Page 5 - Bunul_Econom_1900_17
P. 5
Nr. 17 BUNUL ECONOM _________ _______ ________________________ Pag. 5
Mărimea grăunţelor .folosite la sămănat visitează ouăle de simt proaspete şi apoi le I să va vedea cum se introduce întregirea veni
are însemnătate mare pentru seceriş. Un eco împarte după mărime. telor dela stat a preoţimei. '
nom francez a făcut observarea, că sămănând Cu o stampilă (pecet) de cauciuc, în
numai grăunţe (nari, de pe un hectar de pă seamnă pe ou numele celui-ce ’l-a adus, prin Din minunile legilor noul Ni-sâ scrie:
mânt se culege cu 2000 de k. mai mult rod de ce apoi scăpând vre-un ou stricat, se poate »Un lucru de necrezut trece pe aci din gură
cât dacă să samănă numai grăunţe mici. Pentru şti vânzătorul. Altcum agentul, care a primit în gură şi din sat in sat: că ministrul a dat
aceasta e foarte însemnat,; Se se samăne nu oul stricat e răspunzător pentru perdere, şi îngăduinţă la un tinăr din Jeledinţi de abia
mai grăunţe mari, la ce putem ajunge duruind peste aceea mai are să plătească şi o gloabă trecut de 16 ani, se se însoare, luând o fată
bine sămânţurile cu diferite ciururi. bună. ca şi el de bătrână, de 16 ani. Părinţii fecio
rului au avut interes a-’l căsători cu fata din
Această chezeşie dată de ţăranii danezi
T im p u l pe la noi nu vrea să se po- vorbă, şi au umblat şi au isbutit. Oamenii nu
asupra bunătăţii rnarfei lor, face ca ei să
căiâscă, câte-o jumătate de zi e frumos, apoi pot crede că va avea bine atare căsătorii«i
afle pieţe sigure pentru ouăle lor.
ear’ ploaie, sau o zi frumoasă şi alta ploua,
Eacă o pildă ce ar putea să o urmeze
şi asta aşa acum de săptămâni. Aburii grajdurilor se trag prin podul lui
şi ţărancele noastre, şi în loc să vândă ouăle în nutreţul aşezat în pod, ear’ prin această
Influenţa sării asugra laptelui la vaci. pe un preţ bagetel jidanilor, cari umblă din umezală se poate strica nutreţul, deci e de
Sarea dată regular, ajută prefacerea nutreţului sat în sat, ar putea ele să le vândă la oraşe lipsă ca podelele podului la grajd să fie gros
şi prin urmare producţiunea laptelui. prin agenţi (oameni anume), cari ar primi lipite cu păment frămentat, mestecat cu pleavă,
Sarea prea multă provoacă sete la vaci, bucuros marfă din chiar întâia mână şi ar în grosime de 10—16 ctmetri. Peste aceea să
ear’ beutura prea multă de apă, nu sporeşte plăti-o mai bine. fie şi bine aerisate grajdurile, ca se nu se
laptele, ci strică apetitul şi poate fi pricina Oare în mijlocul nostru să nu se afle tragă aburii în pod.
la diferite morburi. nime, care ar avea curagiul de a întreprinde
un astfel de lucru bun? Arborul cu ploaie. In Peru (America),
Sinoadele biserieei gr.-or, sau des prin pădurile din vecinătatea oraşului Mayo-
chis în cele 3 centre a eparchiilpr: Sibiiu, Ca 0 mănăstire sub pământ. în oraşul ru bamba, există un copac foarte curios, căruia
ransebeş şi Arad, Dumineca trecută. Fiind sesc Kiew, pe malul Niprul iii, se; află o rari indigenii îi zic tamaicaspi (arborul eu ploaie),
sesiunea de ăstan întâia în noul period de 3 tate de mănăstire subpământeană, în care înălţimea lui e de 18 metri şi lângă rădăcină
ani, primele zile ale săptămânii au fost tre trăeşte o populaţie de. 1500 călugări. e gros în tăietură de un metru. Arborele
cute cu verificările alegerilor, şi în meritul acesta soarbe cu mare putere umezeala din
desbaterilor s’a înaintat puţin. Şepte articoli publicaţi în „Tribuna“ în aer şi o preface în apă. Picăturile de apă
Vom da însă o spicuire în hotărîrile cunoscuta afacere lancu,-sunt urmăriţi jude- cad într’una ca o ploaie din ramurile şi. din
mai de frunte a lor, în numărul viitor. cătoreşte. Dl Ioan Scurtu, stud. univ. a fost trunchiul lui, aşa că sub el stă în tot-d’a-Una
ascultat de judele de instrucţie din Cluj şi o baltă. Această minunată însuşire o posedă
Ce pot face ţăranii prin însoţiri? Eacă pus sub acusă ca autor, a a’or doi din acei copacul în timpul verei, mai cu seamă când
o pildă. Nainte cu câţiva ani, Francia provedea articli. D-sa a făcut, apel conta punerii sub din lipsă de ploaie apele sunt scăzute. O
poporul englez cu unt şi cu ouă, acuma insă acusă- . , _ mulţime de locuri din Peru, cari erau pustii
un popor mic la număr, i-a scos pe Francezi din lipsă de apă, sunt acum locuite, mulţu
şi ocupă el tîrgurile engleze, purcezând în Statutul fondului de pensiuni preoţesc, mită acestui arbor deosebit transplantat acolo
modul următor: pentru archidiecesa gr.-or. din Transilvania, a şi care dă cea mai bună apă de băut.
