Page 5 - Bunul_Econom_1900_17
P. 5

Nr.  17                                            BUNUL     ECONOM      _________ _______ ________________________ Pag.  5

            Mărimea  grăunţelor .folosite  la  sămănat  visitează  ouăle  de  simt  proaspete  şi  apoi  le  I  să  va  vedea cum se introduce  întregirea  veni­
       are  însemnătate  mare pentru seceriş.  Un eco­  împarte  după  mărime.                telor  dela  stat  a  preoţimei.        '
       nom  francez  a făcut  observarea,  că sămănând   Cu  o  stampilă  (pecet)  de  cauciuc,  în­
       numai  grăunţe  (nari,  de  pe  un hectar  de  pă­  seamnă  pe  ou  numele  celui-ce  ’l-a  adus, prin   Din  minunile  legilor  noul  Ni-sâ  scrie:
       mânt se culege cu 2000 de k. mai mult rod de­  ce  apoi  scăpând  vre-un  ou  stricat,  se  poate   »Un  lucru  de  necrezut  trece  pe  aci  din  gură
       cât dacă să samănă numai grăunţe mici. Pentru   şti  vânzătorul.  Altcum  agentul,  care a  primit   în  gură  şi  din  sat  in  sat:  că  ministrul  a  dat
       aceasta  e  foarte  însemnat,; Se  se  samăne  nu­  oul  stricat  e  răspunzător  pentru  perdere,  şi   îngăduinţă  la  un  tinăr  din  Jeledinţi  de  abia
       mai grăunţe mari, la ce  putem ajunge duruind   peste  aceea  mai  are să  plătească  şi  o  gloabă   trecut  de  16  ani,  se  se  însoare,  luând  o  fată
       bine  sămânţurile  cu  diferite  ciururi.  bună.                                       ca  şi  el  de  bătrână,  de  16  ani.  Părinţii  fecio­
                                                                                              rului  au  avut  interes  a-’l  căsători  cu  fata  din
                                                       Această  chezeşie  dată  de  ţăranii  danezi
            T im p u l  pe  la  noi  nu  vrea  să  se  po-                                    vorbă, şi au umblat  şi  au  isbutit.  Oamenii  nu
                                                  asupra  bunătăţii  rnarfei  lor,  face  ca  ei  să
       căiâscă,  câte-o  jumătate  de  zi  e  frumos,  apoi                                   pot  crede  că  va  avea  bine  atare  căsătorii«i
                                                  afle  pieţe  sigure  pentru  ouăle  lor.
       ear’  ploaie,  sau  o  zi  frumoasă  şi  alta  ploua,
                                                       Eacă  o  pildă  ce  ar  putea  să  o  urmeze
       şi  asta  aşa  acum  de  săptămâni.                                                         Aburii  grajdurilor se trag prin  podul lui
                                                  şi  ţărancele  noastre,  şi în  loc  să  vândă  ouăle   în  nutreţul  aşezat  în  pod,  ear’  prin  această
            Influenţa  sării  asugra  laptelui  la  vaci.  pe  un  preţ  bagetel  jidanilor,  cari  umblă  din   umezală  se  poate  strica  nutreţul,  deci  e  de
       Sarea  dată  regular, ajută prefacerea  nutreţului   sat  în  sat,  ar  putea  ele  să  le  vândă  la  oraşe   lipsă  ca  podelele  podului la  grajd  să  fie  gros
       şi  prin  urmare  producţiunea  laptelui.  prin  agenţi  (oameni  anume),  cari  ar  primi   lipite cu păment frămentat, mestecat cu pleavă,
            Sarea prea  multă  provoacă sete la vaci,   bucuros  marfă  din  chiar  întâia  mână  şi  ar  în  grosime de 10—16  ctmetri.  Peste  aceea  să
       ear’  beutura  prea  multă  de  apă,  nu  sporeşte   plăti-o  mai  bine.               fie  şi  bine  aerisate  grajdurile,  ca  se  nu  se
       laptele,  ci  strică  apetitul  şi  poate  fi  pricina   Oare  în  mijlocul  nostru  să  nu  se  afle   tragă  aburii  în  pod.
