Page 6 - Bunul_Econom_1900_16
P. 6
Pag- 6 ________ BUNUL ECONOM Nr. 16
Cursuri economice pentru învăţători, se în „Herşcu Boccegiu“, dl G. Dreghiciu şi I. Beriu a donat pentru zidirea bisericii dini
vor ţinea şi în anul acesta. Dela 1 până la Tomuţa şi d-şoarele Valeria Grofu şi Safta Bucium, tractul Orăştiei, două obligaţiuni în
28 Iulie vor avea Ioc la şcoalele economice Adamescu în piesă »Dragoste*, apoi dl R. Io suma de n o fl., precum şi interesele pe mai
din Adâ, Lagos, Kecskemei, Rima-Szombat nescu şi Dumitru Martin, dna Lncreţia Mar mulţi ani după aceste obligaţiuni.
şi Nagy-Szt -Milclos, ear' dela 2 până la 29 tin şi d-ş. Roşa Raţii) în piesa »Băi de mare*, Ilie Stoicoi, econom în Orăştioara-de-jos
August în Ada, Papa, Lugoş, Csaba, Geoagiu, — an surprins prin jocul lor reuşit, dovadă tot pentru zidirea bisericii din Bucium a cins
Ciacova. Cu totul se vor primi la aceste a unor bune silinţe date de a studia bine tit suma de po fl. D-zeu sâ-’şi reverse datul
cursuri 38G învăţători, dintre cari fiecare va piesele şi-a le interpreta rolurile. Publicul ro seu şi să răsplătească din visteriile sale pe
primi dela stat un ajutor de 100 cor. Ad mân din loc, de faţă în număr complet, şi-a aceşti binefăcători ai casei Lui.
mişi vor fi învăţătorii, cari până acuma nu arătat satisfacţia sa pentru reuşita predare a
lo a n O lar in,
au luat parte la asemenea cursuri. Insinuă diletanţilor, prin număroase aplause la sfîrşi- paroch.
rile pentru participare se fac la inspectoratele tul fiecărei piese. Piesele au fost bine alese,
şcolare. Fiind aceste cursuri practice de mare fiind scurte, cât nu oboseau. Au participat Dela „Ardeleana". Direcţiunea institutu
folos, îndemnăm cu tot deadinsu? învăţătorii şi câteva familii neromâne. Succesul mate lui aleasă de nou în adunarea generală ţinută
noştri a se insinua la participare. rial n’a rămas nici el, a resultat un frumos la 29 Martie constă din membii Nic. An
venit curat pentru fondul Reuniunii. drei, DaniiI David, Dr. St. Erdelyi, Dr. loan
Procesul dhd Tit Liviu Âlbini, pentru Mihu,. loan Mihaiu, Iosif Orbonaş, Ilie Popo
manipularea fondului Iancu, a trecut şi prin Reuniune de înmormântare în Vinerea. vici, Nic. Vlad şi loan Vulcu. In şedinţa sa
hotărirea tablei regeşti din Cluj. La Alba- In marea comună Vinerea s’a constituit o de constituire s'au ales preşedinte: Nic. Vlad;..
Iulia dl Albini fusese achitat cu totul, fiind Reuniune de înmormântare, după modelul vicepreşedinte: Ilie Popovici; director execu
găsit nevinovat, tabla din Cluj însă l'a aflat celei a noastre din Oră ştie, cu aceleaşi taxe tiv: Dr. loan Mihu; membrii ordinari în co
«vinovat* şi l’a osândit la 10 luni temniţă, şi aceleaşi ajutoare. mitetul de censură: Dr. loan Mihu, loan Mi-
pe care însă i-Ie socoteşte împlinite prin cele Adunarea de constituire condusă de haiu şi Nicolau Vlad, ear’ delegat ordinar
14 luni ce le-a stat închis în vremea cercetării. Preşedintele Reuniunii noastre economice în comisia disciplinară: Dr. Ştefan Etdelyi,
Dr. loan Mihu, a ales de Director al Reuniunii delegat suplent: DaniiI David. Comitetul de
Moarte năpraznică a ajuns pe ţăranul de înmormântare pe dl not. pens. Teodor supraveghiere constătător din membrii:.
Samoilă Avrămuţ din Orâştie, în sf. zi de Mierlea, cassar pe dl Nicolau Mihăilă şi se Aurel P. Barcianu, loan Branga, Dr. Romul
Paşti sara. Toate zilele de nainte şi şi marea cretar pe dl înv. Por fir iu Nicoară, — ear’ Dobo, Procopiu Herlea şi Dr. loan Pop, au
zi de sărbătoare a fost sănătos, a fost la bi membrii în comitet pe următorii 12 : ales preşedinte pe: Dr. loan Pop, vice-preşe-
serică, şi-a petrecut cu oamenii şi cu ai sei dinte pe: Aurel P. Barcianu, notar-referent
DaniiI Păcuraru, paroch; loan Iosif, pri
din casă; sara a cinat în pace şi fără a să pe loan Branga, ear’ delegaţi în comisia dis
mar; Alexandru Herlea, notar com.; loan Cu-
plânge de ceva, s’a culcat cu bine, ear’ di gerean I. Crăciun, Nicolae Filimon 1 Vasilie, ciplinară pe Dr. loan Pop ca ordinar, Aurel
mineaţa l’au aflat mort în pat. A fost înmor P. Barcianu ca suplent. Totodată s'au .intro
Avram Opincariu, NiColae Mihăilă 1. Crăciun,
mântat a treia zi de Paşti cu amândoi parochii dus de noii mai multe întocmiri, chemate a f i
Petru Simedru I. Giigor, Nicolae Herlea 1.
gr.-or. din loc. de mare folos clientelei. Comitetul de censură.
