Page 9 - Bunul_Econom_1900_16

Adaus la „B anul Econom“ Xr. 16. Pag- 9
Despre creşterea proflncţiunii şi a venitului prin rotaţinnea în w w

După Dr. A. Hensch, prof.

Că rînduirea cuminte a plantelor | vremea aceea şi cât î n vremea asta. de naintea napilor veniau bucate puse
în pământurile arătoare, cu alte cuvinte: I Din acele 8 economii mai ales 3 sunt în acelaşi loc de două-ori în şirul de
că rotirea bine chibzuită a plantelor ce potrivite a arăta foloasele rotaţiunii plan­ ani, în a doua peri odă vin numai odată-,
cultivăm are mare înrîurire asupra că- telor ce cultivăm şi mărirea venitelor producţia de nutreţuri a crescut, cu deo­
tăţimii producţiunei şi a venitului mo­ prin .asta. sebire socotind în nutreţ şi rămăşiţele
şiei, — asta gospodarul păţit nu O trage Din cele 3, întâiele două moşii se dela napii de zăhar. In urma acestora
la îndoială. află în Germania de Miază-noapte, una numărul vitelor poate fi urcat, dela 22
Dar’ că această înrîurire a rotirei fiind moşie mică, alta mijlocie. la 24, din ce, având în vedere că în
cât de departe se poate întinde, arătat perioda nouă a trebuit să se ţină vitele
*
în cifre, despre aceasta rar se aude * * tot în grajd, urmează că a sporit în
ceva, pentru-că în patria noastră probe măsură însemnată gunoiul, de care avem
întinderea primei moşii e de 50 hec­
de acestea nu s’au făcut nicăiri, ear’ tare (87 jugere catastrale), din cari 40 atât de mare lip s ă !
unde se fac, nu se poartă o socoată înainte de napi, se dobândia în
hectare e arător, 4 jug. ţelină. 4 5 plan-
destul de amănunţită, care se scoaţă mediu 4500 măji m. (â 50 klgr.) de
taţiune şi rămăşiţa grădină şi curte.
asta la iveală, şi şi unde s’ar purta, la gunoiu, — după cultivarea napilor însă
Nainte de-a se începe în această
privaţi, nu fiecine te lasă se te uiţi în 7200 m. adecă prin schimbarea împăr­
moşie cultivarea napilor de zăhar, eată
socotelile gospodăriei Iui. De aceea ţelii şi a plantelor vechi, dobândirea de
rotirea după care Se cultivă ea:
trebue se ne folosim în privinţa asta gunoiu a crescut cu 6o°/0 (60 la su tă:
1. Ogor. 2. Grâu. 3. V2 orz,
de sfîrşiturile de acest fel dovedite în peste jum ătate!) Ear’ dacă mai socotim
y g ovâs. 4. Y2 mazăre, y 3 grumpene.
teri străine înaintate. Cineva însă ar că moşia din vorbă în timpul din nain­
> 5. Săcară. 6. Ovăs. 7. Cositură de tri-
putea întreba: bine, dar’ socoteala ce tea napilor folosia pe an gunoiu artifi­
foiu. 8. Păşune. — Această rotire co-
se potriveşte în o ţară streină, oare la cial numai de 150 maree, ear’ după
răspunde împărţelei împreunate cu pă-
noi potrivi se-va ? Răspundem: fiindcă şi napi, de 800 maree (aşa cerând pro­
şunat, de trei câmpuri, ce se întâlneşte
la noi se cultivă tot plantele cari în ţe- ducţia), e fireşte să vedem, că produc­
mai des şi pe la noi.
rile despre Apus dela noi, apoi da, so­ ţia medie (pe 10 ani socotită), s’a u r­
coteala de acolo în această privinţă, se începând a cultiva napi de zăhar cai foarte m u lt!
