Page 3 - Bunul_Econom_1900_17
P. 3
Nr. 17 / BUNUL.ECONOM Pag- 3
aşternute la ministrul de interne spre deasupra de titlul „ ministrului, fâră-ca. feţei, apoi; sub limbă şi sub fălci, pre
întărire. După aceste adunarea alege să se scrie ceva peste timbru. cum ne putem încredinţa dacă ţinem
membrii în comisii şi. funcţionarii pro 2. Pe »/>rotocol« să pune timbru gura căscată, şi atunci putem vedea
scrişi de statute. Ne mai având altele pe fiecare coală câte 15 cr. (câte coaie cum din nişte găuri mici iese o ; rază
de pertractat, adunarea se declară prin de atâtea ori câte 15 cr.) Timbrul să . subţire de fluiditate.
preşedintele de închisă. lipeşte din afară, fără a să scrie peste el. Saliva isvoreşte în gură într’una,
pentru aceea suntem siliţi a înghiţi
Despre desbaterile adunării se ia 3. Pe »slatute« asemenea de fie
tot mereu.
protocol în scris (proces verbal). care coală 15 cr. timbru, la toate exem
Isvorîrea într’una a salivei ţine
Forma protocolului e foarte simplă. plarele pe o formă. Timbrul să lipeşte
Se spune anume: unde, când şi în ce tot din afară, fără a se scrie peste el. umezite buzele şi gura întreagă, şi ea
face cu putinţă vorbirea. Se poate
causă s’a luat protocolul. Au fost de Dacă, pe lângă toată timbrarea în
băga de samă la mulţi vorbitori, că se
faţă următorii (aici se înscriu toţi mem bună rînduială, vre-un 'oiiciolat ar cere
opresc câte-un pic în vorbire, nu atâta
brii câţi sunt de faţă). Se spune apoi timbrarea mai mare, suntem în drept
din lipsă de gândiri, cât din lipsa salivei,
că cine şi cum a deschis adunarea. să apelăm: întâiu la direcţiunea finan
şi îndată-ce înghit puţină apă, pot urma
Cine s’a ales ca preşedinte şi cine ca ciară (apelaţia asta e scutită de timbru)
vorbirea.
notar şi apoi ca verificători. Se spune şi apoi la judecătoria financiară ad
In decursul masticării (mestecării
apoi că s’au cetit statutele şi după o ministrativă (penziigyi kozigazgatâsi bi-
mâncărilor) însă, se adună mai multă
desbatere amănunţită au fost primite rosâgnak, apelaţia trebue timbrată pe
salivă în gură ca de obiceiu, pentru-că
de adunare. După primirea statutelor coală cu 36 cr.)
mişcând falca, musculii îşi storc din glan-
se înseamnă în protocol, că adunarea Când s’ar întâmpla că vre un ofi-
dulele de Care pomenirăm, saliva adunată.
â decretat tovărăşia ca înfiinţată. Se ciolat ar pretinde ca statutele pe lângă
Dar’ şi numai mâncarea pusă în
aleg apoi membrii în comisiuni, presi timbrul de 15 cr. pe coală să fie pro-
gură, fără de mestecare, face să isvo-
dent, vice-president etc. Protocolul să vezute şi cu timbru de înregistrare de
rască saliva, ceea-ce e un lucru minu
subscrie de president, notar şi de cei 10 fi., numai decât trebue să apelăm.
nat, pe care nu-’l putem ţâleui, precum
doi verificători. In apelaţie ne provocăm la „Dijjegyzek",
nu să poate ‘tâlcul nici aceea, cum
care deşi în cap, 13 punct IV. b) pres
Dacă după adunări s’ar face retra crie că pentru împrotocolare este a de-’i curge omului apa în gură îndată-
geri cu torţe sau demonstraţii în cor- ce numai vede sau amiroasă o mân
să aplica timbru de 10 fl., tovărăşia
pore, pentru acestea trebue să se aibă care pergătită cu gust, sau şi numai
noastră nu e datoare se plătească aceşti
permisiunea specială dela poliţie ori cetind în carte ori auzind despre cu
io fi. din pricina, că tăvărăşia noastră,
primărie. tare mâncări bune.
ca tovărăşie de binefacere (filantropică)
Sunt şi multe alte materii cari
Timbrarea statutelor. nu trebue vîmprotocolatăs la tribunal,-
fac să curgă saliva, între altele tăbacul.