       la  diferite  morburi.                     nime,  care  ar  avea  curagiul  de  a  întreprinde
                                                  un  astfel  de  lucru  bun?                      Arborul  cu  ploaie.  In  Peru  (America),
            Sinoadele biserieei gr.-or, sau des­                                              prin  pădurile  din  vecinătatea  oraşului  Mayo-
       chis  în  cele  3 centre a eparchiilpr:  Sibiiu,  Ca­  0  mănăstire  sub  pământ.  în  oraşul  ru­  bamba,  există  un  copac  foarte  curios,  căruia
       ransebeş  şi  Arad,  Dumineca  trecută.  Fiind   sesc  Kiew,  pe  malul  Niprul iii,  se; află  o  rari­  indigenii  îi  zic  tamaicaspi  (arborul  eu  ploaie),
       sesiunea  de  ăstan  întâia  în  noul  period  de  3   tate  de  mănăstire  subpământeană,  în  care   înălţimea  lui  e  de  18  metri  şi lângă rădăcină
       ani,  primele  zile  ale  săptămânii  au  fost  tre­  trăeşte  o  populaţie  de.  1500  călugări.  e  gros  în  tăietură  de  un  metru.  Arborele
       cute  cu  verificările  alegerilor,  şi  în  meritul                                   acesta  soarbe  cu  mare  putere  umezeala  din
       desbaterilor  s’a  înaintat  puţin.              Şepte  articoli  publicaţi  în  „Tribuna“  în   aer  şi  o  preface  în  apă.  Picăturile  de  apă
            Vom  da  însă  o  spicuire  în  hotărîrile   cunoscuta  afacere  lancu,-sunt  urmăriţi  jude-   cad  într’una  ca  o  ploaie  din  ramurile  şi.  din
       mai  de  frunte  a  lor,  în  numărul  viitor.  cătoreşte.  Dl  Ioan  Scurtu,  stud.  univ.  a  fost   trunchiul  lui,  aşa  că  sub  el  stă în tot-d’a-Una
                                                  ascultat  de  judele  de  instrucţie  din  Cluj  şi   o  baltă.  Această  minunată  însuşire  o  posedă
            Ce  pot  face  ţăranii  prin  însoţiri?  Eacă   pus  sub  acusă  ca  autor,  a  a’or  doi  din  acei   copacul  în  timpul  verei,  mai  cu  seamă  când
       o pildă.  Nainte cu câţiva ani, Francia provedea   articli.  D-sa  a  făcut, apel  conta  punerii  sub   din  lipsă  de  ploaie  apele  sunt  scăzute.  O
       poporul  englez  cu  unt  şi  cu  ouă,  acuma insă   acusă-   .  , _                   mulţime  de  locuri  din  Peru,  cari  erau  pustii
       un  popor  mic  la  număr,  i-a scos pe  Francezi                                      din  lipsă  de  apă,  sunt  acum  locuite,  mulţu­
       şi  ocupă  el  tîrgurile  engleze,  purcezând  în   Statutul  fondului  de  pensiuni  preoţesc,  mită  acestui  arbor  deosebit  transplantat acolo
       modul  următor:                             pentru  archidiecesa  gr.-or. din  Transilvania,  a   şi  care  dă  cea  mai  bună  apă  de  băut.
            Ţăranii  din  Dania  din  apropierea  unei   fost  tot  obiect  de  nemulţumire  pentru  preo­
       staţiuni  de  cale  ferată,  se  întovărăşiră  cu  ţime  şi  de  discuţie  în  Sinod.  Acum  consis-   Publicare  de  vânzare  de  vite.  In  mai
       scop  de  a  vinde  ouăle.  Ouăle  sunt  duse  cel   torul a presintat sinodului un proiect de schim­  multe  comune  din  Germania  e  obiceiul  de  a
       puţin  de 3 ori pe  săptămână la  staţie.  Acolo   bare  a  statutului  spre  mai  bine,  dar’  votarea   vesti  pe  o  tăbliţă  pusă  pe  poartă,  dacă  este
       prin  o  maşinărie  simplă,  un  orii  al  tovărăşiei  lui  s’a  amânat  până  doar’  la  anul,  după-ce  vre-o  vită  de  vândut  în  casă.

            —  Cine  te-a  pus  să  joci,  dacă  nu     —  Sărut  mâna!                       drumul spre  Poeniţa,  buestraşul  gâfâind  îşi
       ştii  jocul ?                  '  ■/.            In  câteva  clipe,  băiatul  e  călare..,  potoleşte  puţin mersul  la  urcuş.
