Page 5 - Bunul_Econom_1900_18
P. 5
Nn 18 BUNUL. ECONOM _ _ _ _ _ _ _ _ _____________ Pag- 5
»
jurul Orăştiei în 14, 15 şi 16 Maiu, ear’ pen Fenaţele naturale sunt cam slabe din pricina oameni (din Croaţia şi Slavonia alte 7000)
tru Orăştie în zilele următoare. răcelii. Fructe dela pomi e nădejde să fie îm spre America şi România,
Comisia este compusă şi în acest an belşugate, Vin asemenea.' Românii noştri să-şi vadă de scumpele
din Dr. Ioan Mihu ca preşedinte, Szentpâteri vetre părinteşti, că vai de ea pâne între
Ignâcz, Wagner Gustav, Zudor Josef şi Me- Pentru monumentul lui Andreiu Şaguna străini prin cea Americă. «Fie pânea cât de
gyaszai Jânos ca membrii. s’au adunat în urma colectei pornite de con- rea, tot mai bună ’n ţara mea*. Trecerile în
Şedinţele se vor ţinea în sala cea mare sistorul din Sibiiu în 1898 şi 1899, suma România unde e lipsă de braţe muncitoare,
•dela Hotel «Transilvania*. de 7246 fl. 32 cr. par’ că tot mai au înţeles, dar’ a te duce în
îndemnăm pe cei-ce îi privesc a se pre- depărtata Americă, e mai mult nebunie decât
senta înaintea comisiunii şi a-şi apăra drep lucru cuminte, şi plăteşti cu părticele scumpe
Azi, Sâmbătă în 12 Maiu n., se des
tul lor. rupte din inima ta fiecare mână de parale
chid în Budapesta. „Delegaţiunile“ (dieta îm
părăţiei, compusă din câte 60 deputaţi trimişi ce poate o câştigi ceva mai uşor ca aiurea.
„Transsylvania" fabrica de valoare şi
de dieta Austriei şi 60 de ai Ungariei).
prefacere a poamelor la Deva, îşi va ţinea
adunarea generală de constituire la 20 Maiu Biserica catedrală hotărîtă a se ridica
n. în Deva. Să trimit Invitări speciale cu în Nou archiereu român. Sinodul archîdie- la Sibiiu, va fi zidită, precum a fixat Si
demnuri la participare. cesan din Sibiiu a înaintat în sesiunea sa de nodul archidiecesan ăstan, în strada Măcela
ăstan, pe P. C. Sa Părintele archimandrit şi Vi- rilor, unde e acum biserica parochială din
In România, după cum spune „Gazeta cariu archiepiscopesc Dr. Ilarion Pus car iu la Cetate, având • se dărîma mai multe case
Săteanulu“, starea sămânăturilor urmează a fi rangul de archiereu, ca o apreţiare şi onorare spre a face Ioc catedralei.
foarte bună. Navetele sunt în toiul înfloririi, a serviciilor îndelungate şi bune pe cari P.
galbene, aurij, cumpărătorii lor s’au ivit deja C. Sa Ie-a adus bisericii sale. De moarte cumplită a murit femeia
şi preţul le creşte mereu. Colzele sunt fru
unui vărar din o comună din Agria. Pe când
moase şi mai multe ca navetele, deşi na* un cuptor de var ardea, boltitura de petri
Regele Cristian al Daniei, după-cum
vetele-’s mai preţioase şi prin faptul, că se
se vorbeşte, va abzice de tron în favorul ferbinţi şi var arzând, s’a surpat şi a îngro
recoltează şi-’ţi dau bani nainte de secerişul
fiiului seu. Se simţe îndemnat la asta în pat sub ea pe nenorocita femeie care s’a
grânelor, de-’i ai chiar bine pe seceriş; col
urma neînţelegerilor iscate între el şi oamenii prefăcut scrum. .
zele acum îmbobocesc şi încep înflorirea.
din jurul seu.
Grâul de toamnă e frumos, chiar superb pe-
Tractele gr.-or. din comitatul Hunedoa
alocurea. Cel-ce fusese pus prea de vreme,
P. 0. Sa dl Vasile Mangra, protosincel, rei e hotărît să sufere însemnate schimbări.
de-’l stricaseră cecidomiile, s’a îndesit, cel
a fost ales în 5 Maiu n. de cătră Sinodul Fiind a se aronda de nou tractele în toată
pus Ia vreme cu maşinile e de o desime şi
diecesan din Arad, de Vicariu, cap al con- archidiecesa, în comitatul acesta se plănuesc
de un verde închis, cum rar s’a mai văzut.
sistoriului gr.-or. român dela Oradea-mare, următoarele schimbări:
Cel pus târziu, e mai slăbuţ, căci a intrat în
devenit vacant prin alegerea de episcop a In şedinţa dela 4 Maiu s’a decis des
iarnă neînfrăţit. Secara de toamnă, tot pen-
fostului vicariu P. Sa Iosif Goldiş. Din 51 fiinţarea tractului Geoagiu, şi înfiinţarea unui
tru-că a fost sămănată mai târziu ca grâul, nou tract la Hunedoara ear’ următoarele tre
voturi, 30 le-a întrunit P. C. Sa Părintele
e mai puţin viguroasă ca acesta. Orzul e ceri dela unul la altul:
Mangra, 20 s’au dat bile albe. P. S. Sa Pă
mic încă, şi nu dă chiar mari nădejdi, căci din I. Orăştia are să primească dela Geoa
rintele Episcop a salutat cu cuvinte căldu
pricina vremii a fost sâmănat mai târziu în giu: Almaşele, A.-Brădet, A.-Joseni, A.-Su-
roase pe noul vicariu, succesorul seu.
