Page 2 - Bunul_Econom_1900_18

B UNUL ECONOM ■. : Nr. 18
Pag- 2

litri vin. Dar’ cum spirtul în mâfia cârcî- Câtă sumă vine dar’ de om?! A g r i c u l t u r ă
marilor primesc diferite transformări şi Considerând apoi că acest an este
adaus de apă şi alte materii, acest spirt cel mai lipsit şi sărac din timpurile Mohorul.
dat în consumaţie este aproape întreit noastre, când în toată ţara este o criză
pe atâta; adăogând apoi că lângă acest ne mai pomenită; considerând încă că Mohorul este o plantă, ce la noi
sat mai este o câreimă apropiată din locuitorii satului meu, prin sfaturi şi creşte aproape numai în stare sălba­
altă cătună, dela care locuitorii mărgi­ exemple ce li-'se dau, au început a-’şi tecă; în alte ţeri şi la alte popoare
naşi au consumat, — după cercetări—- da seama de purtările lor şi prin ur­ însă se cultivă înadins pentru nutreţul
cel puţin 150 litri rachiu; adăogând mare nu pot fi luaţi ca chip de beţivi; mult şi bun, ce el dă; şi pentru-că
încă că locuitorii fruntaşi ai statului considerând acestea, zic, ori-cine îşi cultura lui e din cele mai lesnicioase
aduc de sărbători rachiu de cel bun poate face idee cât de întunecată şi
si ieftine.
(»rom«) din oraşul Roman, ca 100 li­ rătăcită este calea pe care merge ţă­ 3
Mohorul isbuteşte cu deosebire în
tri, urmează că ţăranii satului Doljeşti ranul nostru.
au beut, numai în timp de patru luni, Ţăranul nu bea ceea-ce-i priso­ pământul nesipos, dar’ bine gunoit,
peste 3000 litri rachiu, osebit de spir­ seşte, ci bea sărăcia casei saley hrana pentru-că în loc sărac el nu se face.
tul ce cârcîmarii — ferească Dumne­ copiilor lu i; bea munca şi sudoarea sa In 'felină încă isbuteste foarte bine; nu
zeu — l’ar introduce în sat pe sub ce a robit-o proprietarilor pe 2—5 ani însă şi în locurile lutoase şi umede.
mânecă, fără să fie declarat, nesocotin- înainte/ /
du-se asemenea ceea-ce beau ei când Ce e de făcut dar’ ? Ce măsuri ar Seceta îndelungată nu-’l poate istovi,
se duc la Roman sau tîrguşorul Băra, trebui luate ca se îndepărtăm, pe ţăran ca ploile multe şi clima răcoroasă şi
unde se duc des, fiind aproape. Adu- dela acest rău şi se-i oprim calea atât umedă.
nându-se si 4000 litri vin ce l’au re- Se poate sămăna în o singură ară­
3 de mocirloasă şi primejdioasă pe care
coltat 5 locuitori în viile lor, ce deja merge? tură Sămânţa se acopere cu grapa de
l’au şi consumat, găsim suma totală de După părerea mea, nimic alt de mărăcini şi se îndeasă cu tăvălugul,
15.840 litri alcool, care socotit băneşte
cât: monopolisarea beuturilor alcoolice ear’ la un jugăr 20—-30 litre sunt de
se ridică la frumoasa sumă de 8277 lei,
cu oprirea de a se bea în locahil de
preţuit 1.50 litru rachiul şi 30 bani ajuns; fiindcă sămânţa lui e măruntă,
venzare, ci mimai la casa sa, — ear’
litru vinul. si în urmare nu trebue multă.
dacă voim, până ce această dorinţă se 3 ..
Această cantitate de alcool beută devie lege — să punem deocamdată Se poate sămăna după ori-ce
în părţi proporţionale şi în timpul me­ stavilă răului şi se ferim pe bietul lo­ plante, atât după cele de sapă, cât şi
sei, n’ar fi poate atât de ruinătoare să­ cuitor sătesc se nu cadă cu totul în după spicoase. Se samănă de obiceiu
nătăţii şi stării lui materiale, dar’ »ăul prăpastia lângă care se află, să-l oprim
este cu atât mai grav şi periculos, cu cu des ăvîrsire de a întră si a bea Du- în Maiu; dar’ se poate sămăna şi în
)
i
cât ţăranul hu consumă mai nici-odată mineca şi sărbătorile în cârcîmă; şi Iunie şi Iulie. Sămănarea mohorului se
în cantităţi mici, ci e destul se «cins­ sub nici un preţ stabilimentele de beu- recomandă şi la întâmplarea când cucu­
tească» o ceaşca două, ca apoi să stea j turi spirtuoase se nu fie deschise, - în ruzul a fost stricat de brumă, sau când
toată ziua în cârcimă şi se bea 1^—2 celealalte zile, dela ora 7— 8 Seara din o pricină sau alta sămânţa n’a ră­
si chiar 3 litri rachiu, scuturând seră- înainte, mai ales în timpul iernii. sărit sau a perit.
căcioasa lui pungă de ultimul gologan, Numai cu aceste disposiţiuni şi
ba lăsând de multe ori cârcîmarului şi Mohorul stoarce foarte tare pă­
restricţiuni, unite totodată cu sfatul şi
sumanul sau leanca de pe el. mântul; de aceea pe urma lui nu e de
autoritatea morală a conducătorilor lui,
Făcând şi socoteala că nu toţi să­ —- a preotului — vom putea întoarce a sămăna grâu sau cucuruz, ci ce
tenii sunt beţivi şi că prin urmare că pe blâpdul ţăran dela păcatul şi rătă­ mult secară.
jumătate din poporaţîa acestui sat este cirea sa“. * Coaja ce s’ar fi prins după sămă-
ferită de acest învăţ nenorocit, rămâne Asa scrie foaia din Bucureşti. Vom nat trebue ruptă cu tăvălugul sau cu
3
ca suma de 8277 lei se fie incassată arăta şi unele urmări mai mari ale
3
de cârcimari numai dela 70— 80 locui­ grapa. Buruenile se plivesc.
patimei acesteia, apoi vom spune ce cre­
tori şi nu în timp de un an, ci numai Cositul lui să face în timpul în-
dem câ-’i de făcut.
patru luni! spicării, adecă până nu a căpătat se-
F O I Ţ A Mesurând prin zări hotarul, »E1 e vecînic călătorul
El cânta pe gânduri dus, Nesfîrşitelor cărări —
Şi lăsând în voe carul Cum să-t duc eu vecinie dorul?
C i c o a r e a . îngropase ’n palme fruntea, Ziua sboară peste sate;
(După tradiţia poporală). Şi cânta trecând pe puntea Peste ape ’ntunecate
Roşului Apus — Noaptea, peste mări.

