Page 6 - Bunul_Econom_1900_18
P. 6
Nr. 18 BUNUL ECONOM Pag. 7
Cartofi (grumpene) ferd. de 30 litre— -50 cr. Pentru a se scoate, de pe haine, de necrezut: o grămadă de peşti, înalţi de
Vin nou, litrul cu — '40 cr. un metru, şi acoperind, o suprafaţă de cei
petele, de petroleu. "
Mere ferdela cu ................................I-— cr. puţin 2 hectare, stând pe o albie de nesip
Se ţine 5 la 10 minute petele muiate
Carne de vită, 1 klgrăm cu . . . . 40 cr. cu totul uscată.
cu soluţia următoare: 10 părţi de apă în
» » porc, » » cu . . . . . 48 cr.
care se topeşte 1 de pulbere de săpun şi 1 Acele miriade de peştişori, sămenând
Slăină proaspetă 1 kl. cu . . . . . — .60 cr. cu scrumbiile şi avend o lungime de 20— 25
de analină. Se spală cu apă de ploaie şi
» sventată » » cu ....................... 70 cr. cm., sunt cunoscute prin partea locului sub
dacă nu es petele se mai repetă încă odată.
Brânza, nouă 1 kl. cu . . . . . . . 50 cr. numele de »chipalis«. In fiecare vreme de
Brânză în burduf cu . . . . . . . .5 2 cr. asta, indienii cari n’au decât şe-i pescuiască
Cum se cunosc ciupercile hune.
Oue, 7 şi 8 cu . . . . . . . . . . 10 cr. »cii mâna*, mâncă foarte mulţi peşti de
Pe vremuri ploioase, ciupercile prin ar
Pui de găină părechea c u ..............50 cr. aceştia.
mane şi la câmp, ies în număr însemnat, dar’
şi caşurile de otrăvire, mai ales în timpul de
P iaţa d in B ra d . faţă, cu ciuperci veninoase, n’a fost şi nu Posta Redacţiei'.
— la 3 Maiu 1900 — sunt rare.
DIui C. C. I>. („G. S.“ ) Bucureşti. Pentru
Grâu frumos ferd. de 30 1. cu . . T75 cr. Eată un mijloc de a cunoaşte dacă îngrămădire de material, a remas notiţa întreagă
Secara ferdela cu . . . . . . . . — •— cr.' ciuperca e bună sau nude mâncare: Se feub pentru alt nurner. .
bine ciupercile cu jumătatea unei cepe albe
Orz ferdela cu . , . . . . . . . — •— cr.
bine curăţite de coaje. Dacă ceapa rămâne
Oves ferdela cu . . . . .............. — 70 cr.
Cucuruz ferdela cu . . . . . . . 1'35 cr. albă, ciupercile sunt bune; dacă ceapa se §HfT* *’ Numeri singuratici din
înegreşte, se albăstreşte sau devine venătă, e „ B u n u l E c o n o m ” se află de vân
Fasolea ferdela cu . . . . . . t 1’60 cr.
sigur că ciupercile toate, sau o parte din ele zare în librăria dlui H . G r a e f din
Cartofi ferdela Cu . . .................... — '70 cr.
Vin nou feria cu . ....................... .... — •— cr. sunt vătămătoare. loc. i exem plar 5 cr.
Mere ferdela cu . . . . . . . . -—.— cr.
Nuci ferdela cu . . . . . . . . . — '— cr. Comitetul de redacţie:
Carne de vită 1 klgr. cu . . . . . — '40 cr. Preşedinte: I)r. loan Mihu.
» » porc 1 » ’ c u ....................— '56 cr. Membri i : Di\ St. E r d e ly i, l o a n M ih a iu
Un popor de urieşi. . Căpitanul Welby,
Slănină proaspetă 1 kl. cu . . . . — "— cr. D a n lil D a v id si C on sta n tin lîa ic u .
din armata engleză, care s’a reîntors toamna 3
» sventată 1 » cu . . . . — 70 cr.
trecută la Londra dintr’o lungă călătorie, pe
Brânză nouă 1 kl. cu . . . . . . —;70 cr. Proprietar - editor: Io an M ihaiu
care o făcuse în Abisinia şi în toată Africa-
Ouă 7 c u ........................... .... . . . — '10 cr.
orientală, a ţinut în Londra o interesantă con Redactor respons,: Io an M oţa
Un miel cu . '. . .. . . . . . . 2'50 cr.
ferinţă despre popoarele sălbatice, pe cari
Un car de ien . . . . . . . . .1 0 '— cr..