potriveşte şi la noi. au trecut la următoarea împărţire ro­ Producţia mijlocie fusese anume
titoare : pe hectar următoarea:
In Germania anume, s’a ridicat de
1 .Napi de zăhar. 2. Orz. 3. Y3 grum­
învăţaţi de mai multe-ori întrebarea, că înainte de După
pene, 2/3 măzăriche cu oves. 4. Săcară.
de vreme-ce această ţară nu-’şi poate co- cultiv, napilor de zăhar.
5. Ovăs. 6. Cositură de trifoiu. 7. Grâu,
peri trebuinţa bucatelor din producţiune Din g râ u ................ . 48 măji 56 măji.
rotire care se poate socoti aproape ca » săcară . . . . . 40 » 48 »
proprie, ci trebue se aducă tot din
economie schimbătoare. împărţirea în ' » o r z ................ . 44 » 50 »
altele, ceea-ce mai vîrtos în vreme de
rotirea din urmă este hotărît m ai bună, » oves . . . . . . 42 50 »
resboiu îi poate fi foarte primejdios,
ear’ întinderea plantelor a suferit ur­ măzeroi . . . . . 36 » - »
nu s’ar putea, casăse mărească cultura
mătoarea schimbare : > grumpene . . . 200 » 200 »
grâului prin restrîngerea culturii napilor
■» napi de zăhar . — » 300 »
de zâhar (care la ei se cultivă mulţi) şi înainte de După
a grumpenelor, într’atâta, cât se se co- cultivarea napilor de zăhar Nainte de napi să producea pe cele
pere trebuinţa de bucate a ţerii prin Grâu . . . . 5‘- hectare 57 hect. 20 hectare în mijlociu 865 măji m., ear’
producţia din ţară? Săcară . . . 5'— » 5-7 » după napi, pe 22 8/l0 (adecă aproape
Orz 2 05 » 5-7 > 23) hectare, 1162 8/10 măji m. de bucate,
Ear’ întrebarea asta a făcut pe în­ . . . .
Ovăs 7-05 5-7 > — de unde urmează că producţia de
văţaţii economi nemţi să cerceteze în­
Bucate . 20-— » 22-8 » bucate a fost pe hectar:
tâi de toate, că oare cultivarea nalţilor . .
de zăhar, are ea îm îu rire scăzetoare Măzeroi . . . 2-05 » — .— » nainte de napi .....................431/0 măji
Grumpene 2-05 « 1-9 >
o ri chiar crescătoare asupra producţiei de când se pun napi . . . 51— »
bucatelor r Trifoiu . . . 10 — » 5-7 »
Ţelină . . . 5 — — .— 3> adecă o creştere de 73/4 de hectar, sau
Privitor la asta Dr. Lilienthal a 18% ! Socotind cu jugerul, a fost nainte
Măz. cu oves — .— 3 9 »
publicat o cercetare vrednică de luare de napi 124/j0 măji m. roadă de bu­
Napi de zăhar — •— » 5-7 »
aminte, arătând la 8 economii germane, cate pe jugăr, dela napi încoace /%/a,
40 hectare 40 hect.
acea rotire, care s’a urmat şiruri de adecă m ai bine de 2 m ăji m. (2 l,\u)
ani nainte de-a se apuca de cultivarea Din asemănarea aceasta reese, că m ai m ult!
napilor de zăhar, şi dupâ-ce s’au apu­ deşi după începerea cultivării napilor Dar’ nu s’a urcat numai producţia
cat, arătând câtă recoltă (roadă) au dat, de zâhar, cultura bucatelor s’a mai lă­ bucatelor, ci şi a celorlalte plante, pen­
în m ediu, m oşiile în o vrem e şi câtă ţit, în rotirea plantelor s ’a fă cu t totuşi tru-că dacă din cele 2978/10 măji de
în alta, şi cât a fo s t venitul lor în îm bunătăţire, căci pe când în perioda bucate subtragem mazerea cultivată în