primăvara asta. Ovlsul, mai răbduriu fiind, seni, A.-Mijloceni, A.-Mic, Ardeu, Băcâia, Bă-
căinţ, Balşa, Bobâlna, Boiu, Bozeş, Bulbuc,
fâgădueşte mai mult. Grânele de primăvară,
Ceru-Băcăinţi, Cibu, Cigmău, Feredeu, Foit,
secara de primăvară şi inul sunt slabe de Credinciosul Ioan Butilă din Moşna, în
Geoagiul-de-jos joseni şi suseni, Glod, H o-
tot în asămănare cu timpul înaintat. De nu demnat de dragostea şi dorul de înaintare a morod-joseni şi suseni, Mada,. Mermezeu-Vă-
le va strica seceta pe timpul înfloririi, dau bisericii şi neamului seu, a dăruit bisericii leni, Nâdăştia, Porcurea, Techereu, Valea-
rod mijlociu. Porumbul (cucuruzul) s’a pus gr.-or. de acolo mai multe parcele de pă Epei, Valea-mare, Voia, cu toate filiile lor.
mai numai după Paşti; acum răsar, unele mânt în preţ de 300 coroane. De tot 34 comune din fostul «Geoagiu II.«
acum se samănă, dar’ îngrijite la timp, pot II. Deva primeşte dela Geoagiu toate
comunele câte nu s’au trecut la Orăştie (trâc-
da roadă bună. Fasolea, cartofii (grumpenele), Părăsirea patriei începe în ţară la noi
tul «Geoagiu I,«, adecă al Hondolului).
moha, sorgurile, sfeclele de nutreţ, bostanii a lua întinderi spăimentătoare: în Martie a.
III. La Dobra trec dela Deva: Bătrâna,
(curcubetele) au timp să dee roade mari. c. au plecat peste graniţele ţerii 11,000 de
Leşnicul, Muncelul-mare, Poeniţa-Tomei cu
filiile lor.
Că’n amurg închide floarea Insă ’n ziua când cicoarea
IV. Hunedoara capătă dela Deva: Ba-
Şi, schimbată’n porumbel, N’o fi plânsă ’n zori de zi,
tiz, Cerbel, Cerişor, Găunoasa cu filiile, Jo-
Sboară cătr’Apus cicoarea, Va scăpa de blăstăm floarea — sani, Lelese, Măniarău, Nandru-Vale, Pestişul-
Şi mereu strigând pe nume Soare însă ’n zare-albastră 'măre, Sc-Craiu, Socet, ear’ dela Haţeg: Alun,
Soarele, printr’altă lume Veac de Veac pe lumea noastră Baia-lui-Craiu, Boz, Gelar, Hasdeu, Hune
doara, Nădăştia-infer. şi super. Ruda, Poe-
Umblă după el. Nu va mai veni.
niţa-Voinei, Vălariu, Silvaşul-sup, Teliuc,
f,,C. L :'j G . C oşbuc. Zlaşd, cu filiile lor.
Jntr’o goană ne’ntreruptă
Printr’al morţilor hotar, Tunelurile şi ciupercile. Ciupercilor le Tractul llia şi Zarandul rămân ne
Ea e martor cum se luptă, place tare să se facă în tuneluri, în guri de schimbate.
Negre Duhuri cum omoară, băi părăsite, umede. Când s’a construit de Sinodul aşa a primit propunerea de
întâia-dată linia ferată «Edinburg, Perth aud schimbare. Schimbările însă se vor face nu
Şi-amărîtă, biata, sboară
Dundee», astăzi absorbită de «North British
Tot pe lângă car. mai după-ce şi Congresul naţional bisericesc va
Railway*, s’a făcut şi tunelul mare Scotland-
hotărî ca aşa să fie, sau va schimba ceva
Street. Peste un timp ’l-au părăsit şi au făcut
Şi cu soarele de-odată din această împărţire, şi peste tot Deva şi
linia mai pe încunjor, şi nişte producători de
Ea se ’ntoarce eară ’n văi, ciuperci au luat tunelul cel părăsit în arândă. Orăştia se vor împărţi pe moştenirea tractu
Ear’ e floare biata fată De zece ani îl ţin şi a dat resultate minunate: lui Geoagiu, numai după încetarea din viaţă
Pe câmpiile tăcerii, pe fiecare an produce cinci sute chilograme sau retragerea din funcţie a actualului P. O. D.
de ciuperci. E vorba să se facă tot aşa şi cu
Dar’ când vine-amurgul serii protopresbiter dela Hondol Basiliu Pipoş.
alt tunel părăsit dela Law-Hill.
Earăşi e pe căi.