Ţăranii din Dania din apropierea unei fost tot obiect de nemulţumire pentru preo
staţiuni de cale ferată, se întovărăşiră cu ţime şi de discuţie în Sinod. Acum consis- Publicare de vânzare de vite. In mai
scop de a vinde ouăle. Ouăle sunt duse cel torul a presintat sinodului un proiect de schim multe comune din Germania e obiceiul de a
puţin de 3 ori pe săptămână la staţie. Acolo bare a statutului spre mai bine, dar’ votarea vesti pe o tăbliţă pusă pe poartă, dacă este
prin o maşinărie simplă, un orii al tovărăşiei lui s’a amânat până doar’ la anul, după-ce vre-o vită de vândut în casă.
— Cine te-a pus să joci, dacă nu — Sărut mâna! drumul spre Poeniţa, buestraşul gâfâind îşi
ştii jocul ? ' ■/. In câteva clipe, băiatul e călare.., potoleşte puţin mersul la urcuş.
— Dracul tria pus. — Eil ce stai? nu pleci? Soarele, scăpătând la apus, să uită în-
— Nu ţi-am spus de trei ori să pleci? ; dâret cu stăruinţă caldă la păduriştea de
— ...Unchiule, să-’ţi faci pomană, se
— Da. mesteacăni, unde atâtea paseri ale primăverii
— N’ai înţeles că te luam la sigur? nu spui taichii, că mă omoară! să cheamă, se ’ntreabă şi-şi răspund, să ’ngână
— Nu.. — Dacă te faci băiat de treabă, nu-’i şi să ’ntrec în fel de glasuri, întorcându-sS
spuiu.
— Prostule! fiecare pe la cuibul său.
— Me fac... sărut mâna!
Şi unchiul trage din brâu un pungociu („G . S.“) Caragiale,
mare; scoate o rtiână de bani şi numără Şi flăcăul dă călcâie buestraşului,
pe masă. -— Măi strigă după el unchiul. Ea
— Numără-’? şi tu. Sunt cincizeci? seama, că te ea dracul; dacă te mai iai după Ce poate sâ se facă din un arbore în
------Da. el, nătărăule! 0 zi? In o pădure din Boemia dimineaţa Ia
7 ore fură tăiaţi doi brazi descojiţi, aboriţi
După o tăcere, în timp ce băiatul a Cătră seară, tinărul, flămând şi însetat, şi în o tocitoare de lemn, prefăcuţi în praf
strîns banii, i-a legat şi a vîrît adânc legă trece pe dinaintea conacului dela Sălcuţa în de lemn. Din acest praf s’a făcut hârtie care,
tura în sîn: buestru îmbăşicat. O fată naltă şi voinică, la 5 ore seara a fost tipărită cu tot soiul
— Cu mne să joci tu, măi ţăngăule cu mânecile sumese până la subţiori, stând de noutăţi, şi apoi cu vârfurile proaspete
ale bradului au fost împreună trimise la
mucos ? răzimată de un stâlp ai prispei, să uită lung Freiberg, unde încă în seara aceea au fost
Şi şart! part! unchiul îi arde două după călăreţ. El apleacă bărbia în piept, puse spre vederea publicului.
palme părinteşti nepotului: strînge scurt zăbala şi îndeamnă calul la iu * .
— Altădată să nu te mai apuci se joci ţeală. Vrea şi el să se uite odată înapoi, Milionarul simţitor. Stăpânul Mager
zice cu voce mişcată servitorului, după-ce
cărţi cu oameni bătrâni, dacă nu ştii juca! dar’ a apucat se COtească Ia dreapta pe a ascultat plângerea umilită a unui sărac.
Ia-ţi acum banii şi pleacă degrabă la boerul... după movila bisericii, şi prispa conacului nu Ţipă-’l. pe nemernicul afară, că mi-se rupe.
Uite... mai ţine doi lei de parale, să ai ce să mai poate vedea. inima auzindu-’l...
mânca pe crum. Ajungând la cotul dealului, unde apucă