Vasilie, loan Uritescu J. Nicolae, Petru Lazar
va ţinea şedinţă în fiecare zi de lucru. Cine
şi loan llina.
Producţiunea meseriaşilor noştri dată va înainta deci cererea sa până la amiazi
a doua zi de sf. Paşti, a reuşit peste aştep poate avea răspunsul în ori-ce causă a sa
Sărbători CU lacrimi a avut familia ţe-
tare de bine. Diletanţii, dl Rusalin Ionescu după ameazi, astfel omul în una şi aceeaşi
ranului Ilie Ciurdăresc din Orăştie. Urmând
obiceiului vechiu, de-a aşeza la laturea despre zi poate isprăvi treaba şi nu mai are a face-
Merge nainte şi bine merge: are un noroc
Romoşel a oraşului un trase şi a puşca cu drumuri multe împreunate cu perdere si os
ne mai pomenit.
el în noaptea de Paşti pentru a trezi de tim teneală. La cerere pentru împrumuturi hi-
— Mă, secule! zise unchiul. Ţi-e des
puriu poporul din acea parte spre a merge potecare, venite din comunele, ce se ţin de
tul!... Pleacă!...
la sf. Inviiere, — ăstan le-a fost dat neno judecătoria Orăştiei, nu se mai cere extras-
A ş!
rocul în umblarea cu tieascul. Puşcară de 2 oficios din cartea funduarâ, pentru-că în vii
S’a inserat de tot; nu să mai vede
ori şi umplând a treia oară, să vede că prea tor privirea actelor se va face prin trimisul*
cartea; să aprind luminări.
în grabă, fiind treascul încă înferbântat, pe cancelariei advocaţiale fără nici o plată. Ast
— Mă, băete! a înoptat... Ce faci?...
când bătea la praf cu bătătorul de fer, pra fel oamenii scapă de spese şi alergări netre
— Lasă-mă unchiule I
ful s’a aprins de-odată asvârlind cu putere buite şi pot ajunge mai degrabă la suma de
— ...Bine! răspunde omul bătrân şt
ferul de bătut, care â luat şi mâna ce-’l ţi care au trebuinţă.
joacă nainte...
nea a nenorocitului ţeran, sfîrticându-o în In fine s’au luat măsuri pentru a înlesnii:
____________ (Va urma).
chip fioros. Pe când ceialalţi creştini mergeau după putinţă împrumuturi, contrase dela ins
D ela exposiţia din P a ris des la Inviiere, el gemea şi urla de dureri. Me titut şi a reduce spesele procesuale pe cât
chisă în 14 April n. se scriu multe intere dicul i-a legat rana şi cu trenul din zori a va fi cu putinţă, unul din scopurile urmărite
sante. Se văd acolo lucruri cari sunt toate fost dus la spitalul din Deva, unde îndată prin instituirea cancelariei advocaţiale, puse
dovezi despre înălţimile pe cari le-a atins is- i-au tăiat mâna pe la încheetură. E tată a sub conducerea jurisconsultului Dr. Enea
coditoarea minte omenească. Intre altele o trei copii mici şi era om ce îşi agonisea cele Draia, fiind între altele cruţarea clientelei:
curiositate este aşa zisul trotoar mişcător. Pe de lipsă cu palmele, ca lucrător în brazda de spese prea mari.
marginea drumurilor ce strătaie câmpul mare altora. In 6 Maiu se va ţinea adunarea gene
al exposiţiei e făcut trotoarul (locul de um rală extraordinară pentru aprobarea contrac
blat cu picioarele de oameni), din trei rîn- Ţara setei e în zona Peruviului din Ame telor încheiate cu directorul şi jurisconsultul..
duri de table de fer. Din acestea un rînd rica septentrională. Acolo nu plouă nici
stau pe loc, ear’ două se mişcă într’una, unele odată, doar din când în când cade câte o Un chip cioplit din străvechi vremuri.
cu iuţeală de 8 kilometri pe cias, altele cu brumă. In oraşul Payta la latitudinea de 5e In Haldea (Asia) un învăţat francez săpând
15 kilom. pe cias. Omul se aşază pe care sud dela Ecuator, plouă de obicinuit din 7 între ruinele unei cetăţi din vechime, a dat
voeşte şi e purtat peste tot locul prin ex- în 7 ani. Seminţele aşteaptă cu anii, până de un interesant chip cioplit, obiect de sculp
posiţie. Se adună bani frumoşi cu acest tro se poată răsări! tură. S’au găsit sub clădirile, vechi de tot şi
toar mişcător: numai în cea dintâi zi s’au ele, ale Regelui Ur Nina. E un altar în formă
adunat ca plată pentru urcare, 50.000 franci. Daruri bisericii. Cunoscutul binefăcător, de ţilindru, pe faţa căruia e cioplit (sculptat)
dl protopresbiter onorar Sanioil Popovici din chipul unui rege bărbos, bătrân, cu o cârjă în.