Pe câmpia ’nrouratâ Mari minuni au- fost acestea, » Poate ’n car el nu me lasă,
Dintr’al zilei revărsat Dar’ mai mari am se ve spui, Mă şi tem, aşa pe sus.
Aduna frumoasa fată
Că da-acum încep povestea Iar’ la mine-aici acasă
Rouă ’n galbene ulcioare, Soarelui. Vă fie-aminte N o să stea 1 Şi cum se fie
Lia cea cu trup de floare Ce-â făcut de-acu ’nainte Fată de ’mpărat soţie
Fată de ’mperat. Pentru Lia lui. Celui vecinie dus* ?

Iată ’n mâni cu suliţi crunte A trimis la ea, s’o ceară, Soarele din umeri dete
Când ieşi cu roibii sfii Dintre fraţi pe cel mai mic, Şi-a zimbit de-acest cuvânt
Soarele de peste munte, El venind în fapt de seară Al nepriceputei fete,
El încremeni ’n teleagă Pe pământ, şi-a dat solia. Şi-a trimis din nou copilei,
Stând întors cu faţa ’ntreagă »N’o se-i iau<, răspunse Lia Iar’ pe-un frate ’n faptul zilei,
Numai cătră văi. »Cât e de voinic. Stea din cerul sfânt.