Page 6 - Bunul_Econom_1900_17
P. 6
Pag- 6 BUNUL ECONOM Nr. 17
Măcelarii şi alţi cumpărători nu sunt tul ccrporaţiunilor de specialitate, precum şi Dacă vom fi scutiţi de călduri prea
siliţi de a umbla din casă în casă să întrebe al camerelor de comerciu şi industrie. mari escesive şi statornice de la început,
după vite de vândut şi nici boalele vitelor speranţele într’o recoltă bogată a tuturor ce
nu se dau aşa de uşor altor vite. Boală de porci. Oficiul poliţienesc din realelor sunt mari.
Braşov face cunoscut, spune «Gazeta-, că pe
R ezb o iu l între Buri şi Englezi înain teritorial oraşului Braşov a isbucnit boală de D in nenorocitele I n d ii, bântuite
tează doar’ spre. actul din urmă. Armata en porci, din care pricină de-ocamdată s’a oprit de multă foamete, se scrie: Inima Indiei şi
gleză din Bloemfontein (capitala statului Oraje), _ şi ţinerea târgului de porci. O parte din Vest Sunt într’o stare de plâns.
Pe o întindere de mai multe sute de mile
a început înaintarea spre Nord, spre hotarele
Transvaalului, Burii nu-’i stau în cale ci să De câtva timp comerciul cu fer în Ro nu se vede nici un spic de grâu, nici o tufă
retrag mereu, şi numai ici colea se încaeră cu mânia a luat un avânt deosebit, mai ales în cu verdeaţă: rîurile mari, toate puţurile, toate
câte o trupă mai înaintată ori mai- dela aripi, urma marilor cereri din Italia. Preţul ferului fântânile sunt secate. Ţara prestată aspectul
pricinuindu-’i greutăţi şi perderi., ;La luptă a ajuns la 45 franci miia de kilograme. In unui imens deşert. Acolo unde vedeai altă
deschisă, la măsurare largă, nu să pun, fiind cele din urmă zile, spune «Curierul'Corn»., dată grămezi de clăi de grâu, verdeaţă, vioi
Englezii mult prea mulţi faţă de ei. Să spune s’a trimis pentru Italia §0.000 k. fer moale ciune, astăzi nu se ved decât nişte vite slă-
că Burii mai au trupe 35.000, pe care le şi oţel. , bănoage, cari abia se ţin pe picioare şi cari
cad grămadă, moarte de foame. Ba încă,
adună Ia .Kronstadţ, şi cu acestea vor avea
încă Englezii de furcă, căci dacă nu altundeva, C ercetătorilor de târguri le atra ceea-ee este şi mai teribil, oamenii acestei
apoi cel puţin în jur de capitala Transvaalu gem luarea aminte asupra năcazului, că zilele părţi încă mor din lipsă de mâncare* Părinţii
lui, Pretoria, se vor apăra ca tigrii, căci aci de t*rg sunt în câlindarele noastre cele-ce se îşi părăsesc copiii, neavănd ce le da de mân
au întărituri zdravene, si multe vieţi, omeneşti ţin de stilul vechiu, din Martie încoace, gre care. Femei, copii, bătrâni, tineri, toţi sufer
vor costa pe Englezi se-’i poată smulge şii puse. Editorii au scăpat din vedere fap îngrozitoarea tortură a foametei. Asistenţa
şi de aci. tul că la 1 Martie călindarul vechiu rămâne publică nU poate întreţinea decât 5;000.000
ăstan napoi cu o zi faţă de cel nou, şi în de nenorociţi. Dar, restul ' ce se ,tâce ?
Trecerile în Eomânia să făceau până semnând Bigurile aşa cum fuseseră în anii Foametea în Indii şi îndeosebi în Bom
acum cu multă uşurinţă. La graniţă puteai de nainte, fac pe oameni să meargă tot cu bai e îngrozitoare. Intr’un ţinut care are
şi mai poţi încă, căpăta paşapoarte pe 24 ore 0 zi prea târziu la tîrg. 1,300.000 de vite, un milion din ele au perit
cu care treci, afară de aceea controla însăşi In călendarele în cari târgurile sunt de foame!
nu era din samă afară aspră. Acum se pare scrise după stilul vechiu, este dară a să ceti
că chiar guvernul român vrea şă îngreuneze cifra tot cu 1 mai puţin: în loc de 2 Maiu: Multor cumpărători delosuri le e poate
aceste treceri uşoare peste graniţă, dând prin 1 Maiu, în loc de 15: 14 etc. necunoscut, că pentru losuri neplătite sau
ministerul de interne poruncă aspră autorită scăzute (adecă trecute din termin) pentru-că
ţilor dela graniţa română, să împedece ori-ce In comuna Targşor, parochul Victor şi de acestea pot fi puse în vânzare, câştigul
treceri a persoanelor ce n’au paşapoarte în . Codai cea, a înfiinţat, cu vre-o 30 de familii, nu se plăteşte I Firma Iosef Teleki asupra
depiină îendueaiă, car' pasapoai te pe 2,f ore o nouă «Reuniune de temperanţă», adecă to inseratului de astăzi a căreia atragem deo
se nu se mai dee. vărăşie de reţinere dela ăentierile~ spirtuoase. sebita atenţiune, are în privinţa asta o îm-,
părţire vrednică de recunoştinţă, prin care e
întrucât aceste ordine de asprime ar Dă, Doamne, Românilor minte să facă
asigurată tuturora cea mai mare siguranţă.
privi trecerile din România în afară’, le înţe pe tot locul atari începuturi de pornit pe ca
legem, dar’ dacă prin ele se are prin vedere lea fericiriij căci la fericire ducător e, a o
şi oprirea trecerilor în Ţară, nu le-am mai I mai slăbi cu beuturile! N otiţă L itera ră .
