Page 7 - Bunul_Econom_1900_16

Nr. 16 BUNUL ECONOM Pag. 7

mână, punând o cunună scumpă pe capul urnii rillă», a nu sta adecă la luptă mare, ci de Răspuns. Chiar septemâna viitoare
tinăr răsboinic răzimat de o suliţă. In jurul bă­ prin munţi şi cotituri, a trage asupra duşma­ în 17—-.19 Apr. v. e tirg la Sibiiu. In
trânului stau mai mulţi bătrâni bărboşi, în jurul nului şi a-’i face pagube, ferindu-’i din cale, ţîrgul de vite al Sibiiului poţi afla
tinărului, tinări raşi pe cap. Să vede a fi eter- de luptă mare. Zilele acestea au sosit earăşi viţe de Pinzgau curate şi după plă­
nisarea încununării unui tinăr viteaz de câtră 5 corăbii engleze cu 2200 cai şi muniţii şi cere. Ai acolo şi specialişti al căror
regele seu. Şi se vede a fi cea mai veche haine şi material de zidit trenul, peste scurt sfat şi ajutor se-’l ceri la alegere, d. e.
urmă de sculptură ce s’a descoperit până sosesc în Africa alte 20 corăbii cu soldaţi şi dl prof. Comşa sau dl I Lebu, cari ţi-ar
acum în străvechea istrorie a bătrânei Asia. lucruri de lipsă oastei. da sigur binevoitorul sprigin.
Mai spre toamnă apoi, cum am
Timpul e pe aici, dela sărbători încoace, Desminţire. Cei trei molizi sădiţi la mai vestit, şi Reuniunea noastră eco­
mormântul lui Iancu (în Cebea) despre cari
cât să poate de capriţios şi nefavorabil eco­ nomică umblă cu gândul a aduce un
se scrisese că au fost smulşi de gendarmi,
nomilor, Câte-o zi senină şi caldă, noaptea transport pentru cei-ce se vor înştiinţa.
aflăm că nu au fost smulşi ci se află la locul
ploaie din greu, alte-ori (cum a fost Joi)
lor, şi vestea a fost o poveste a oare-cărui
nainte de prânz senin şi frumos, după amiaz
corespondent prea zelos ori dus şi el în eroare
timp de-aproape o oră ploaie foarte puter­
de cineva.
nică şi deasă, — deşi mersul bun al ţarine­
Doctoresele la popoarele înapoiate sunt
lor ar recere timp frumos mai îndelungat. foarte număroase. In insula Nias, vecină cu
Tineretul în România pare că a pornit
spre mare slăbire: la asentările deăstan 50% Sumatra, fiecare sat are un doctor şi o doc-
întrunire agricolă în Ilimbav. Comite­ (cincizeci Ia sută) au fost respinşi ca slabi toreasă. In insula Bali, lângă lava, doctorii
tul central al «Reuniunii tom. de agric. din pentru miliţie. Cei de sus să gândesc la mij­ femei sunt specialişti în anumite boale şi
comit. Sibiiului» a ţinut să prâsnuiască sfin­ loace de îndreotare a răului. caută atât pe bărbaţi cât şi pe femei. In in­
sula Celebes aceste doctoreşe sunt privite
tele Paşti prin punerea la cale a unei fru­ ca preotese şt onorate. (Fireşte că mai toată
In Rusia să scrie lipsa de lucrători să
moase isprăvi economice: a trimis pe secre­ căutarea boalelor stă în cântece, noi am zice
simte foarte tare, mai ales din ţinuturile lo­
tarul seu Victor Tordăşianu în comuna Ilitn- descântece, ca se alunge duhurile rele pro­
cuite de Poloni. Polonii, striviţi şi în Rusia ducătoare de boale). In insulele Australiene
bav, unde ţinând poporului o vorbire lumi­
şi în Germania, în chip neomenos, să ridică să află de asemenea femei „doctori11 cari sunt
nată despre însemnătatea însoţirilor de cre­
mii şi mii şi pleacă spre ţermuri depărtate, foarte căutate nu numai de indigeni dar’ şi
dit săteşti, a încălzit poporul aşa de mult de chinezi. Aci joacă şi cântă până cad
spre alte ţeri, doar’ le va zinbi o râză mai
pentru o atare însoţire, că îndată s’â ţinut şi îrţtr’un fel de ameţeală şî atunci spun boala
căldicică de fericire, — deşi vai de ea fericire
adunarea de constituire, alegendu-să Direc­ şi leacul. In insulele Filipine sunt mai mult
între streini! In 1899 numai din Rusia au femei doctori decât bărbaţi. In peninsula Ma-
ţiunea şi comitetul de censură şi înscriindu-
plocat 80.000 de suflete, între cari 60.000 au lacca doctorii Chinezi au ca asistenţi doctori
să peste 60 de membri. Dl Tordăşianu a
fost Poloni din sud. De aceea şi în Ger­ femei indigene. In Cochinchina are fiecare sat
fost primit în chip prea frumos la venirea în o Bo-iaon, care prin vrăjiile şi descântecile
mania şi în Rusia, lipsa lucrătorilor (căci aceş­
comună şi i-s’au făcut prea frumoase mani­ ei face şi drege, îmbolnăveşte şi lecueşte.
