Page 1 - Bunul_Econom_1900_17
P. 1
Anul I Orăştie, 22 Aprilie v. 1900 (5 Maiu n.) Nr. 17
A B O N A M E N T E : O R G A N U L I N S E R Ţ I U N I :
„R eu n iu n ii e c o n o m ic e în O ră ş tie “ se socotesc după tarifă, cu p r e ţ u r i . m o d e r a t e
Pe an -1 coroane. (2 li.); jumătate ap 2 cor. (1 ti.,'
Pentru R o m â n i a 15 franci. Apare în fiecare Sâmbăta Abonamentele şi inserţiunile se plătesc înainte -
ruinătoare de trup şi tîmpitoare de j sate, ce popor voinic e, ce sporire dă:
D e l a R e u n i u n e
minte, împărţindu-le după părţile de 800.000 pe an (la 48—50. milioane,
M em bri la lieiinhine. ţară în care ele s’au trecut şi se trec adecă la 50 de locuitori 1 mai mult
mai vîrtos —- dăm de aceea ce ziserăm pe tot anul!). Ear’ noi? Noi la 200 de
S’au mai înscris între membrii Reuniunii
noastre economice din Orăştie: că e »primejdie economică şi naţională«, locuitori ne sporim la an cu 1.
Din Techereu (I. Zlatna): Nicolae Don- căci din milioanele de buţi de rachie, i Dar’ să nu ne uităm la îndepărtaţii
cea, primar, Simion Cibean, înv., Păscău t’ăş- 70 din sută se deşartă în casele sărace Germani, să ne uităm în ţeara noastră
tiuţ, econom, şi Iîie Campa, econom, toţi ale popoarelor mai înapoi rămase în- i însăşi: aci de ani şi ani de zile cetim,
membri ordinari.
tre care locul întâi îl ţin nenorociţii I că cercetările ce se fac asupra sporirii
Din Orăştie: Nistor Bădălău, cantor gr.-
Ruteni, apoi vin Slovaci şi noi ... Ro- i poporaţiunii, dovedesc, că între alţii, noi,
cat. şi Adarn A dărnuţ, m . ordinari.
mânii, şi numai în măsură pe jumătate i Românii, pe care ne întrec încă numai Slo
Din Sikmşul-de-jos: Ladislau Nandra,
mai mică această otravă se trece şi la vacii şi Rutenii cei zişi deja „popor mort“
parocb, m. ordinar, (înscris în Febr. şi scă
pat la publicările anterioare). celelalte popoare mai înaintate şi în s suntem cari sporim la număr cu mult
stare materială şi în cultură, la Şerbi, mai încet decât de pildă Ungurii sau
Unguri şi Germani. Ear’ cu vinul e l Serbii, — şi statistica ce ne stă nainte
Un ţipet îndreptăţit. lucru chiar întors: din cât vin se trece, nu uită a mărturisi, că una din pricinile
70—72 părţi la sută se trece la Nemţi, j acestei rămâneri înapoi a poporului nos
Nişte date statistice ce ne stau
Unguri şi Şerbi, şi numai ca vre-o 30 ! tru, este şi dedarea lui la beutul fără
înainte asupra măsurii în care se trec
la sută la Români, Slovaci si Ruteni. freu a otravei numită „vinars
beuturile spirtuoase la popor, ne fac se
stăm niţel de vorbă asupra acestui râu, Si doar’ e un lucru dovedit ce nu In câteva foi serioase şi cu durere
asupra acestei primejdii economice şi are lipsă de altă stăruire deosebită, că de inimă pentru viitorul poporului, să
naţionale, care ne pricinueşte mai mari cu cât un popor este mai înaintat în dau ţipete, strigări mari, de durere, la
toate ale sale, cu atât el bea în mă vederea tristului chip.
stricăciuni ca toate celelalte rele de
cari suntem îmbrânciţi şi ne gâtuesc, sură mai mică vinarsul, şi îl va înlocui Repetăm şi noi ţipetul, şi am dori
în chip firesc ori măiestrit. pe el cu beuturi mai higienice, ca vin ca el să atingă urechea fiecărui Român
Cifrele acestei statistice ne arată, de struguri, vin de poame, bere, etc., şi spaimă să aşeze în sufletul lui, doar’
că împărţind pe familii preţul beuturi- ear’ cu cât un popor e mai bătut de se opreşte el însuşi şi opreşte şi pe fraţii
lor spirtuoase vândute numai la sate, vremuri şi de prostie, cu atât vei afla sei de primejdiosul povîrniş pe care
(unde se vând cele mai proaste şi în- la el în mesură mai mare vinarsul alunecăm.
şi încă vinars ales de — rău! Oare se nu mai fie îndreptare? O!
veninătoare), se vine în cifră mijlocie
83 fl. de familia de ţăran, daţi pe ho Ear’ surorile sale înflorite cu care să nu vorbim de a nu fi! Este, si încă
lercă! Intr’un sat de numai 150 familii, vinarsul îţi întră în casă sunt: moleşi- fără nici o durere deosebită. Vom arăta
se aruncă pe valea veninului peste 12 rea din ce în ce mai tare a trupului', şi cum credem aceasta.
mii fl. pe an! Iţi vine acuşi se nu crezi până când îl face să ajungă o ruină
lucrul acesta, dar’ oficiile publice, cari tristă, un putregaiu pe care îl va în
ţin samă de trecerea beuturilor în ţară, frânge vremea înainte de vreme, apoi
A g r i c u l t u r a
dovedesc cu negru pe alb şi cu pun slăbirea minţii, pe care o face vecină
gile cele pline de bani strînşi din fi- cu hăbăucirea, ori chiar hăbăucie jalnică, Măzărichea.
nânţii şi accisuri şi din tot felul de vămi ce nu mai poate cuprinde şi judeca Măzărichea este o plantă de nu
ce adună din trecerea beuturilor. aproape nimic, şi decadenţa neamului, treţ cunoscută tuturor. Folosul ei nu-’l
Dar’ eată ce e mai trist în toată dând părinţii moleşiţi de această beutură, trage nime la îndoială, şi totuşi nu e
povestea: Din potopul de bani daţi pe naştere la copii tot mai slabi ca ei, tot luată în băgare de samă după cuviinţă.
beuturi la sate, 61 din 100 de părţi, mai pipirniciţi, tot mai amărîţi. Pe când Măzărichea se face în ori-ce pământ
se dau pe holerca de tot felul zisă, vi neamurile ce îşi stâmpără setea şi obo şi, cosită înainte de a se coace, de obi-
nars de prune, de bucate, de spirt, etc. seala, cumpătat, cu beuturi mai sănă ceiu direge pământul. Ea să cultivă cu
şi numai 39 din sută pe vin, care nu toase, cum sunt vinurile curate şi berea, deosebire în locul, unde în toamna ur
e aşa stricăcios. * acelea dau nainte în toate neasămănat, mătoare sunt de a să sămăna spicoase,
Ear’ cele 61 de părţi de rachie, mai tare! Vezi poporul german (din astfel că peste vară ne dă nutreţ şi
dovedită ca mult mai stricăcioasă si Germania) unde curge berea vale şi pe mult şi bun, ear’ pământul, în loc de a
J