înţelege. Sute şi mii de inşi, nu numai Ro
mâni ci şi ne-români, ajunşi mai ales vara la D ela postă. Atragem de nou luarea „Noua Revistă Română1' tractând politi
Braşov, doresc se facă o excursie Ia fărrrte- aminte a a celor interesaţi, că dela 1 Ian. în că (articli serioşi cu caracter academic, nu
cătoarea Sinaia, şi trec graniţa cu. certificate coace, cărţile de corespondenţă deschise, nu amestec în luptele militante de zi), literatură,
de 24 ore, şi se întorc iarăşi, fără ca Româ mai merg în Austria, Bosnia-Herţegovma, ştiinţă şi artă, apare de 2 ori pe lună Ia
nia se fi avut vre-o pagubă, ci chiar folos de Germania, Sbrbia şi Muntenegru cu 2 cr., ci Bucureşti în format curat, câte 4 coaie mari,-
aceste treceri, că-’i duc vestea şi povestea cu 5 fileri. Se se ceară pentru aceste ţeri sub direcţiunea dlui C. Rădulescu-Motru,
frumseţilor ei, şi-’i lasă şi ceva pulbere de cărţi poştale a 5 fileri sau. pe cea de 4 fii. scriitor cu bine întemeat nume. Preţul 24
argint pe unde au fost. «Asprirea» măsurilor se mai lipească o marcă de 1 fii. In Ro Coroane.
de supraveghiere a trecerilor ar împedeCa, e mânia şi alte depărtări cu 10 fileri. Atragem atenţia iubitorilor de liteatură.
drept, multe treceri, dar’ că ce folos ar avea şi ştiinţă, asupra merituoasei reviste. îndeosebi
Ţara de aceasta, e greu de întrevăzut. Ro pe sama bibliotecilor institutelor, ai fi necesar
Guvernul ţerii noastre a făcut un nou
mânia după mărimea ei are încă aşa de pu să fie abonate reviste ea «Noua Revisră
împrumut de 110 milioane cor. pe piaţa de
ţină poporaţiune, c’ar trebui se-’şi deschidă încă Română». (Bucureşti Pasagiul rbmân 20.)
bani a Berlinului.
cel puţin jumătate de veac graniţele, nu sale
»Convorbiri Literare« apar lunar la
închidă din naintea intrărilor din afară în Ţară.
D in R o m â n ia vin ştiri foarte îmbu
Bucureşti îi broşuri elegante şi bine îngrijite,
curătoare despre starea sămănăturilor. cu colaborare de alese pene ca a dlor D.
Sfârşitul chibritelor cu cătran- Minisr „Amicul Agricultorului“ dela 15/28 Evolceanu, Dr. V. Babeş, G. B. Duică, M.
trul ung. de comerciu a hotărît, ca pe viitor Aprilie scrie: Dragomirescu, I. Basarabean, A. Naum, etc.
să se oprească folosirea chibritelor (lemnuşe- Ne aflăm acum îh epoca în care putem No. 4 (pe Aprilie), a aparut acum cu
lor) cari sunt fabricate cu sulfur sau fosfor sg ne dăm seama bine de situaţiunea agricolă. poesii, studii, istorie, o tragedie, recensiuni,
(cătran), de care folosesc oamenii la sate Starea sămănăturilor de toamnă este în etc. de St. O. Iosif, Argintoianu, Iorga, G
mai toti. îndemn Ia aceasta hotârîre i-a dat general excelentă şi merge prosperând* Rapiţa B. Duică, Sextil Puşcariu, etc.
că în urma cercetărilor, cele mai multe fo va da o recoltă be/şugă.
E revistă literară merituoasă. O reco
curi vin din folosirea acestor chibrite, ear’ In ţafa de sus, grâul şi rapiţa stau de
mandăm cu căldură. 15 Cotoane pe an.
de altă parte, ele s’au dovedit a fi nesănătoase, minune. Toţi agricultorii spun că tăciunele
(Buc. Calea Victoriei 21).
ba chiar primejdioase sănătăţii. Ministrul va n’a cauzat până acum nici cea mai mică strică
opri fabricele de a pregăti astfel de chibrite, ciune. De asemenea viile şi pomii roditori pro „Moda Ilustrată*, o bine îngrijită foaie
dar’ înainte de a o face asta, va cere şi sfa mit recolte bune şi îmbelşugatei de modâ şi ca text şi ca clişeuii, apare la
