minunat de în a primit un ajutor de 49 fl., după al doilea,
franzele şi coarne proaspete. Căldura frăţite şi înrădăcinate, vegetează Cu toată pu care plătise Reuniunii 5 fl. 80 cr., rămăşiţa a
neîntreruptă şi lucrul de noaptea înse terea şi pot da cele mai mari recolte. Cele primit 49 fl. 25 cr.
La conac, tingirile şi căldările clocotesc, bulzeală la masă, saşiul se uită lung la tiner, Acum, ce mai una-alta? Multă vreme
grătarăle sfîrîe, cântă lăutarii, forfoteală şi ba-’i mai face şi cu ochiul cătră fată. nu poate sta de vorbă o fată care are atâta
larmă mare, şi clopote şi clopoţei, pe cari le Fata lasă tava pe masă şi porneşte. treabă... N’apucă să plece fata, şi roşcodanul
sună vite şi cai mişcându-’şi capetele. Flăcăul vrea s'o apuce de braţ; ea scapă şi întră înapoi. Tinerul s’a culcat de-a binele-.
Tovarăşii de diurn, după-ce atârnă de pleacă; el o chiamă napoi; ea ’şi întoarce Aş! E vreme de dormit acuma? Trebue să
gâtul cailor trăistele cu grăunţe, se aşează Ia capul rzând, dă din umeri, par’c’ar zice: »acu meargă îndată după tovarăş în odaia de-ală-
o masă. Negustorul scoate din geanta lui un n’am vreme de jucării!* şi întră în prăvălie. turi, unde e pont mare de câştig: orzarii
şip cu rachiu şi cinsteşte pe tinerul tovarăş... Saşiul se uită la flăcău şi ear’ îi face cu sunt şi mai buni de iubit, joacă şi prost
Bun rachiu!... O căldură plăcută cuprinde mă- ochiul: »după ea!« Flăcăul să scoală hotărît şi gros.
runtăile, şi ce poftă de mâncare!... Mâncarea drept în picioare şi urmează calea ce i-o — Hai, scoală 1
e bună şi vinul şi mai bun... Negustorul bea arată ochiul tovarăşului... Intre orzari, cine să fie? — Neică Dincă,
şi îmbiie pe tiner, şi tinerul voinic să ţine A trecut de mult de nămiez şi încet- unchiul, frate bun cu tata flăcăului nostru.
b:ne: păhar la păhar şi duşcă la duşcă... încet au plecat, unii câte unii, cărăuşi, negus Nu stau mult Ia vorbă, ca să nu înţe
Incet-încet, tovarăşii s’au înferbântat tori şi drumeţi alţii, care la deal, care la leagă unchiul de unde vine şi unde să duce
bine... Dar’... le trebue vin, şi de geaba bat vale, şi lăutarii au tăcut, şi s’a liniştit de tot tinărul. Vine de-acasă şi să duce la oraş,
în masă şi strigă: nimeni nu-’i aude. E îm şi s’a limpezit locul. să plătească boerului câştul întârziat, cinzeci
bulzeală mare înlăuntru în prăvălie şi afară La conac a rămas prea puţină lume... de galbeni, pentru sfoara de moşie din Poe-
sub umbrar. Perzându-’şi răbdarea, negusto Intr’o odaie, aţipesc aşa după masă cei doi niţa, pe care o ţine tată-său în arândă.
rul se scoală dela masă şl merge în cârcîmă. tovarăşi, fiecare pe câte un pat... Fata le Şi jocul porneşte ear...
Tînerul stă foarte aprins la locul lui, se şterge aduce cafele... Acum nu-’i mai e de grabă; Tinărul se vîră şi el... şi joacă.
de sudoare şi suflă din adânc. poate sta şi de vorbă cu un drumeţ. Ne — Mă, ţengăule, zice unchiul, ea-ţi
Celalalt să ’ntoarce mânând înainte o gustorul să uită saşiu la fată,, se uită saşiu calul şi mergi de-’ţi caută de treabă)... Ai
fată voinică şi frumoasă, care, cu mânicile la băiat şi merge se vază ce mai e pe din auzit ?...
cămeşii sumese până la subţiori, aduce, pe o colo, prin odaia unde s’au pus nişte orzari Dar’ ţengăul să uită în ochiul tovară
tavă, uscătură şi udătură. Ajungând prin îm- se ’nvârtească un ştosişor... şului, care-’i stă în faţă, şi să face că n’aude.