După-ce s’a ţinut adunarea gen- ci numai aprobată de ministru.
Abstrâgend de însuşirea veninoasă a
de alcătuire, scriem în curat statutele, Hârtiile nu le înaintăm la ministru
» • tăbacului, folosirea lui mai ales la în
aşa cum s’au primit în adunare. Statu de-a dreptul, ei ele în oraşe trebuesc
ceput sileşte curgerea salivei, pe care
tele le scriem în trei exemplare. Să înaintate prin primărie, ear în sate
o scuipăm ori o înghiţim fără de nici
face apoi o rugare scurtă adresată mi prin oficiul pretoriul.
un folos, adecă se perde o materie
nistrului de interne, prin care . cerem După-ce am înaintat statutele pen folositoare la mistuire, care, mai ales
aprobarea statutelor. tru întărire, trebue să aşteptăm cu în atuncia când trupul are lipsă de mis
In rugare spunem că conform ală- ceperea activităţii tovărăşiei până când tuire bună, e în paguba sănătăţii, ce se
turatului protocol în comună X. s’a în statutele ni-se trimit aprobate. Numai şi poate vedea la pruncii cari fumează,
fiinţat la data cutare o tovărăşie pe după aprobarea statutelor să priveşte
pentru-că ei toţi slăbesc şi sunt palizi.
basa statutelor, alăturate în 3 exem tovărăşia, după lege, ca fiind în vieaţă, Folosul salivei este acela, că uşu
plare, care statute unanim au fost pri ca existentă. rează mistuirea, făcând ca masticarea
mite de adunarea gen. de constituire. (Va urma.) V. C. OsVADĂ
să fie mai desăvîrşiţă, şi înghiţirea bu
Ne rugăm apoi ca ministrul Să întă
cătarilor mai uşoară. Să cerce oare-cine
rească statutele.
H i g i e n a să înghită o bucătură uscată, şi va ve
Rugarea o subscrie nou alesul
dea cât de greu merge.
president. Să înţelege că rugarea se (Urmare din nr. 7).
Alt folos al salivei este însuşirea
scrie conform formei obicinuite, cu ru- I n s a l i v a r e a . ei de a străforma în zăhar întăreala
bru etc. In măsura aceea, în care bucătura care se găseşte în bucatele făinoase de
Recapitulând mai spunem că la e mărunţitâ în gură, se mestecă cu un tot soiul, precum în făină de grâu, de
ministru trebue înaintat: procesul ver fluid numit „saliva" (scuipat). orz, ovăs, cucuruz, orez, fasole, mazăre,
bal în un exemplar, statutele în. trei Saliva, precum a descoperit învă linte, grumpene, etc., prin ce le face po
exemplare şi apoi rugarea pentru au- ţatul danez Steuon, (care deşi anatom trivite spre a fi mistuite, deoare-ce în
tenticare (întărire). înainte însă de a le şi medic renumit, mai târziu a fost sfin tăreala nu se desface în apă, ci numai
trimite trebue să fie timbrate şi anume: ţit de episcop în Roma, pe la anul se umflă părticelele ei.
1. Pe rugare se pune timbru de 8), isvoreşte din mai multe glandule Despre aceasta uşor ne putem în
167
50 cr. (1 cor.) lipit din afară la rubru (globurele), cari sunt aşezate în obrajii credinţa, dacă luăm în gură puţină făină