le-a aflat pe-acolo Sz. 343—1900 vegrh. (54) 1—1
El a. întreţinut pe ascultătorii sei într’un
A R V E R E S I H IR D E T M E N Y
mod deosebit despre un trib (un neam) anume
' F e l u r i t e P o v e ţ e Tirkanii, care are bărbaţi şi femei, cari stră Alulirt birosâgi vegrehajto az 1881. evi
lucesc printr’o mărime cu totul deosebită. LX. t.-cz. 102. §-a erte'meben ezennel koz-
Hrana mamelor cari lăptoasă. / / Căpitanul W elby a măsurat pe mai hirre teszi, hogy a nagyszebeni kir. torveny-
La sate sărăcia pe de o parte, neştiinţa mulţi inşi, cari aveau o înălţime de 2 metri, szek 1895.. evi 1383 szâmu vegzese kovet-
pe de alta de ce ar trebui se mănânce fe 2 şi 1Q cm. 2 şi 20 cm. După observaţiile kezteben Dr. Suciu Gâbor tigyved âltal kep-
meia ce lăptează, sunt isvoarele multor nea sale, el zice că mai mulţi tirkani, pe cari ’i-a viselt »Albina* takarekpenztâr javara Geina
junsuri pentru sugaci. Se întâmplă, ca mama vezut, dar’ pe cari nu ’i-a putut măsura, aveau Vasilie s. t. alsobouczâri lakosok ellen 226
se n aibă lapte destul, sau i-s’a împuţinat cu înălţimea cam de 2. m. 30 cm. kor. s jar erejeig 1900. evi aprilis ho 19-en
timpul; în aceste împrejurări femeile aleargă Statua femeilor variază între 1 m. 75 cm. foganatositott biztositâsi vegrehajtâs utjân le-
la toate buruenile şi legumele. In întâiul şi 2 metri. . foglait es 1178 korra becsult kovetkezo in-
rînd vine ceapa; babele şi câteodată şi Aceşti urieşi, cari sunt altfel blânzi şi gosagok u. m.: . szarvasmarhâk, jubak nyil-
femei mai pricepute o slăvesc pentru pute cu moravuri destul de ospitaliere, poartă pe vânos ârveresen eladatnak.
rea ce are de a face se curgă laptele, Ia rul, lung până la breu şi împletit într’un mod Mely ârveresnek a hâtszegi kir. jârâs-
rendu-i vine şi usturoiul. Mănâncă femeile foarte ciudat, în formă de rogojini groase. birosâg 1900. evi V. 187/3 szâmu vegzese
până-ce li-se strică stomacul şi sinul sacă. Ei nu trăesc în sate, ci în corturi risipite, folytân 226 kor. tdkekoveteles, ennek 1894.
Din contră: ceapa ciudă, usturoiul, pra de tot primitive, simple, numite tukuli. evi mârczius ho 29. napjâtol jâro 6° 0 kama-
zul, fa c mult reu copilului, stricând laptele. Ţara lor se află între teritorul- Somali- tai, i/Ţ/o vâlto dij es eddig biroi'ag mâr
Se se ferească femeile a mânca legumele lor la marginea Sudanuiui-meridional. megâliapitott koitsegek . erejeig alsobouczâr
kozseg hâzânâl leendo eszkozlâsere 1900. evi
acestea crude şi peste măsură. Se caute a *
mânca bucate mai hrănitoare, carne, legume 0 baltă de peşti fără apă. Toată lu ho mâjus 26-ân dslelotti 9 orâja hatâriddiil
kitiizetik es ahhoz a venni szândekozok oly
fierte, cu deosebire lintea, care este foarte mea cunoaşte faimoasa nostimadă a Marsi-
megjegyzessel hivatnak mag, hogy az erintett
bună, ca supă sau sleită. liezului (un Francez) mare iubitor de pescuit,
ingosâgok az 1881. evi LX. t.-cz. 107., es 108.
Cei cu dare de mână şi orăşenii se care spunea că bălţile de pe moşia lui »sunt
§-a ertehneben keszpenzfizefes mellett, ă leg-
întrebuinţeze berea, care înlesneşte venirea pline de peşti, fără o picătură de apă măcar*.
tobbet igeronek becsâron aiul is el fognak
laptelui. Ei bine, trebue ştiut, că este un rîu,
adatni.
care nu se află în provinţa Marsiliezului cu
Viaţa regulată, întrânarea dela beutu- Amennyiben az elârverezendo ingosâgo-
rile spirtoase, de lucrurile ardeiate şi pipărate. bălţile, ci în California, unde se produce de kat mâsok is le es feliilfoglaltattâk s azokra
Munca peste măsură şi hrana rea, slabă, doue-ori pe an această vedenie ciudată. kielegitesi jogot nyertek volna, ezen ârveres
Rîul Kalsey Creek, care se varsă în Lacul
strică mult. Mama se-şi facă somnul trebuin az 1881. evi LX. t.-cz. 102 §. ertelmeben
cios, repausul este folositor; pentru acesta se Biver, e în fiecare an în lunile Maiu şi ezek javâra is elrendeltetik.
caute a da supturile la orele regulate, ear’ Noemvrie, cutropit de miriade de peştişori, Kelt Hâtszegen, 1900. evi mâjus hd 3. n.
noaptea o singură dată, cătră ciasul 1, apoi cari vin în acel rîu spre a-şi pune ouăle, şi
despre ziuă. „Gaz. sm.“ ' fiindcă în acele vremi din lipsă de ploaie, Szentmiklosy Andrâs,
rîul sacă adesea, se vede un lucru aproape kir. bir. vâgrehajto.