tia erau mai tot lucrători pălmaşi), se simte
festaţii după adunare şi la plecare. Acestora li-să atribue cunoştinţi până la cari
foarte mult. Acum şi într’o parte şi ’ntr'alta ceialalţi oameni nu pot să se urce, văd du­
să încearcă măsuri pentru oprirea emigrării. huri şi stau în legătură cu ele. In insulele
Pe la sfîrşitul lui Septemvrie să spune
Aadamahe femeile pun zbanţuri, eau sânge etc.
că trei capete mari încoronate au să se în­
tâlnească la un loc: împăratul Rusiei, împă­ Cugetări. Curagiul cel mai trebuincios
F e l u r i t e P o v e ţ e
ratul Germaniei şi Impăratul-rege al nostru. în lumea aceasta nu e totdeauna de natură
-Mari treburi trebue că au, că altfel nu s’ar eroică. Trebue curagiu pentru viaţa de toate
Cum sS vă păstraţi ochii. zilele ca şi pentru întreprinderile cele mari
aduna aşa.
Nu-’i expuneţi la vânt rece; nu lucraţi care fac parte din împărăţia istoriei. E cura­
cu lumina în faţă; nu puneţi pe lămpi abat- giu să fii cinstit, să te împotriveşti ispitelor,
Un nou leac contra tuberculosei. Cu­ jururi colorate; nu deschideţi ochii sub apă să spui adevărul, să fii ce eşti, să nu cauţi
noscutul Dr. Marmorek, descoperitorul seru­ când vă scăldaţi, mai cu seamă când apa e să te arăţi că eşti ce nu eşti'...
lui contra scarlatinei şi brâncei (orbalţului) sărată; nu vă uitaţi la lumină prea vie, cum y
să scrie că a reuşit să prepare un ser care e cea electrică; nu vă obosiţi ochii cetind ori Trei lucruri să nu-’ţi arăţi: spiritul înain­
lucrând când nu aveţi lumină destulă; când tea prostului, bogăţia înaintea săracului, bu­
fără a face vre-un rău organismului, tămădue
vă sunt ochii inflamaţi (aprinşi, roşii), nu-’i curia înaintea celui care plânge.
oftica (boala uscată). S ’au făcut cercări cu
spălaţi cu apă rece, ci cu apă cât puteţi su­
bolnavi cari sufereau de răni cu puroiu la feri de caldă; nu durmiţi în faţa ferestrelor
şolduri etc., şi cu bolnavi de tuberculosă la ca să nu vă vie lumina drept în ochi când Posta Redacţiei'.
plămâni, şi sfîrşiturile au fost admirabile în vă deşteptaţi. „C. p. t.“
* Dlui S. D. in B. s. Ştiricind şi noi în dreapta
toate caşurile.. Câte-va injecţii cu acest ser şi şi în s'ânga, am primit răspunsuri că nu să mai pot
Cel mai bun stingtăor al petroleului! căpăta. Doritorii a planta, să îngrijesc mai de tim­
Toate simptomele rele ale boalei au perit.
Câţi oamen fripţi, câte începuturi de toc,- puriu. Acum e şi târziu. La toamnă şi primăvară
Te vom servi bucuros şi noi.
din pricina unei lămpi răsturnate!
Budgetul Angliei pe exerciţiul 1899—1900 Dlui E. B. în Zl. Aici 1a noi nu să află.
Obiceiul de a se arunca apa spre a Adresează-te însă prăvăliei de seminţe L. Reschner
•se închee cu o perdere de 13,822.000 lire stinge petroleul aprins, e zadarnic. Cenuşa şi din Sibiiu şi vei primi.
sterline. Cheltuelile extraordinare ale răsbo- năsipul ating adesea scopul, dar’ nu le ai tot­ Dlui E. M. în Sc. Cu. însoţirea de credit fiţi
iului urcă în acel exerciţiu 23 milioane lire. deauna la îndemână. niţel în aşteptare. In curând vă vom servi cu toate
Laptele stinge petroleul aprins mai bine îndrumările de lipsă.
ca ori-ce! G. S. Adresele din Lapugiul sup., Porumbac, Tîr-
Parochia gr.-or. din Livezeni nu e încă năviţa, Nevoeş, Roşia, Scărişoara, Nucşoara, Ohaba,
Băeşti, Băţălar, Toteşti, Vidra-de-sus, etc. sosindu-ne
'întregită, căci alegerea dlui Ştefan Fărcaş, prea târziu, n’am mai putut trimite numărul de Paşti.
cleric abs., nu a fost întărită de ven. consistor întrebări
din Sibiiu şi s’a ordonat alegere nouă.
şi Com itetul de redacţie:
R ăspunsuri Preşedinte: D r. Ioan, M ihu.
Răsboinl între Englezi şi Buri a început
earăşi mai viu săptămâna asta, după o pausă Membrii: Dr. St. \Erdelyi, loan, Mihalţi
Daniil David şi Constantin Baicu.
‘de acuşi o lună, care a trecut cu mici cioc­ întrebarea 12. Cum mi-aş putea procura
niri. Acuin Roberts, generalul suprem en­ o viţeluşe de rasa Pinzgau şi cât ar costa?
Proprietar - editor: Ioan M ihaiu
glez a început înaintarea spre hotarele Tranş- Aş cumpăra chiar şi vacă cu viţel, dar’ nu
waalului. Burii au început lupta »de gue- j prea-prea scumpă. Al. Dr. Redactor respons.: Ioan M oţa