            —  Dracul  tria  pus.                       —  Eil  ce  stai?  nu  pleci?              Soarele,  scăpătând  la  apus,  să  uită  în-
            —  Nu  ţi-am  spus  de  trei  ori  să  pleci?                                    ;  dâret  cu  stăruinţă  caldă  la  păduriştea  de
                                                        —  ...Unchiule,  să-’ţi  faci  pomană,  se
            —  Da.                                                                            mesteacăni,  unde  atâtea  paseri  ale  primăverii
            —  N’ai  înţeles  că  te  luam  la  sigur?  nu  spui  taichii,  că  mă  omoară!   să cheamă,  se ’ntreabă şi-şi răspund,  să ’ngână
            —  Nu..                                     —  Dacă  te  faci  băiat  de  treabă,  nu-’i  şi  să  ’ntrec  în  fel  de  glasuri,  întorcându-sS
                                                  spuiu.
            —  Prostule!                                                                      fiecare  pe  la  cuibul  său.
                                                        —  Me  fac...  sărut  mâna!
            Şi  unchiul  trage  din  brâu  un  pungociu                                         („G .  S.“)                 Caragiale,
       mare;  scoate  o  rtiână  de  bani  şi  numără   Şi  flăcăul  dă  călcâie  buestraşului,
       pe  masă.                                        -—  Măi  strigă  după  el  unchiul.  Ea
            —  Numără-’?  şi  tu.  Sunt  cincizeci?  seama,  că te  ea dracul;  dacă  te  mai  iai  după   Ce  poate  sâ  se  facă  din  un  arbore  în
            ------Da.                             el,  nătărăule!                             0  zi?  In  o  pădure  din  Boemia  dimineaţa  Ia
                                                                                              7  ore  fură  tăiaţi  doi  brazi  descojiţi,  aboriţi
            După  o  tăcere,  în  timp  ce  băiatul  a   Cătră  seară,  tinărul,  flămând  şi  însetat,   şi  în  o  tocitoare  de  lemn,  prefăcuţi  în  praf
       strîns  banii,  i-a  legat  şi  a  vîrît  adânc  legă­  trece  pe  dinaintea  conacului  dela  Sălcuţa  în   de lemn.  Din  acest  praf  s’a făcut  hârtie  care,
       tura  în  sîn:                             buestru  îmbăşicat.  O  fată  naltă  şi  voinică,   la  5  ore  seara  a  fost  tipărită  cu  tot  soiul
            —  Cu  mne  să  joci  tu,  măi  ţăngăule   cu  mânecile  sumese  până  la  subţiori,  stând   de  noutăţi,  şi  apoi  cu  vârfurile  proaspete
                                                                                              ale  bradului  au  fost  împreună  trimise  la
       mucos ?                                    răzimată  de  un  stâlp  ai  prispei,  să  uită  lung   Freiberg,  unde  încă  în  seara  aceea  au  fost
            Şi  şart!  part!  unchiul  îi  arde  două   după  călăreţ.  El  apleacă  bărbia  în  piept,   puse  spre  vederea  publicului.
       palme  părinteşti  nepotului:              strînge  scurt  zăbala  şi  îndeamnă  calul  la  iu­            * .
            —  Altădată  să  nu  te mai  apuci  se joci   ţeală.  Vrea  şi  el  să  se  uite  odată  înapoi,   Milionarul  simţitor.  Stăpânul  Mager
                                                                                              zice  cu  voce  mişcată  servitorului,  după-ce
       cărţi  cu  oameni  bătrâni,  dacă  nu  ştii  juca!   dar’  a  apucat  se  COtească  Ia  dreapta  pe   a  ascultat  plângerea  umilită  a  unui  sărac.
       Ia-ţi  acum  banii şi pleacă  degrabă la  boerul...   după  movila  bisericii,  şi  prispa  conacului  nu   Ţipă-’l.  pe  nemernicul  afară,  că  mi-se  rupe.
       Uite...  mai  ţine  doi  lei  de  parale,  să  ai  ce   să  mai  poate  vedea.         inima  auzindu-’l...
       mânca  pe  crum.                                 Ajungând  la cotul  dealului,  unde apucă
   1   2   3   4   5   6   7   8