Page 7 - Bunul_Econom_1900_18
P. 7
Pag. 8 BUNUL ECONOM Nr. 18
Cel mai fericit G o
G
şi cel mai bun isvor de câştigat
H .c»
losuri de loterie de clasă ungare. O In Orăştie la Gustav Zobel
u
Spre a-’mi mulţumi comitenţii în <u
toată privinţa vend numai astfel
de
Tosuri originale o face cu putinţă, ca odăile se fie folosite şi în vremea vops rii
o (cu lac), căci mirosul reu şi uscarea înceată a vopselei cu oleu,
m preţurile originale, cari sunt tot- aci e îneungiurată. întrebuinţarea e aşa simplă că fiecine poate
'•ată provezute cu clausula de cuitare seversi vopsirea. Podilele pot fi şterse cu cârpe ude şi nu-’şi
şi cu firma tipărită a cassei de schimb perd lustrul. Este:
% mmern* «u&g. 4,m c c f Lac colorat de podile
(capital în acţii 30 Mii. Cor. Fond de res.25 Mii.) <D
E prin urmare asigurată cea mai mare galbăn-brun şi mahagoni-brun, care copere podilele ca şi văp-
garantă pentru purcederea culantă şi c G st aua cu oleu, dar’ are şi strălucire. Bun pentru padimente noue
în ordine. G ca şi vechi .Copere ori-ce peată, ori-ce vopsire veche etc. Şi este:
Cele mai multe câştiguri c o . Lac curat (fără coloare)
provin totdeauna din losurile loteriei pentru padimente nouă şi parchete, care dă numai lustru. Bun
de classă a acestui Institut. Losuri h- » mai ales pentru parchete şi padimente nou6 unse deja cu vop
câştigate pot fi trimise şi direct la in G sea cu oleu. Nu copere figurile lemnului!
stitutul aici numit şi urmează plâtirea 0 2 Pachete poştale pentru câte 2 odăi mijlocii, cu 5 fl. 90 Cî.
lor în acea mărime (sumă) î n d a t ă g Comande se fac, în oraşe unde sunt depostte, la acestea. Pros
după tragere. Xfl pecte se trimit franco. La cumpărări fiţi atenţi la firmă şi marca
Loteria de Classâ reg. ung. priv. e fabricei, căci ca pe o fabricaţiune existentă dela 18fo, mulţi o
cea mai bună din lume, contrafac şi falsifică, dând calitate rea şi adesea necorespun-
<D zetoare scopului.
care întrece chiar şi pe cea prusiană. 13 Fabrica de Laek-Christoph
Din 100.000 Losuri vpr fi trase 50-000
prin urmare jumătate. în 6 classe urmate Praga— Carolinenthal,
după-olaltă vor fi împărţite (plătite) 6 Ir. O r ă ş t i e singur veritabil la G-ustav Zobel
13 Milioane şi 160.000 Coroane.
Câştigul principal în cazul cel mai no
rocos e de un milion coroane. De- 13
oare-ce Tragerile classet prime vor fi <l>
In 17 şi 18 Main a. c. W „Minerva11 inst. tipogr., societate pe acţii
• ▼—<
şi losurile noastre bucurându-se de in c />
teresul cel mai viu din partea publi
cului, pot fi acuşi sfîrşite, — Ve rog
a-’mi trimite cât mai curend cererile. <D
Preţurile tasurilor originale classa I.: • rH Opuri
1 los întreg 12 cor. 1/i los 3 coroane. Bilete de log. E x istă deja de 12 ani şi este
Va l°s • • 6 cor. 1/s los l 1/2 cor. G Broşuri provezută cu tot felul de material
Planuri de joc şi liste de trageri tri G Circulare
mit prompţi • rH Bil. de visitâ necesar, ca ori-care altă tipografie.
Invitări
Colectora Bilanţuri ir. „linerva11
de lot. r. n. U Acţii
de classă <D Cap. de epist.
Placate pe lângă că efectueşte ori-ce co
Budapesta, IX., UUoi ut. 21. G Ord. de dans mande repede şi cu preţuri mode
0 2 Adrese
Ccmpturi rate, se îngrijeşte totodată ca toate
Note acelea se fieestetic lucrate şi fără erori.
„A R D E L E A N A " Preţ*Ourent. Până de present se bucură de
Anunţuri spriginul celor mai îndepărtate oraşe.
INSTITUT DE CREDIT ŞI ECONOMII, SOCIETATE PE ACŢII IN OREŞTIE
Registre Dovadă aceasta despre promptitu
Imprimate dinea şi acurateţa cu care efec
Capital social: cor. 500.000. Fonduri de reservă: cor. 275.000. Couverte
Bilete de cun. tueşte o r i - c e 1 u c rar e .
(8) D e p u n e r i : cor. 1,750.000. 8— Ca unica tipografie românească
Etc. etc.
Institutul face următoarele operaţiuni, la cari recomandă serviciile sale: în acest mare comitat, se roagă de
binevoitorul sprigin al celorlalte
1 ) acordă împrumuturi cu interese 4) cumpără şi vinde mărfuri şi pro
de 80 u', ducte; institute rom., precum şi al privaţilor.
2) primeşte depuneri, dela particulari 5) arendează şi exarăndează realităţi;
cu 5 şi cu 5’/2, ear’ dela corpo- 6) cumpără şi vinde efecte publice ;
raţiuni culturale cu 6°/o; 7) mijloceşte operaţiuni, specificate
3) cumpără şi vinde realităţi; sub 3. 4. 5.
Ori-ce afacere se poate resolva verbal în biuroul institului, ear’ în
scris prin corespondenţă.
Orăştie, 1900. D irecţiu n ea.
„Minerva,, institut tipografic, societate pe acţii în Orăştie.